Sursă: REALITATEA.NET
Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a prezentat, miercuri, proiectul de lege privind modificarea Legilor justiţiei, iar câteva dintre ele sunt radicale. De departe, cea mai importantă modificare propusă este cea prin care preşedintele ţării este scos din schemă la numirea procurorilor şefi ai DNA, DIICOT şi Parchetul General. Concret, Toader propune ca şefii acestor instituţii să fie numiţi de secţia de procurori ai CSM, la propunerea ministrului Justiției, fără ca preşedintele ţării să mai aibă vreun rol. Totodată, Toader a mai anunţat că Inspecţia Judiciară va trece la Ministerul Justiţiei, conform proiectului şi va exista un corp special care va ancheta magistraţii. În plus, Tudorel Toader vrea să schimbe şi regulile de admitere în Institutul Naţional de Magistratură: astfel, cei care vor dori să intre în INM vor trebui să aibă minim 30 de ani, şi cel puţin 5 ani de vechime în profesia juridică. Concret, nu vom mai avea procurori sau judecători sub 30 de ani.
1. Preşedintele, scos din procedura de numire a şefilor DIICOT, DNA, PG
În ceea ce priveşte propunerea de numire la Ministerul Public, fiind vorba de toate funcţiile, fie că este vorba despre procurorul general, adjunct, şef DIICOT, şef DIICOT sau adjuncţii, ministrul Justiţiei a anunţat că decizia trebuie luată de Secţia pentru Procurorul din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), la propunerea ministrului Justiţiei.
"La Ministerul Public, toate funcţiile, fie că e procuror general, adjunct, şef la DIICOT, la DNA, adjuncţii dânşilor, să decidă Secţia pentru Procurori în baza aceluiaşi principiu din cadrul CSM, la propunerea ministrului Justiţiei, pe baza unei proceduri transparente, procurori care la rândul lor trebuie să aibă 10 ani de vechime efectivă în funcţia de procuror. Ce apare modificat aici? Faptul că decide Secţia pentru Procurori, faptul că propunerea vine de la ministrul Justiţiei", a declarat Tudorel Toader.
Ministrul Justiţiei a precizat şi de ce a venit cu această propunere:
"Se va spune următorul lucru, de ce preşedintele Inaltei Curţi este numit de preşedintele Republicii, iar procurorii-şefi, numiţi de Secţia pentru Procurori la propunerea ministrului în condiţiile în care şi unii şi alţii sunt magistraţi? Răspunsul rezultă din statutul special pe care îl au unii şi alţii. Procurorii sunt subordonaţi ierarhic, judecătorii nu sunt subordonaţi ierarhic. Procurorii se bucură de stabilitate, judecătorii se bucură de inamovabilitate. Procurorii, spune articolul 138 din Constituţie, îşi desfăşoară activitatea sub autoritatea ministrului Justiţiei, la judecători nu există o asemenea prevedere", a explicat Tudorel Toader.
"Se va spune următorul lucru, de ce preşedintele Inaltei Curţi este numit de preşedintele Republicii, iar procurorii-şefi, numiţi de Secţia pentru Procurori la propunerea ministrului în condiţiile în care şi unii şi alţii sunt magistraţi? Răspunsul rezultă din statutul special pe care îl au unii şi alţii. Procurorii sunt subordonaţi ierarhic, judecătorii nu sunt subordonaţi ierarhic. Procurorii se bucură de stabilitate, judecătorii se bucură de inamovabilitate. Procurorii, spune articolul 138 din Constituţie, îşi desfăşoară activitatea sub autoritatea ministrului Justiţiei, la judecători nu există o asemenea prevedere", a explicat Tudorel Toader.
Ministrul Justiţiei a mai anunţat că o altă modificare vizează procedura de numire în funcţii de conducere la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Astfel, noile legi ale justiţiei prevăd că preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie se numeşte de către preşedintele României, aşa cum este şi în prezent, însă modificarea constă în faptul că propunerea nu o mai face plenul Consiliului Superior al Magistraturii, ci Secţia pentru Judecători a CSM, în ideea potrivit căreia "pentru judecători să decidă judecătorii, pentru procurori să decidă procurorii".
2. 8 ani vechime ca procuror pentru a promova la DIICOT sau DNA Ministrul Justiţiei
Tudorel Toader, a anunţat, miercuri, că o primă categorie de propuneri din noile legi ale justiţiei se referă la majorarea vechimii necesare pentru promovare, precizând, printre altele, că un procuror va avea nevoie de 8 ani vechime pentru a ajunge la DIICOT sau DNA.
Tudorel Toader, a anunţat, miercuri, că o primă categorie de propuneri din noile legi ale justiţiei se referă la majorarea vechimii necesare pentru promovare, precizând, printre altele, că un procuror va avea nevoie de 8 ani vechime pentru a ajunge la DIICOT sau DNA.
Tudorel Toader a anunţat, miercuri, că propune majorarea vechimii necesare pentru promovare la 7 ani de activitate efectivă în funcţia de judecător pentru a promova la tribunal sau la tribunal specializat.
Astfel, Ministerul Justiţiei propune 10 ani vechime în funcţia de judecător pentru a promova ca judecător la Curtea de Apel, şi, la fel, 10 ani vechime efectivă în funcţia de procuror pentru a promova la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel.
Totodată, Ministerul Justiţiei propune ca, pentru a promova procuror la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, să fie nevoie de 15 ani vechime efectivă în funcţia de procuror. O altă propunere este ca, pentru a promova judecător la Înalta Curte, să fie nevoie de 18 ani vechime efectivă în funcţia de judecător. Aceeaşi propunere este şi în privinţa procurorului. Totodată, o altă propunere este o vechime de 8 ani în funcţia de procuror pentru a promova în funcţia de procurori la DIICOT sau DNA, perioadă la care se adauga şi restul condiţiilor, a anunţat Tudorel Toader.
3. Inspecţia judiciară trece la Ministerul Justiţiei
"Inspecţia Judiciară trece la Ministerul Justiţiei. În multe ţări, Inspecţia Judiciară este la Ministerul Justiţiei, repectând deplina independenţă, autonomie, pe care o are. Nu intră sub coordonarea, sub conducerea factorului politic. Există şi o soluţie mai radicală, de a autonomiza, dar care să nu fie dependentă de CSM. Nu CSM să îi facă regulamentul de organizare, să-i stabilească şi să aprobe rapoartele, ca după aia ei să se ducă la corpul de magistraţi, procurori. Dacă avem în România 7.000 de magistraţi, avem 70 de membri la Inspecţia Judiciară. Faceţi proporţia. Ei au un rol foarte important", a declarat ministrul Justiţiei, Tudorel Toader.
"Inspecţia Judiciară trece la Ministerul Justiţiei. În multe ţări, Inspecţia Judiciară este la Ministerul Justiţiei, repectând deplina independenţă, autonomie, pe care o are. Nu intră sub coordonarea, sub conducerea factorului politic. Există şi o soluţie mai radicală, de a autonomiza, dar care să nu fie dependentă de CSM. Nu CSM să îi facă regulamentul de organizare, să-i stabilească şi să aprobe rapoartele, ca după aia ei să se ducă la corpul de magistraţi, procurori. Dacă avem în România 7.000 de magistraţi, avem 70 de membri la Inspecţia Judiciară. Faceţi proporţia. Ei au un rol foarte important", a declarat ministrul Justiţiei, Tudorel Toader.
În prezent, instituţia Inspecţiei Judiciare se află în subordinea Consiliului Superior al Magistraturii.
4. Înfiinţarea unei direcţii specializate în cadrul Ministerului Public, pe lângă DNA şi DIICOT, care să se ocupe de investigarea presupuselor fapte penale ale magistraţilor.
Propunerea face parte din proiectul de modificare a legilor justiţiei, prezentat, miercuri, de Tudorel Toader.
„Propunem înfiinţarea unei direcţii specializate în cadrul Ministerului Public, o a treia direcţie pe lângă DNA şi DIICOT, o direcţie care să aibă compteneţa exclusivă de efectuare a urmăririi penale pentru faptele reclamate a fi fost comise de către magistraţi”, a spus Toader.
Propunerea face parte din proiectul de modificare a legilor justiţiei, prezentat, miercuri, de Tudorel Toader.
„Propunem înfiinţarea unei direcţii specializate în cadrul Ministerului Public, o a treia direcţie pe lângă DNA şi DIICOT, o direcţie care să aibă compteneţa exclusivă de efectuare a urmăririi penale pentru faptele reclamate a fi fost comise de către magistraţi”, a spus Toader.
Ministrul Justiţiei a explicat faptul că prin această direcţie se va proteja autonomia judecătorilor.
„În felul acesta, avem în vedere implemnatrea unei protecţii şi autonomii, a unor garanţii faţă de magistraţii că ar fi comis infracţiuni. Aţi văzut şi am văzut faptul că uneori se reclamă în spaţiul public de către judecători, ca urmare a unei soluţii, sunt anchetaţi de către autorii rechizitoriilor ale căror soluţii au fost infirmate. Personal, eu am această convingere pentru că nu avem soluţii care să o confirme, dar ca o garanţie pentru independenţa judecătorilor vom avea un corp specializat, format din 20 de procurori care să ancheteze reclamatele presupus a fi săvârşite de către magistraţi”, a explicat Tudorel Toader.
„În felul acesta, avem în vedere implemnatrea unei protecţii şi autonomii, a unor garanţii faţă de magistraţii că ar fi comis infracţiuni. Aţi văzut şi am văzut faptul că uneori se reclamă în spaţiul public de către judecători, ca urmare a unei soluţii, sunt anchetaţi de către autorii rechizitoriilor ale căror soluţii au fost infirmate. Personal, eu am această convingere pentru că nu avem soluţii care să o confirme, dar ca o garanţie pentru independenţa judecătorilor vom avea un corp specializat, format din 20 de procurori care să ancheteze reclamatele presupus a fi săvârşite de către magistraţi”, a explicat Tudorel Toader.
5. Cel puţin 30 de ani pentru a fi admis la INM. 5 ani de vechime în profesia juridic
În plus, Tudorel Toader vrea să schimbe şi regulile de admitere în Institutul Naţional de Magistratură: astfel, cei care vor dori să intre în INM vor trebui să aibă minim 30 de ani, şi cel puţin 5 ani de vechime în profesia juridică.
În plus, Tudorel Toader vrea să schimbe şi regulile de admitere în Institutul Naţional de Magistratură: astfel, cei care vor dori să intre în INM vor trebui să aibă minim 30 de ani, şi cel puţin 5 ani de vechime în profesia juridică.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu