de Cristian Campeanu , 22 ianuarie 2015
Vulnerabilitatea
lui Toni Greblă generată de asocierea acestuia cu persoane din lumea
interlopă ar putea fi folosită pentru decredibilizarea și subminarea
autorității Curții Constituționale de către instituțiile de siguranță
națională. Acest lucru ar reprezenta o lovitură extrem de gravă dată
statului de drept și separației puterilor în stat în România.
Nici
o lege privind siguranța națională nu poate justifica un asemenea atac
și de aceea SRI și DNA trebuie să gestioneze cu foarte multă reținere
această situație, mai ales că originile dosarului lui Greblă par să se
afle în zona PSD.
Domnul judecător Toni Greblă nu are
motive să hamletizeze pe tema demisiei. În joc nu se află vinovăția sau
nevinovăția sa, ci credibilitatea și autoritatea instituției pe care o
reprezintă și care este mult mai importantă în statul român decât Toni
Greblă sau oricine altcineva. Din acest motiv, domnul Greblă era dator
să demisioneze din momentul în care a fost declarat suspect de DNA și a
fost anunțată începerea urmăririi penale. Vinovăția sau nevinovăția sa
sunt irelevante, precum și caracterul fabricat sau nu al dosarului care
îl privește.
Pentru că impresia că este un dosar fabricat este
extrem de puternică. Povestea cu BMW-ul, telefonul, rochiile (ieftine),
capsele, capsatoarele și struții de la Telești pare o aglomerare de
găinării dezgropate pentru a construi un „caz Greblă“. Nici măcar
povestea cu exportul de carne în Rusia nu este foarte convingătoare în
sine pentru că nu este vorba de reglementări ale Uniunii Europene pe
care să le fi încălcat „grupul infracțional organizat“, ci de un embargo
unilateral impus de Rusia produselor alimentare din Europa față de care
cetățenii UE nu au nici o obligație legală. Prin urmare, din punct de
vedere comercial, nu există nici o constrângere legală dacă o companie
dorește să ocolească embargoul rusesc prin Turcia. Dacă demersul implică
însă falsificarea documentelor vamale și trafic de influență, așa cum
susține comunicatul DNA, atunci domnul Greblă are o mare problemă, mai
ales că statutul său de judecător CCR îi interzice să se apropie de
orice fel de activitate care ar putea fi măcar bănuită că ar avea
caracter lucrativ. Or, din acest punct de vedere, domnul Greblă este
departe de a fi imaculat, iar demisia este cu atât mai necesară.
Asocierea
sa cu mafiotul Ion Bîrcin, al cărui naș este - practica aceasta a
nășirii interlopilor romi de către oameni din sfera Puterii politice fie
că se numesc Toni Greblă, fie Mircea Băsescu ar trebui să fie înscrisă
în codurile etice ale partidelor cu litere roșii -, nu reprezintă decât o
circumstanță agravantă. Nu poți - cel puțin din punct de vedere moral,
dacă nu și legal - să judeci constituționalitatea legilor României și să
te plimbi cu mașina peștelui care trimite, după propriile spuse,
„țigăncile la furat și la produs”.
Că Toni Greblă a fost
„lucrat” pare foarte plauzibil în acest moment. Întrebarea este cine l-a
lucrat? Președintele Curții Constituționale, Augustin Zegrean, a
amintit ieri de presiunile la care au fost supuși judecătorii
Constituționale de către oameni politici precum Sebastian Ghiță și de
către SRI (al cărui director l-a atacat frontal în toamna trecută pe
Daniel Morar) pentru declararea drept neconstituționale a legilor Big
Brother, dar s-a ferit să facă o conexiune directă. Și bine a făcut
pentru că nu este deloc clar că aici este mâna SRI sau a DNA. Mai
degrabă, stilul și genul de fapte - repetăm, găinării, dar găinării
penale - invocate poartă inconfundabila amprentă a serviciului de
informații al Ministerului de Interne, DGIPI, fosta doi ș’un sfert, și
există informații credibile potrivit cărora dosarul a fost într-adevăr
întocmit de DGIPI, care a făcut demersurile ulterioare către SRI și DNA.
Dacă din interceptările făcute de SRI la cererea DNA a reieșit că
domnul Greblă a făcut trafic de influență în favoarea lui Bîrcin, cu
atât mai rău pentru Greblă, dar atât SRI, cât și DNA trebuie să se
abțină de la orice demers care ar duce la subminarea autorității Curții
Constituționale, chiar dacă aceasta le-ar servi în chestiunea Big
Brother. Jocul ar fi unul mult prea periculos și nici o lege privind
anticorupția și siguranța națională nu merită prețul torpilării
separației puterilor în stat și subminării libertăților fundamentale ale
cetățenilor României.
Ne aflăm pe teritoriul nesigur al
speculațiilor de presă, dar sunt semne de întrebare legitime care merită
ridicate. Dintre toate serviciile de informații ale României, cel mai
nereformat și singurul care nu s-a despărțit de practicile trecutului
este tocmai DGIPI. Pentru controlul DGIPI - care a funcționat de multe
ori ca serviciu secret al Guvernului și, mai grav, al PSD - s-au dat
lupte politice sângeroase, în urma cărora au căzut capete grele, cel mai
cunoscut fiind cel al lui Cătălin Voicu. De la venirea sa în fruntea
Guvernului, Victor Ponta, în esența lui un „babyface killer” politic
perfect amoral, și-a subordonat orice putea să își subordoneze în
materie de informații (a încercat inclusiv cu STS), astfel că, de o
bucată bună de vreme, DGIPI se află în subordinea directă a lui Ponta.
Acum, Liviu Dragnea susține că PSD nu are serviciu de informații care să
îl urmărească pe Toni Greblă. În cinismul său fără limite, Liviu
Dragnea minte. DGIPI este cel mai apropiat lucru de un serviciu secret
al Guvernului și, implicit, al PSD care există în România.
Dar de
ce și-ar torpila Ponta propriul om pus la CCR, mai ales că cei doi au
făcut parte din aceeași organizație de partid la Gorj? Nu că ar avea
scrupule să-și sacrifice colaboratorii. Nu a răspuns Greblă la comenzile
politice ale partidului care l-a numit? Sau au decis PSD și Ponta să
dea asaltul final asupra CCR, singura instituție care a stat în picioare
în iulie 2012, ce e drept cu susținerea masivă a partenerilor americani
și europeni, și s-a așezat stavilă în calea instituirii domniei
arbitrariului?
Cazul Greblă pune Curtea Constituțională într-o
situație vulnerabilă într-un moment în care președintele Iohannis nu
pare încă pregătit sau dispus să își folosească întreaga autoritate cu
care a fost învestit pentru a salvgarda ordinea constituțională a țării.
Dacă asistăm la un atac la adresa Curții Constituționale, atunci vor
trebui activate din nou toate mecanismele de apărare a statului de
drept.
http://www.romanialibera.ro
............................................................................................................................................................................................................................................................................................. PENSIILE SPECIALE ȘI FONDURILE ALOCATE PARTIDELOR POLITICE DIN BUGETUL STATULUI REPREZINTĂ FURT DIN AVUȚIA NAȚIONALĂ
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu