............................................................................................................................................................................................................................................................................................. PENSIILE SPECIALE ȘI FONDURILE ALOCATE PARTIDELOR POLITICE DIN BUGETUL STATULUI REPREZINTĂ FURT DIN AVUȚIA NAȚIONALĂ

duminică, 30 noiembrie 2014

Scrisoarea deschisă a intelectualilor din România pentru Klaus Iohannis: "Suntem îngrijoraţi şi uimiţi" de Adriana Stanca

de Adriana Stanca;



Mai mulţi intelectuali din România i-au adresat, recent, o scrisoare deschisă preşedintelui ales Klaus Iohannis. În rândurile semnate, printre alţii, de Gabriel Liiceanu, Andrei Pleşu, Andrei Oişteanu, Vladimir Tismăneanu, Stere Gulea şi Magda Cârneci, viitorului şef al statului i se cere să renunţe o eventuală colaborare cu Dan Mihalache.
„Suntem totuşi uimiţi şi îngrijoraţi că v-aţi oprit, pentru funcţia de şef al cancelariei prezidenţiale, asupra unei persoane (Dan Mihalache) ale cărei antecedente nu-l recomandă în nici un caz ca pe un democrat veritabil”, se arată în scrisoare. „De la traseul său curricular, care începe în perioada Văcăroiu, traversează „perioada Năstase” virând apoi către Crin Antonescu, trecând apoi prin opinia sa, pe care a făcut-o publică, privind parteneriatul româno-american, şi până la felul în care se exprimă domnia sa (jigodie frustrată, mai du-te şi tu în mă-ta, mai caută pe goagăl) e în grav dezacord cu ce aşteptăm din partea instituţiei prezidenţiale. Stilistic, se află la antipozi faţă de dumneavoastră, şi ne e greu să ne închipuim cum ar decurge o asemenea colaborare”, continuă semnatarii documentului publicat pe revista22.ro.

Redăm întegral scrisoarea adresată lui Klaus Iohannis:
„Stimate Domnule Johannis,
Victoria dumneavoastră în alegerile prezidenţiale a reprezentat o cauză pentru societatea civilă din România. Aţi avut sprijinul ei, al tinerilor, al diasporei, în general al tuturor celor care vedeau în Victor Ponta şi în echipa lui o ameninţare la adresa statului de drept şi a poziţiei clare pro-occidentale pe care ţara noastră trebuie să şi-o asume. Majoritatea covârşitoare a voturilor obţinute de dumneavoastră n-a fost numai efectul unei reacţii anti-Ponta, ci şi semnul încrederii de care vă bucuraţi.
Chiar dacă în alegeri aţi fost candidatul unei alianţe de partide, votul a fost acordat acelor principii cu care am înţeles că vă identificaţi: lupta împotriva corupţiei, întărirea statului de drept, modernizarea ţării, impunerea unui alt stil de a face politică. Aţi vorbit recent despre asasinarea României în aceşti 25 de ani ai tranziţiei ca urmare a parazitării bugetului ţării de către o alianţă a clasei politice cu oameni de afaceri oneroşi. Cei ieşiţi în stradă la Cluj, Timişoara şi Bucureşti n-au manifestat în sprijinul vreunui partid politic, ci pentru valorile pe care le întruchipaţi în ochii lor. Ca primar al Sibiului, participând prea puţin la jocurile puterii de la centru, păreaţi să proveniţi mai curând din rândul lor decât din rândul acelor politicieni versaţi pentru care interesele de grup predomină asupra celor naţionale. La urma urmei, de asta aţi şi fost votat.
Tocmai pentru că aţi generat atâtea speranţe, am fost uimiţi când am citit lista posibililor dumneavoastră colaboratori. Până acum nu aţi dat nici o dezminţire în privinţa lor. Desigur, nu ne-am închipuit nici o clipă că echipa care vă va însoţi la Cotroceni va fi lipsită de orice culoare politică. Suntem totuşi uimiţi şi îngrijoraţi că v-aţi oprit, pentru funcţia de şef al cancelariei prezidenţiale, asupra unei persoane (Dan Mihalache) ale cărei antecedente nu-l recomandă în nici un caz ca pe un democrat veritabil. De la traseul său curricular, care începe în perioada Văcăroiu, traversează „perioada Năstase” virând apoi către Crin Antonescu, trecând apoi prin opinia sa, pe care a făcut-o publică, privind parteneriatul româno-american, şi până la felul în care se exprimă domnia sa („jigodie frustrată”, „mai du-te şi tu în mă-ta”, „mai caută pe goagăl”) e în grav dezacord cu ce aşteptăm din partea instituţiei prezidenţiale. Stilistic, se află la antipozi faţă de dumneavoastră, şi ne e greu să ne închipuim cum ar decurge o asemenea colaborare. Nu multe vorbe bune se pot spune şi despre ceilalţi consilieri ce par a fi fost nominalizaţi.
Domnule Johannis, nu sunteţi produsul jocurilor de culise din politica românească, aşa încât nu lăsaţi jocurile de culise să infesteze instituţia pe care o veţi reprezenta. Vă bucuraţi de un mare capital de simpatie, care cântăreşte mult mai mult decât o reţea de aranjamente. Purtaţi răspunderea încrederii care v-a fost acordată şi aveţi şansa de a reforma România. Vă dorim să n-o rataţi sub presiunea unor interese de care sunteţi străin.
Vlad Zografi
Gabriel Liiceanu
Andrei Pleşu
Andrei Oişteanu
Magda Cârneci
Andrei Cornea
Vladimir Tismăneanu
Alexandru Lăzescu
Daniel Cristea Enache
Adrian Cioflâncă
Sever Voinescu
Stere Gulea
Horea Murgu
Andreea Pora
Cristian Preda
Armand Gosu
Radu Bercea
Eugen Ciurtin
Raluca Alexandrescu
Rodica Culcer
Ştefan Vianu
Costea Munteanu
Livius Ciocarlie
Sorin Vieru
Aurelian Crăiuţu
Anca Oroveanu
Ioan Stanomir”
Răspunsul lui Klaus Iohannis
(acum 2 ore)

Mulțumesc Revistei 22 pentru scrisoarea deschisă pe care mi-a adresat-o în numele unui grup de intelectuali. Îi asigur pe semnatarii ei că rămân credincios promisiunilor și angajamentelor pe care mi le-am luat față de românii din țară și din străinătate. Acest lucru se va reflecta în toate deciziile mele, inclusiv în privința echipei de consilieri.

Întoarcerea


Chemat în Camera Deputaților la o dezbatere pe tema eșecului organizării votului în diaspora, premierul Ponta, ușor bosumflat, cu aer de gheișă obosită, a regretat cele întâmplate dar a considerat că „am plătit prețul politic pentru asta” - pierzând alegerile. S-o creadă el. A plătit doar avansul. Restul îl va plăti în propriul partid. Nici opoziția nu l-a cruțat. Liberalul Ludovic Orban i-a cerut demisia din fruntea guvernului și i-a citit articolul de lege care prevede că împiedicarea dreptului la vot se pedepsește cu închisoarea. Ponta i-a reproșat imediat că „a transformat o problemă reală într-o bufonerie” și a citat din Blaga care spunea că Orban ar trebui să fie la pușcărie. Se pare că și amenințările cu pușcăria au devenit o bufonerie. E bine că s-a convenit totuși legiferarea votului prin corespondență. 
La ieșire, Ponta a pretins în fața presei că și-a făcut temele: „așa cum am învățat din victorii, așa învăț și din înfrângeri”. Problema cu el este că învață greu și uită repede – dar nu se dezvață deloc de năravuri: sfidând evidența (fotografiile din club la Dubai) a declarat că sunt „numai minciuni” dintr-un „scenariu al unui ofițer acoperit din presă” pe care l-a și deconspirat acoperindu-se de ridicol. Întrebat dacă totuși a fost în Dubai, premierul s-a răsucit pe călcâie și a zbughit-o în timp ce Ghiță, colegul său de nisip, a declarat sentențios: „nu comentez viața personală a nimănui”. Doar la Ghiță tv unde viețile personale ale adversarilor sunt făcute zob. 

Premierul s-a pronunțat și asupra Bugetului anunțând că acesta va sosi în Parlament pe 10 decembrie după care va proceda la „o restructurare” a guvernului pentru a face loc și partidului-fantomă al lui Tăriceanu. În culise se fac liste cu miniștrii care vor zbura, cu miniștrii care vor veni. Departures. Arrivals. Și în privința Congresului PSD părerile sunt despărțite. Dragnea îl vrea anul ăsta, pe 20 dec, de Ignat iar Ponta îl vrea la anul, mai în primăvară, în nădejdea că trece ceasul rău: se spune că deficitul la pensii e mai mare ca oricând. Iar în CSAT bugetele ce țin de securitatea națională (SRI, SIE, STS, MApN, MAI) n-au putut fi aprobate căci nu se știau resursele de finanțare: Ponta și Ioana Petrescu priveau în gol. Nu se vedeau autostrăzi, nici drumuri expres, nu se zăreau investiții. Și nici măcar nu mai pot recurge la o suspendare a d-lui Băsescu – ca să mai schimbe subiectul. S-a dus și supapa asta. Chiar: ce-o să se facă Ponta când n-o să mai poată arunca vina pe dl. Băsescu? Probabil că va acuza greaua moștenire pe care și-a lăsat-o ca premier, în timp ce el însuși, în calitate de deputat și candidat s-a împotrivit. Apoi va mărturisi că și el a votat tot cu Iohannis.

 http://www.curentul.info

sâmbătă, 29 noiembrie 2014

Atenţie la consilieri, domnule Iohannis!

de Cristian Campeanu , 28 noiembrie 2014

George W. Bush a venit din Texas şi l-a adus cu el pe Karl Rove pe post de deputy chief of staff. Barack Obama a venit de la Chicago şi l-a adus pe post de chief of staff pe Rahm Emanuel. Ambii străluciţi, ambii controversaţi, ambii şi-au făcut treaba la Casa Albă fără greşeală. Dar nu vii la Cotroceni cu Dan Mihalache şi George Scutaru.
Preşedintele Traian Băsescu vrea să asigure o tranziţie exemplară a puterii către Klaus Iohannis, prima de acest fel din istoria României, cu transferul dosarelor „la cheie“ într-o manieră în care nu s-a mai făcut până acum. Este o iniţiativă absolut lăudabilă, menită să sublinieze stabilitatea şi continuitatea democraţiei româneşti, în pofida acuzaţiilor de dictatură care i-au fost aduse. Am înţeles şi salutăm demersul, dar preşedintele nu trebuie să exagereze. Altfel spus, nu trebuie, după zece ani de mandat şi experienţă, să-l lase pe noul preşedinte să-şi frângă gâtul, chiar dacă acesta se crede apt, fără să ştie de fapt ce presupune funcţia.
Nu poţi, de exemplu, să transferi dosarele de siguranţă naţională de la Iulian Fota la George Scutaru, adică de la o competenţă dovedită la un incompetent notoriu. Singura competenţă a domnului Scutaru este că a fost corespondent al PRO TV la Moscova, după care a ajuns în PNL, via Alianţa pentru România, partidul rupt de domnul Teodor Meleşcanu din FDSN.
Şi tot din partidul domnului Meleşcanu provine şi domnul Dan Mihalache, un vechi şi hotărât fesenist. Cam mulţi consilieri prezidenţiali proveniţi din preajma domnului Meleşcanu, proaspăt consilier al lui Victor Ponta, pentru gustul nostru. Dar mai e ceva legat de domnul Mihalache. Domnia sa a fost declarat incompatibil de ANI pentru funcţia de secretar general adjunct al Guvernului pe vremurile glorioase ale USL, motiv pentru care a fost nevoit să demisioneze. Şi nu vrem să facem clubul incompatibililor la Cotroceni, nu-i aşa?
Singura calitate a domnului Mihalache, pe lângă abilităţile sale de traseist, în ceea ce ne priveşte, este că vorbeşte limba germană. Dar germană ştia – şi încă mult mai bine – Andrei Pleşu, ales consilier de către Traian Băsescu în 2004. Domnul Pleşu a plecat de la Cotroceni din cauza doamnei Elena Udrea, dar parcă asta era România lucrului bine făcut, nu? În care greşelile predecesorului nu se mai repetă.
Domnul preşedinte ales trebuie să îşi aleagă cu mult mai multă grijă consilierii, pentru că nu e vorba de un oraş şi nu e vorba de un partid. E vorba de o ţară, iar preşedinţia nu e o vacanţă, e o slujbă. Cum am sugerat mai sus, mai bine îşi aduce oameni de încredere de la Sibiu decât să aleagă indivizi hârşiţi în rele de la Bucureşti.
Domnul Iohannis va trebui să reprezinte România la Consiliul European – presupunând că domnul Ponta va renunţa la ambiţiile sale de politică externă – şi va trebui să discute cu partenerii din NATO la cel mai înalt nivel. Nu poţi să faci asta fără consilieri pregătiţi pe fiecare dosar. Dacă vorbim de România lucrului bine făcut, domnul preşedinte Iohannis trebuie să îşi aleagă consilieri mai buni, altfel riscă să îşi rateze mandatul.
http://www.romanialibera.ro

vineri, 28 noiembrie 2014

Cum poate ajunge Putin la mâna unei țărișoare

 de Laurentiu Mihu , 28 noiembrie 2014 
  Alegerile parlamentare din Republica Moldova au fost minate cu multă vreme înaintea desfășurării lor efective, treaba murdară fiind făcută de o armată semi-invizibilă, dar extrem de vocală, pe care Kremlinul nu încetează, de aproape 25 de ani, să o cultive și să o țină cu arma la picior.
Mafioți cu gulere scrobite, rețele paramilitare dezvoltate local, spioni, lideri de paie, politicieni cu ștate de plată secrete, falși exponenți ai societății civile sau mărturisitori de două ruble ai ortodoxismului putinist, cu toții compun, practic, avangarda „omuleților verzi”.
„Omuleții verzi” - armata adevărată și adaptată „nevoilor” recente, cu care Putin a defilat și-n alte teritorii „sfinte”, cel mai recent în Ucraina, o adunătură bine antrenată, gata să intervină în caz că aparatul mai sus descris va dovedi că nu poate plasa ireversibil Chișinăul pe orbita Moscovei.
Însă una dintre munițiile cele mai eficiente de care Kremlinul a dispus după pierderea puterii de către comuniștii lui Voronin a fost discursul (în cel mai bun caz) echivoc al unor politicieni „pragmatici” din Moldova.
Această specie a reușit în ultimii ani performanța de a-și confecționa de ochii Occidentului imaginea unei elite de pro-europeni „calculați”, concomitent cu înmulțirea drumurilor făcute în Rusia și a mesajelor diluate, transmise prin canalele media de acolo.
Cel mai elocvent, nocivitatea acestui gen de politicieni s-a măsurat în faptul că au injectat o ceață densă în spațiul public de peste Prut.
Cum?
Prin lansarea și apoi întreținerea cu hărnicie a unor teme false, totul cu un aer super-doct.
False, dar bine alese, căci scopul lor pare a fi în primul rând acela de a lipsi de orizont tocmai partea activă a opiniei publice moldovenești, natural orientată spre Vest, deci mai puțin receptivă la manipulările cu aer primitiv, propagate de Moscova la Chișinău.
Lipsa orizontului e ca un demon, te ia în stăpânire, te descurajează total.
False, dar bine alese, pentru că o altă funcție a unor asemenea teme pare a urmări inhibarea o dată în plus a nehotărâților - un grup compact care, într-o situație limită de genul celei care a apărut recent și la prezidențialele din România, ar putea da multe calcule peste cap.
Prin urmare, cum altfel decât falsă este ideea că Republica Moldova are scrisă în cartea destinului ei neutralitatea?
Cum altfel decât falsă este pretinsa axiomă, potrivit căreia de neutralitate „a beneficiat întreaga societate” moldovenească?
Premierul Iurie Leancă (lui îi aparțin inclusiv vorbele prinse mai sus între ghilimele) este unul dintre neobosiții promotori ai tezei neutralității Republicii Moldova.
De altfel, șeful Guvernului de la Chișinău, fost ministru de Externe, a făcut constant paradă de lipsa unei logici elementare în materie de orientare geopolitică și, implicit, de absența unui minim simț al istoriei.
Că a făcut-o în baza unei agende ascunse, de teamă sau din incompetență, vom afla probabil destul de repede.
Ultimul episod de acest gen s-a consumat cu doar trei zile înaintea parlamentarelor de la Chișinău, când tonul domnului Leancă a devenit chiar radical: "Mă pronunţ în mod clar pentru neutralitatea ţării. Nu vom adera la NATO şi vrem ca toţi partenerii noştri, atât din Vest, cât şi din Est, să ne respecte statutul neutru".
Mai mult: “Acest lucru înseamnă că în Republica Moldova nu ar trebui să mai existe prezență militară. Pledăm pentru neutralitate reală. Chiar și în realitatea de azi putem demonstra că de ea a beneficiat întreaga societate“.
Aruncate pe piață via Ria Novosti, declarațiile premierului moldovean capătă, mai ales în contextul actual, un contur destul de limpede.
În primul rând, nu și-ar fi imaginat nimeni că Republica Moldova poate adera la NATO peste noapte; sau că NATO ar fi pregătit să coopteze un asemenea stat într-un orizont de timp relativ scurt.
Însă cu atât mai puțin își poate imagina cineva că un eventual drum spre integrarea în alianță ar fi posibil, pe viitor, fără a  lăsa deschisă o asemenea fereastră
Prin urmare, ce serviciu îi face premierul Leancă propriei sale țări prin această atitudine, care e perfect convenabilă Rusiei lui Putin, dar deloc compatibilă cu șansele Moldovei de a menține 100% la temperaturi optime relația cu acest spațiu de valori și de securitate ce i-ar putea oferi la vremuri grele o umbrelă infinit mai largă și mai solidă decât are acum?
În fine, ce le oferă premierul moldovean concetățenilor săi care-și doresc o cu totul altă Moldovă decât cea săracă și fără orizont pe care au avut-o în ultimii aproape 25 de ani, atunci când trântește ușa direct în nasul NATO și, implicit, a Occidentului?
Exact, ce le oferă Leancă moldovenilor care îndrăznesc, în continuare, să aspire la o viață mai bună, dar și mai sigură?
Ce le oferă?
O prelungire pe termen nelimitat a conflictului înghețat care amenință să-i micșoreze în orice clipă teritoriul?
Sau o vulnerabilitate încă și mai adâncă a țării în fața cămătarului Gazprom, care o șantajează de câteva ori pe zi?
Sau poate o infinită insecuritate fermierilor moldoveni și companiilor din industria agro-alimentară, care sunt sugrumați, la fiecare toană a lui Putin, cu sfoara embargoului intempestiv pe exporturile lor în Federația Rusă?
“În realitatea de azi”, cum zice domnul Leancă, nu există “neutralitate reală”, ca să cităm tot din domnia sa.
„Neutralitatea reală” e o schiță de concept inventat de propaganda lui Putin, nu o realitate, nici măcar o posibilitate, cel puțin nu pentru Republica Moldova.
Poziția ei geografică, istoria sa recentă, ca și actualitatea generală, în care lumea civilizată se confruntă cu amenințarea reală a unui conflict la scară largă, îi obligă pe moldoveni să facă o alegere clară: Est sau Vest.
Nu există cale de mijloc, iar așa-zisa „neutralitate” predicată de premierul Iurie Leancă are un singur corespondent în vocabular, ca și în viața reală: captivitate.
Spuneam mai sus că unul dintre pericolele majore pentru Republica Moldova constă tocmai în faptul că lideri cu un aparent aer de pro-europeni lansează teme false, iar „neutralitatea reală” e una dintre ele.
Tocmai într-un moment în care dinamica vremurilor pe care le trăim îi obligă pe moldoveni să acționeze mai îndrăzneț ca oricând și să viseze mai mult ca niciodată, îndemnuri la inacțiune, precum cele rostite de Iurie Leancă, coboară deasupra tuturor o imensă perdea de fum.
De înecat cu substanțele-i toxice nu se vor îneca oameni precum Leancă, ci tot cetățenii moldoveni – cei de azi, dar și generația următoare; cei pro-Vest, dar și cei pro-Est.
Ucrainenii și-au dat seama de asta foarte târziu, fapt pentru care plătesc acum un preț scump. Totuși, chiar și acest preț rămâne unul mai mic decât ar fi putut fi dacă mai așteptau 2, 3, 5 sau 10 ani.
Din fericire pentru ei, cetățenii de pe tot cuprinsul Republicii Moldova au încă șansa de a se trezi în timp util și, astfel, de a achita o factură incomparabil mai puțin încărcată.
Ar face-o pentru ei, nu pentru România, nici pentru UE, SUA ori NATO.
De o alegere clară, între Vest și Est, depinde, practic, totul – de la cât de încărcată le va fi masa, până la siguranța națională.
 http://www.romanialibera.ro

Cine sunt oamenii președintelui Iohannis

 de Romulus Georgescu , 27 noiembrie 2014
 Președintele ales, Klaus Iohannis, își completează, în aceste zile echipa de consilieri care îl va însoți la Palatul Cotroceni. Propunerea ca Dan Mihalache să fie șeful cancelariei prezidențiale a generat, deja, reacții negative.
-) Dan Mihalache, propus pen­tru șefia cancelariei prezidențiale, este, în prezent, secretar general adjunct al PNL. El a de­butat în politică în PSD, fiind consilierul lui Adrian Năstase între 2004 și 2006, iar din 2007 europarlamentar. În 2009 a plecat de la PSD la PNL, devenind consilier al lui Crin Antonescu. În 2012, Dan Mihalache a fost acuzat de Agenția Națională de Integritate (ANI) de incompatibilitate, dar a câștigat procesul. În timpul campaniei pentru prezidențiale, Mihalache s-a axat pe mesajele politice, comunicare și pe sondajele de opinie. Numirea lui Mihalache a generat controverse, acestuia reproșându-i-se o declarație la adresa SUA: „Pe mine personal mă lasă rece această declarație. Și parteneriatul strategic româno- american. Dacă parteneriatul româno-american stă în domnul Horia Georgescu (șeful ANI - n.r.), mai bine fără“. Controversele de pe rețelele de socializare au alimentat zvonurile că numirea lui Mihalache va fi retrasă, dar acesta a explicat pentru „România liberă“ că nu s-a luat nici o decizie privind pierderea funcției.
De unde vin consilierii noului președinte
-) Iulia Huiu se va ocupa de consilierea pe partea de analiză politică. Ea a mai fost, în trecut, consiliera președintelui PNL, Călin Popescu Tăriceanu și a fostului ministru al Sănătății, Eugen Nicolăescu. 
-) George Scutaru va deveni consilier pe probleme de siguranță națională. Scutaru, aflat la al treilea mandat de deputat este liderul grupului PNL din Camera Deputaților și vicepreședinte al Comisiei pentru apărare.
 -)Istoricul Andrei Muraru se va ocupa de relația cu societatea civilă. El a condus Institutul pentru Investigarea Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICMER) și, după ieșirea PNL de la guvernare, a devenit membru în CA al TVR.
-) Cosmin Marinescu va fi consilier pe probleme economice. El este conferenţiar universitar doctor la Catedra de Economie şi Politici Economice din cadrul Academiei de Studii Economice Bucureşti (ASE). 
-) De problemele de educație ar urma să se ocupe Simona Pop, în prezent șefa Serviciului Unităților de Învățământ Preuniversitar de Stat din Primăria Sibiu. 
-) Iohannis nu s-a decis, încă, în privința consilierului pe probleme d e politică externă. Însă, se prefigurează înființarea unui departament special pentru relația cu Republica Moldova. Este posibil ca în acest post să fie numit sociologul Dan Dungaciu.
Preluarea dosarelor
Potrivit unor surse politice, Iohannis îi va păstra și pe câțiva dintre oamenii care lucrează, în prezent, pentru Traian Băsescu cum ar fi
-) șefa protocolului, Delia Dinu și 
-) șeful cancelariei Ordinelor, Gheorghe Angelescu.

 În aceste zile, consilierii lui Iohannis au avut întâlniri cu consilierii actualului președinte, Traian Băsescu, pentru a se informa în legătură cu principalele teme de activitate. Aceştia au discutat despre modul de organizare şi funcţionare a Administraţiei Prezidenţiale, în pregătirea preluării, de către Klaus Iohannis, a mandatului de preşedinte al României, pe 22 decembrie.
Preşedintele Traian Băsescu a declarat, vineri, în cadrul ceremoniei de la Curtea Constituţională pentru validarea alegerii lui Klaus Iohannis, că îi va transfera noului preşedinte ales, în această perioadă de tranziţie, până în 21 decembrie, când expiră mandatul său, toate dosarele importante, acelaşi lucru urmând să îl facă şi consilierii săi.
 http://www.romanialibera.ro

joi, 27 noiembrie 2014

Bancul zilei

O bătrână merge încet pe trotuar abia târând după ea doi saci de gunoi. Unul din saci se rupe şi bancnote de 20 de euro încep să se înşire pe trotuar.
Un poliţist aflat în apropiere o opreşte şi îi spune:
- Doamnă, vi s-a rupt sacul şi vă cad banii
 Bătrâna precipitată, îi răsunde:
 -Vai! Noroc că aţi văzut dv. domnule poliţist, acum trebuie să mă întorc să adun banii.
 - Staţi, că nu-i aşa simplu! De unde aveţi banii, nu cumva  i-aţi furat?
 - Nu, domnule, vă explic, e simplu. 

Eu stau lângă un teren de fotbal şi unii dintre spectatori vin să urineze printre uluci pe florile mele. 
Aşa că, atunci când e meci, îmi iau foarfeca de vie şi mă aşez în spatele gardului. 
Când vine unul la gard,  îl apuc bine şi-i spun: 
- 20 de euro, sau ţi-o tai!
 Poliţistul se gândeşte că e just şi începe să râdă.
 - Dar ce aveţi în celălalt sac?
 - Păi, știți, nu toţi vor să plătească.....

DANS SCOȚIAN

EXCEPTIONAL

Accesați!

Poate câștiga Moscova alegerile din R. Moldova?



de Sabina Fati , 26 noiembrie 2014 
 Rusia se pregătește să-și apere influența în „străinătatea apropiată“ dintre Prut și Nistru, în cazul în care și de această dată voturile vor merge către partidele pro-europene. Klaus Iohannis merge la Chișinău înainte de alegerile generale de duminică, în speranța că electoratul din Republica Moldova ar putea fi contaminat de entuziasmul românesc pentru noul președinte neamț.
În mica republică de dincolo de Prut, bătălia se duce deocamdată în tranșee nevăzute unde serviciile de informații estice și vestice încearcă să-și delimiteze terenul. Rusia lucrează pe mai multe fronturi odată, folosind însă aceleași metode care dau rezultate bune de zeci de ani, iar pentru echilibrarea Partidului Comuniștilor, care și-a redus la jumătate numărul alegătorilor de la ultimul scrutin, a apărut „liderul-surpriză“, Renato Usatîi, cu ajutorul căruia Partidul Patria poate intra în Parlament, suflându-i din nou vânt în pânze lui Vladimir Voronin.
Tânărul Usatîi are priză la public, vorbește bine, are o biografie de gangster filantrop și mobilizează acea parte a electoratului pro-rus care și-a pierdut răbdarea și speranța. Are 36 de ani, se declară „un om sovietic“, îi place Moscova, modelul lui în viață este Vladimir Putin, are suficienți bani pentru a-și permite un Rolls-Royce Wraith, de 340 mii de euro, și susține că peste 70 la sută din veniturile sale le împarte celor nevoiași. Sondajele arată că a reușit să strângă lângă el aproape 9 la sută din electoratul moldovean în ultimele șase luni. Renato Usatîi nu se jenează să spună că a lucrat cu oameni din FSB (fostul KGB), susținând că are relații și în serviciile din România. El este peticul care ar putea împinge forțele politice pro-ruse la guvernare. Deocamdată, pro-europenii și pro-moscoviții se află umăr la umăr, dar Rusia transmite mesaje serioase: dacă Uniunea Europeană va aplica și în Republica Moldova „scenariul ucrainean“, consecințele vor fi „dure“. Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a spus că “speră din tot sufletul“ ca Bruxelles-ul să fi conștientizat că „repetarea scenariului care a avut loc în Ucraina va avea consecințe distructive“.
Șeful diplomației de la Moscova sugerează, de fapt, că Rusia se pregătește să câștige alegerile din Republica Moldova și nu vrea să facă prea multă mizerie și prea mult zgomot. Uniunea Europeană trebuie să înțeleagă, deci, că ar urma să se retragă din „spațiul vital“ al Rusiei, pentru a nu provoca noi dezordini, noi victime, noi spații violente.
Generalul american Philip Breedlove, comandantul forțelor aliate din Europa, spusese încă de-acum două luni că Rusia începe să utilizeze în Republica Moldova și în Transnistria scenariul „războiului hibrid“ din Ucraina. La început a fost anunțat pe canalele propagandistice ale Moscovei un iminent conflict legat de chestiunea transnistreană, președintele de la Tiraspol le-a cerut rezerviștilor să se pregătească pentru o campanie militară și nu a mai participat la întâlnirile 5+2 (Republica Moldova, Ucraina, Transnistria, Rusia, OSCE + UE și SUA), apoi Rusia a început să transmită avertismente tot mai serioase.
După ce a pierdut alegerile prezidențiale, premierul Victor Ponta a mărturisit că scrutinul de la Chișinău este mult mai important. Președintele Traian Băsescu a evitat să vorbească despre acest subiect, dar dă semne că este îngrijorat, iar noul ministru de Externe merge vineri în Republica Moldova împreună cu președintele ales, Klaus Iohannis, pentru a da încă un impuls nehotărâților.
Ca de atâtea ori în istoria ei, viitorul Basarabiei se va decide la limită, dar ceea ce putea face România pentru a convinge electoratul de dincolo de Prut că e mai bine cu Europa decât cu Rusia nu a făcut, iar idealismul revoluției Twitter nu mai e la fel de proaspăt ca în 2009.

http://www.romanialibera.ro

miercuri, 26 noiembrie 2014

Scrisoarea Monicăi Macovei către Iohannis: 10 cerințe îndeplinite și-i dă votul

 de Diana Biţă , 06 noiembrie 2014

Monica Macovei îi cere președintelui ales, Klaus Iohannis, într-o scrisoare deschisă, să solicite Parlamentului adoptarea, până la sfârșitul lui decembrie, proiectul de lege privind înființarea unui partid politic cu trei membri.
Citește și: Scrisoarea Monicăi Macovei către Iohannis: 10 cerințe îndeplinite și-i dă votul
Totodată, Macovei îi mai cere lui Iohannis ca, până la sfârșitul lunii februarie, să ceară Legislativului să adopte o lege care să permită votul la distanță - electronic și prin corespondență - pentru românii din țara și străinătate.
Ea îi atrage atenția președintelui ales că cele două cerințe se află pe lista acordului încheiat între cei doi, înainte de 16 noiembrie.
Redăm scrisoarea Monicăi Macovei către Klaus Iohannis:
”Domnule Președinte Klaus Iohannis,
Ați declarat că ați auzit vocea străzii. Și eu am auzit-o la București, Cluj, Timișoara, Sibiu, Constanța etc. și de la românii din Paris, Londra, Viena, Munchen, Torino, New York și multe alte orașe ale lumii. Am stat pe 16 noiembrie 8 ore în stradă, la coadă la vot, alături de românii din Londra. Toți mi-au spus de nemulțumirea lor privind cartelizarea vieții politice românești și de faptul că este încă posibil în România anului 2014 ca prin pârghii guvernamentale să blochezi votul românilor.
Vă propun să lucrăm împreună pentru ca aceste lucruri să devină istorie, tot așa cum, ascultând vocea poporului, ați cerut și obținut respingerea legii amnistiei și grațierii și ridicarea imunității unor parlamentari suspectați de fapte de corupție. Vă felicit pentru atitudine și rezultatul obținut.
Citește și: Klaus Iohannis: Sunt bucuros să REAFIRM că toate lucrurile din SCRISOAREA lui Macovei sunt în programul meu
Astăzi, vă rog să solicitați Parlamentului adoptarea, până la sfârșitul lunii decembrie 2014, a proiectului de lege privind liberalizarea vieții politice, pe care vi-l trimit atașat și care va permite înființarea partidelor politice cu minim 3 membri, așa cum este în majoritatea țărilor europene.
De asemenea, vă rog să solicitați Parlamentului adoptarea, până la sfârșitul lui februarie 2015, a unei legi care să permită “votul la distanță” - electronic și prin corespondență - pentru toți românii din țară și străinătate.
Aceste puncte fac obiectul “Acordului pentru salvarea statului de drept și a democrației în România” acceptat public și semnat de dumneavoastră înainte de turul 2 al scrutinului privind alegerea Președintelui României.
Cu deosebită considerație,
Monica Macovei”.
 http://www.romanialibera.ro

vineri, 21 noiembrie 2014

Dovada că Ponta, Corlățean și Meleșcanu pot fi trași la răspundere. Poate închiși

de Laurentiu Mihu 20 noiembrie 2014





Am stabilit până acum că Guvernul Ponta a comis la alegerile prezidențiale din 2014 un abuz de neiertat asupra cetățenilor săi, pe care (legal, dar și moral) e obligat, clipă de clipă, să îi servească.

Din perspectiva asta, anunțul privind demisia întregului Cabinet nu ar fi trebuit să întârzie mai mult de o miime de secundă după închiderea urnelor - vorbim aici de ora 21.00, ora României.
Azi nu mai e niciun secret că nu s-a întâmplat așa.
În același timp, Guvernul Ponta a abuzat de lege și de instituția numită Ministerul Afacerilor Externe, iar asta la un nivel căruia nu doar că îi lipsește echivalentul în lumea civilizată, dar și rivalizează cu maniera discreționară în care dictatorii din Africa sau boss-ul supremo-revizionist de la Kremlin își asigură, pe plan intern și extern, aparenta legitimitate, atunci când organizează „alegeri libere”.
Or, din acest punct de vedere, lucrurile trebuie duse până la capăt: cei care au violat legislația în vigoare și au trimis pe centura diplomației și a relevanței o instituție fundamentală pentru reprezentarea intereselor strategice și a imaginii României în lume, cum este MAE, vor trebui să achite din urmă toată factura.
Nu-și are justificare clemența nici față de prim-ministrul Victor Ponta, nici față de secunzii săi de la Externe, Titus Corlățean (cap de afiș în turul I), respectiv Teodor Meleșcanu (cap de afiș în turul II).
Moral, cel puțin, se află într-o gravă culpă și ministrul Justiției. Rămâne de stabilit dacă, nu cumva, și penal.
De ce?
Pentru că în fața unor interpretări abuzive ale legii, Constituției și procedurilor Biroului Electoral Central, ministrul Robert Cazanciuc merită tras la răspundere și evacuat de pe scena publică pentru extrem de simplul motiv că nu a luat o poziție tranșantă.
Calitatea sa oficială îl recomanda pentru o ieșire la rampă neechivocă, iar asta ca demnitar aflat în deplină cunoștință de cauză.
Cel puțin teoretic, se presupune că tovarășul Cazanciuc mănâncă legislația românească pe pâine, totodată că ar putea închide ochii la multe (de pildă, la impotența naționalei de fotbal a României de a se califica la un Mondial sau la un Campionat European), dar nu la încălcarea și încălecarea legii în scop politico-electoral sau de altă natură.
In extremis, demisia lui, devenită obligatorie deja între tururi, ar fi dobândit valoarea litrului de apă potabilă în miezul arid al unui vast deșert.
Atenție, însă, oamenii ăștia, cei mai sus menționați, nu poartă o vină abstractă!
Din contră!
E de natura evidenței faptul că în Ministerul Afacerilor Externe, ca în orice altă instituție, diplomații nu se ghidează precum ciobanii care își dau mesaje prin viu grai, peste culmile dealurilor și poalele poienilor.
E, prin urmare, de natura evidenței că ambasadorii care au propus soluții pentru prevenirea disfuncționalităților majore (înainte de turul I) sau pentru remedierea sincopelor incredibile care au apărut (după turul I) au făcut-o SUB SEMNATURĂ și în mesaje cu număr de înregistrare, toate având ca destinație centrala MAE.
În același timp, ca răspuns la propunerile lor, ministerul, tot prin SEMNATURĂ (a ministrului, de pildă) și tot cu număr de înregistrare în registrul MAE și al ambasadelor, a transmis reprezentanțelor diplomatice ale României că în țările respective se vor organiza X secții de votare. Asta însemnând mai multe sau mai puține decât numărul solicitat. În cazul de față, s-a dovedit că au fost mai puține.
Oricum ai lua-o, în fiecare caz în parte, stimabilul Titus Corlățean A SEMNAT cu mânuța lui de politruc deciziile privind numărul, dar și amplasamentul secțiilor de votare.
Da, și amplasamentul, care a contat enorm, după cum a dezvăluit între timp presa, pentru că au existat situații incredibile în care zone cu largi comunități de români au primit mai puține secții de votare decât cele cu comunități restrânse.
Cum ajungem la prim-ministru?
Simplu ca bună ziua.
Atât de simplu, că până și un elev de clasa zero ar face conexiunea logică: fiind ministru politic, este limpede că tovarășul Corlățean nu a luat decizia de capul lui.
Premierul Ponta îi este șef și pe linie de Guvern, și pe linie de partid, prin urmare tânăra speranță de pe axa Moscova-Beijing poate fi considerat responsabilul formal și legal al organizării procesului electoral pe cealaltă axă, Paris-Londra-Berlin-Madrid-Roma-Bruxelles.
Greu de crezut, deci, că nu există o corespondență oficială, inclusiv între MAE și Cabinetul premierului. Trebuie doar căutată.
De la ambasade vin propuneri, dar la Guvern se iau decizii.
Din punctul ăsta de vedere, ministrul de Externe și prim-ministrul României țin pe umeri o sarcină cu decantare în două etape: o dată - responsabilitatea inițială, principială și per total legală; apoi - culpa finală.
Mai mult, a acredita ideea că MAE, în ansamblul său, este de vină pentru ceea ce a mers prost, e de un prost gust ieșit din comun.
Ce treabă are un întreg corp diplomatic, deasupra căruia tronează un ministru cu drept final de semnătură și decizie și un premier abilitat să acționeze ca vector suprem de corecție (atunci când situația o cere) a direcției pe care vrea să o imprime ministrul de Externe?
În același timp, e fals că MAE se ocupă doar cu logistica și organizarea procesului electoral din diaspora, Teodor Meleșcanu, prin explicațiile date ulterior, plasându-se din acest punct de vedere mult dincolo de proceduri, prevederi legale și banalul bun simț.
A, corect, acelor ambasadori care au tăcut în perioada scursă între tururi, când criza privind votul din diaspora devenise evidentă, le-ar putea fi imputată o culpă morală.
E drept, mulți dintre ei ceruseră centralei MAE suplimentarea numărului secțiilor de votare, dar raționamentul e următorul: dacă acești șefi de misiuni tot au văzut că vorbesc cu pereții la București și dacă tot au simțit că deciziile la nivel de ministru de Externe și de premier se iau funcție nu de dreptul fundamental al românilor de a vota, ci funcție de interesele vremelnice ale partidului aflat la putere, de ce nu au trecut peste constrângerile ierarhice?
De ce, într-o situație de asemenea criză și urgență, nu au ales acei ambasadori să avertizeze public asupra gravității situației?
Ambasadele de la Paris și Berlin, de exemplu, au făcut-o, semn că se poate.
Alții, însă, au preferat să nu trateze momentul ca pe unul excepțional, deci care obliga și la reacții pe măsură.
Au tăcut, cel mai probabil, de teamă, căci interesul meschin dictează întotdeauna atitudini meschine.
La fel stă treaba și cu consulii.
Tot o culpă morală le-ar putea fi imputată și lor, căci relația la firul ierbii cu comunitățile de români ei le gestionează.
Mulți, foarte mulți au tăcut, în loc să se poziționeze public în anti-teză cu atitudinea Ministerului Afacerilor Externe și a Guvernului de la București.
Ar fi comis o infracțiune, ar fi deșelat secretul de stat sau de serviciu, luând o atitudine care putea servi interesul public și dreptul fundamental al cetățenilor români la vot?
Nu, nicidecum.
Când au înțeles că directivele de la București sunt menite să lezeze interesele concetățenilor pe care au fost trimiși la post să îi servească și când pregătirea și experiența i-au făcut să priceapă că mobilul șefilor din țară, niște nulități numite politic, este acela de a servi partidul și numai partidul, ei bine, când au simțit toate astea ar fi trebuit să copleșească mass-media cu un tzunami de ieșiri publice și, în ultimă instanță, să sugrume centrala MAE cu un val dens de demisii de onoare.
Nu au făcut-o când a trebuit, dar poate o vor face de aici înainte.
Nu poate spune cineva c-ar fi un preț prea mare pentru salvarea onoarei MAE și a corpului său diplomatic, iar, în final, chiar pentru onoarea lor.
Dar astea sunt aspecte ce pot fi încă discutate.
Însă firul responsabilităților concrete, din punct de vedere legal și procedural, e limpede: Ponta, Corlățean și Meleșcanu trebuie anchetați de procurori.
Restul e speculație și, eventual, subiect zemos de talk-show.
"Împiedicarea dreptului de vot reprezintă, în opinia mea, o fraudare a alegerilor, deoarece este manipulată voinţa poporului. O manipulare atât de masivă a votului ca duminică nu s-a mai întâmplat până acum în niciun stat membru al UE", arăta, recent, Gunther Krichbaum, președintele Comisiei pentru Afaceri Europene din Bundestag.
Oficialul german mai consideră că după episoadul din 16 noiembrie premierul Victor Ponta şi-a pierdut orice autoritate de a mai exercita o funcţie guvernamentală, cozile infernale de la ambasade şi consulate nefiind un accident, ci"rezultatul unei decizii deliberate, prin care a fost împiedicat votul românilor din străinătate".
După turul I, parlamentarul german i-a scris președintelui Comisiei Europene, Jean-Claude Junker, spunându-i ceea ce a repetat și după 16 noiembrie, în plus cerându-i să se implice decisiv pentru ca nebunia din 2 noiembrie să nu se repete.
Tot la vremea respectivă, într-un gest fără precedent, Gunther Krichbaum îi spunea șefului Executivului de la Bruxelles că „secțiile de vot aflate în subordinea Guvernului social-democrat din România au primit indicații clare de la București în sensul împiedicării voturilor exprimate masiv în favoarea candidaților de centru-dreapta”.
Parlamentarul german cerea atunci, cum cere și acum, o anchetă amănunțită a Comisiei Europene asupra modului în care a decurs votul în diaspora.
“Asta nu trebuie să rămână fără consecinţe", consideră în continuare preşedintele Comisiei pentru Afaceri Europene din Parlamentul Germaniei.
Asta nu trebuie să rămână fără consecințe, ar fi cazul să spunem și noi – presa, opinia publică, ONG-urile și politicienii cât de cât responsabili, care continuăm să credem că țara asta, pentru a deveni mai bună pentru toți, trebuie întâi curățată de cei care au făcut-o prea neospitalieră pentru proprii săi cetățeni. 
P.S.: Nu uitați, însăși președinta Înaltei Curți de Casație și Justiție, magistratul Livia Stanciu, a arătat că, "strict pe lege", se putea da o Ordonanță de Urgență pentru înființarea de noi secții de votare în diaspora. "Ca cetăţean, mi se pare firesc ca pe orice problematică ce are impact, sigur, trebuie să se efectueze verificări, cercetări, pentru a se transmite un răspuns care să satisfacă interesul pe care poporul l-a manifestat faţă de acest subiect", mai spune judecătoarea Stanciu. 
Atât, deci, să fie efectuate verificări, că restul merge de la sine.

joi, 20 noiembrie 2014

COMUNICAT OFICIAL AL PARCHETULUI GENERAL ÎN LEGĂTURĂ CU VOTUL DIN DIASPORA

Biroul de informare publică şi relaţii cu presa din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este împuternicit să aducă la cunoştinţa opiniei publice următoarele:
Pe rolul Secţiei de urmărire penală şi criminalistică  din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie se efectuează cercetări în cauza constituită ca urmare a conexării unui număr de şase dosare penale ce vizează plângeri privind modul de desfăşurare a votului din diaspora, faptele sesizate fiind prevăzute de dispoziţiile art. 297 Cod penal (abuzul în serviciu), art. 298 Cod penal (neglijenţa în serviciu), art. 385 Cod penal (împiedicarea exercitării drepturilor electorale).
Procurorii au dispus, la data de 18 noiembrie 2014, începerea urmăririi penale cu privire la faptă, sesizările formulate vizând persoane cu diferite funcţii sau funcţionari din cadrul instituţiilor cu rol decident în ceea ce priveşte organizarea şi desfăşurarea alegerilor.
Pe măsura derulării cercetărilor, vom informa opinia publică.
www.curentul

CORLĂȚEAN RISCĂ ACUM PESTE 12 ANI DE ÎNCHISOARE

BEC A PERMIS NOI SECȚII ÎN DIASPORA. CORLĂȚEAN A REFUZAT ȘI RISCĂ ACUM PESTE 12 ANI DE ÎNCHISOARE

    Categorie: Dezvăluiri
Vineri spre sâmbătă noaptea, BEC a emis un comunicat presei, în care Președintele BEC, judecătorul ÎCCJ Veronica Năstăsie menţionează că în urma discuţiilor de marţi cu ministrul de externe, BEC a emis Hotărîrea nr. 4H/4.11.2014 privind interpretarea art.54 din Legea 370/2004 pentru alegerea preşedintelui României şi Decizia nr.125D/4.11.2014 privind unele măsuri pentru buna organizare şi desfăşurare a celui de-al doilea tur de scrutin pentru alegerea preşedintelui României din 2014 la secţiile de votare din străinătate. În comunicat integral aici se spune că  „prin Hotărîrea nr. 4H/4.11.2014 BEC a dat o interpretare dispoziţiilor art.54, alin.1 din Legea 370/2004, în sensul INEXISTENŢEI impedimentului legal referitor la organizarea de noi secţii de votare în străinătate, invocat de către Ministerul Afacerilor Externe în contextul discutării celor mai eficiente măsuri pentru organizarea turului II de scrutin”.

Ministrul de externe Titus Corlăţean minte cu o nesimțire de parcă toți suntem proști și el e singurul deștept.  Vineri, 7 noiembrie, la orele 14.30, mediocrul și lingăul lui Ponta s-a întâlnit cu diplomaţii români din ţările unde au existat probleme şi câteva mii bune de români din diaspora nu au putut să voteze. Referindu-se la solicitările românilor din diaspora, din ţară, a unor ONG-uri de suplimentare a secţiilor de vot, Corlăţean a declarat că legea NU permite înfiinţarea de noi secţii de votare. Şi pentru a-şi întări spusele, ministrul de externe a implicat şi Biroul Electoral Central (BEC) în această poveste. „Am avut această discuție în cadrul ședinței de la BEC de marțea trecută și în lumina acelei discuții BEC a adoptat o decizie și respectiv o hotărâre. Acea hotărâre nu confirmă existența unei baze juridice potrivit legii și asta a fost conduita juridică a MAE și autorităților în toate ciclurilor electorale pe baza legii în vigoare — nu permite înființarea de noi secții”.
Așadar legea PERMITE înfiinţarea de noi secţii de vot în diaspora. Documentul mai arată că de fapt chiar membri BEC au interpretat în acest sens legea. Deci Titus Corlăţean ştia de aceste lucruri, dar a preferat să le treacă sub tăcere. Concluzia este una singură: se pot înfiinţa noi secţii de votare în diaspora, dar MAE şi ministrul Titus Corlăţean nu vor. Normal, cu aprobarea cel puțin tacită a lui Victor Ponta.

Extrem de grav este că în 7 noiembrie, Titus Corlăţean a implicat şi membri BEC. Nu ţinem minte ca vredată un policician mincinos să fi implicat şi organisme sau instituţii independente. Acum, Titus Corlăţean şi-a permis să implice o instituţie condusă de judecători de la ÎCCJ, instituţia care veghează la buna organizare şi desfăşurare a alegerii şefului statului român. Şi, fapt fără precedent, pentru prima oară o instituţie de talia BEC contrazice afirmaţiile unui ministru şi ale unui minister.

Această nouă infracțiune de abuz în serviciu a lui Corlățean este concurentă cu infracțiunea comisă de acesta atunci când a decis înființarea secțiilor din străinătate așa cum am arătat aici
Noul Cod Penal prevede la art.297 că abuzul în serviciu contra drepturilor sau intereselor persoanelor fizice se pedepsește cu până la șapte ani de închisoare:

Abuzul în serviciu
 (1) Fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, nu îndeplineşte un act sau îl îndeplineşte în mod defectuos şi prin aceasta cauzează o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică.”

Ori dreptul la vot este evident un unul legitim, fiind un drept prevăzut chiar de legea fundamentală: Constituția!
Totodată Legea 78/2000 prevede la Art. 13/2 că în cazul infracţiunilor de abuz în serviciu sau de uzurpare a funcţiei, dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, limitele speciale ale pedepsei se majorează cu o treime. Folosul necuvenit este majorarea procentului lui Victor Ponta prin împiedicarea la vot a românilor din diaspora care votează tradițional cu dreapta. Deci pedeapsa pentru cele două infracțiuni concurente comise de Corlățean e de 9 ani și 4 luni fiecare și conform noului cod penal Corlățean riscă până la 12 ani cinci luni și 10 zile de închisoare (o treime dintr-o pedeapsă se aplică la pedeapsa principală).
Competența de urmărire penală aparține DNA.
Ia priviți-l pe Corlățean cum minte cu nerușinare crezând că membrii BEC nu vor reacționa(min12.58): „Am avut această discuție în cadrul ședinței de la BEC de marțea trecută și în lumina acelei discuții BEC a adoptat o decizie și respectiv o hotărâre. Acea hotărâre nu confirmă existența unei baze juridice potrivit legii și asta a fost conduita juridică a MAE și autorităților în toate ciclurilor electorale pe baza legii în vigoare — nu permite înființarea de noi secții", a mințit Corlățean.
http://www.curentul.info/