............................................................................................................................................................................................................................................................................................. PENSIILE SPECIALE ȘI FONDURILE ALOCATE PARTIDELOR POLITICE DIN BUGETUL STATULUI REPREZINTĂ FURT DIN AVUȚIA NAȚIONALĂ

miercuri, 8 noiembrie 2017

Kovesi aruncă sistemul în aer: dezvăluiri despre șeful Inspecției Judiciare

Procurorul șef al DNA, Laura Codruța Kovesi, a declarat că șeful Inspecției Judiciare, Lucian Netejoru, a făcut parte din masonerie, iar ca urmare a unei anchete a DNA s-a constatat că acesta nu și-a trecut în declarația de avere acest lucru. Kovesi a precizat că s-a dispus clasarea dosarului, pentru că faptele erau prescrise. Declarațiile lui Kovesi vin în contextul în care în spațiul public se vorbește despre războiul dintre DNA și Inspecția Judiciară.
„Am fost 6 ani procuror general al României și niciodată nu am întâlnit ca echipa de control a Inspecției Judiciare să nu-și prezinte concluziile instituției vizate. Trei dintre procurori au prezentat raportul, iar trei au plecat și ne-au trimis pe fax ceva ce nu pot numi raport.
Noi am sesizat secția de procurori din cadrul CSM, pentru a ști dacă acest control se consideră finalizat. Este o chestiune foarte importantă de procedură, pentru că în lipsa unor concluzii scrise, raportul poate fi contestat. Noi ne dorim să vină cât mai repede acest raport și ne dorim să fie cât mai bine făcut pentru a nu putea fi atacat pe vicii de procedură.
Niciodată, niciodată nu am convocat un inspector în biroul meu. Niciodată nu am avut relații personale cu un inspector, doar relații instituționale. Niciodată nu am făcut presiuni asupra unui inspector. Cel mai important de spus este că atunci când se face o anchetă a Inspecției Judiciare, te vizează, iar dacă tu te consideri nevinovat, atunci conform legii ai dreptul să explici acest lucru. Așa prevede legea (...)
Președintele Inspecției Judiciare a făcut parte din masonerie și într-una dintre declarațiile sale de interese nu a trecut faptul că a făcut parte din masonerie. Noi am dispus clasarea cauzei, pentru că intervenise prescripția, dar am decis să sesizăm CSM-ul (...) Conform deciziei CSM, poți să faci parte din masonerie, dar trebuie să declari acest lucru în declarația de interese.
Nu înțeleg ce conflict este între noi și Inspecția Judiciară, din moment ce noi am verificat toate declarațiile de interese, am verificat la Loja Masonică și am constatat că a făcut parte din masonerie.
Am dispus clasarea cauzei, conform legii, nu înțeleg unde este conflictul. Noi, conform legii, când primim o plângere o investigăm și apoi dăm soluția”, a declarat Kovesi, la Europa FM.
yogaesoteric 
8 noiembrie 2017


526 mil. euro, paguba adusă statului de contractul Bechtel adoptat de guvernul Năstase prin OUG


Deși a fost un contract semnat politic și modificat la inițiativa politicienilor care au condus Guvernul Năstase și adoptat de Parlament, Ministerul Finanțelor cere acum Companiei de Autostrăzi (CNAIR) să recupereze cca 530 (525,891.888) milioane de euro de la niște directori care au condus compania. 23 de milioane de euro un kilometru de autostradă, iar vinovăția e căutată la Acarul Păun!
Ordonanța de urgență nr. 120, din 18 noiembrie 2003, prevedea demararea de către CNADNR a procedurii de negociere fără licitație cu o singură sursă: firma americană Bechtel International Inc. 
Încredințarea contractului de proiectare și construire a autostrăzii s-a făcut prin derogare de la prevederi privind achizițiile publice, care priveau exclusiv procedura de încredințare a contractului.
Uniunea Europeană, Banca Europeană de Reconstrucție și Dezvoltare și Fondul Monetar Internațional (FMI), dar și mass-media și opinia publică din România au exprimat o serie de obiecții și observații în legătură cu acesta, referindu-se în special la modalitatea de atribuire.
La 5 martie 2004, Parlamentul României aprobă OUG 120 prin Legea nr.32/2004, iar la 16 iunie 2004 are loc ceremonia de inaugurare a lucrărilor pentru Autostrada Transilvania, la Săvădisla – Cluj, sat Vălișoara, campusul Bechtel.
FMI a solicitat Guvernului într-un memorandum, încheiat pe 7 iulie 2004, un audit independent asupra prețurilor negociate pentru construirea autostrăzii, pentru a evalua în ce măsură acest proiect, finanțat integral prin fonduri bugetare, poate fi susținut fiscal. Prețul de 5,4 milioane de euro pe kilometru de autostradă a fost considerat prea mare, dar avocații angajați de Ministerul Transporturilor, Construcțiilor și Turismului pentru negocierile cu Bechtel declarau că este un preț bun pentru că Bechtel ceruse inițial 6 milioane de euro pe kilometru. Până în martie 2005 s-a realizat o analiză a clauzelor contractuale, care au fost renegociate de către Ministerul Transporturilor, Construcțiilor și Turismului (MTCT), lucru care a determinat întreruperea lucrărilor la jumătatea anului 2005, scria Agerpres într-o documentare făcută în 2013.

Informația la zi. Documente deținute în exclusivitate de Digi24 și Digi24.ro arată că în urma unui control derulat în perioada 2013-2016 de către o echipă a Ministerului de Finanțe, se cere recuperarea uriașei sume de la directorii generali ai companiei care au semnat contractul, fără să îl renegocieze, și de la cei care ulterior au fost de acord cu modificarea acestuia într-un mod în care au fost aduse pagube mari statului.
Raportul nu spune un cuvânt despre semnarea politică a contractului sau despre prima modificare majoră adusă contractului, nu de către directori generali, ci de Guvernul Năstase și Parlamentul din 2004.
Atunci contractul care prevedea construirea și finanțarea autostrăzii a rămas unul doar de construire. Fără finanțare Compania de Autostrăzi n-a putut derula cursiv contractul, iar factura înaintată de americani a fost una uriașă.
Prima modificare majoră și păguboasă a contractului a fost în 2005 în mandatul de premier al lui Călin Popescu Tăriceanu.
Raportul și opinia CNAIR privind raportul Ministerului Finanțelor pot fi accesate aici
Cum se adună paguba
1) 156,82 milioane euro este primul din cele „trei capete de acuzare” formulate de Ministerul Finanțelor. Suma include un avans de 40 de milioane de euro, sumă achitată fără baza legală, iar restul sunt accesorii.
Compania nu a demarat si nu a derulat o procedură de negociere cu firma Bechtel International Inc. fapt care a condus la încheierea unui contract și înscrierea în contractul încheiat cu această firmă a unor clauze păguboase pentru statul român, concretizate în prejudicii majore pentru bugetul de stat.”
Inspectorii de la Finanțe acuză „înscrierea în contractul de proiectare și de construire a autostrăzii Brașov-Cluj-Borș a sumelor reprezentând:
- avans cu încălcarea prevederilor legale;
- cheltuieli de mobilizare fără a fi prevăzute în devizul general;
- cheltuieli indirecte de capital, cu încălcarea prevederilor legale și fără a fi prevăzute în devizul general
.”
 
Printr-un acord de modificare din 2006, avansul de 40 de milioane de euro „a fost reclasificat și transformat în cheltuieli de mobilizare, valoarea acestora ajungând la suma fixă de 70 milioane euro, în condițiile în care contractul prevedea o sumă globală de 30 de milioane de euro pentru activități anterioare începerii lucrărilor de construcții”. Sunt făcuți responsabili directorul general la data semnării contractului și cel de la data semnării acordului de modificare.
2) 311,93 milioane euro este un alt prejudiciu stabilit de Ministerul de Finanțe. În acest caz suma achitată fără susținere legală este 221,5 milioane euro, iar restul sunt accesorii. Au fost eliminate șase părți din contract la renegociere, însă fără să se ceară scăderea sumei aferente. Trebuia solicitată returnarea a 22,5 milioane euro. Aici sunt incluse cheltuieli accesorii de 17 milioane euro.
3) 57,12 milioane euro este un alt prejudiciu identificat de Ministerul de Finanțe. „Negocierea defectuoasă a termenilor și clauzelor Acordului de tranzacționare și încetare, fără o analiză și fundamentare justă din partea Companiei (Beneficiarului), a condus la aprobarea și plata către Antreprenor a unei sume aferente soluționării pretențiilor în valoare de 37.200.000 euro, în condițiile în care Compania nu a solicitat returnarea de către Antreprenor a sumelor plătite cu titlu de mobilizare pentru cele 6 secțiuni eliminate.”
 
În cazul în care Compania (Beneficiarul) ar fi întreprins acest demers, atunci Antreprenorul ar fi avut de plătit Companiei aproximativ 25.300.000 euro pentru tranzacționarea și încetarea contractului.” Prejudiciul este de 37,2 mil euro, iar accesoriile sunt de 19,22 mil euro.
Ministerul de Finanțe menționează un prejudiciu total de 525 milioane euro din care 298 milioane euro este suma achitată de la buget, restul fiind accesorii.
Dar pe lângă aceste sume, Ministerul de Finanțe cere și recuperarea unor sporuri acordate salariaților CNAIR fără respectarea prevederilor legale din ordonanța de urgență și contractul colectiv de muncă. În acest caz MFP cere CNAIR să calculeze singură daunele aduse bugetului.
Raportul menționează „diminuarea patrimoniului companiei pentru 2011-2015 cu sume acordate fără bază legală, sumele fiind salarii de bază majorate cu procente cuprinse între 2,5 și 75%. Pentru acestea nu au fost întocmite acte justificative, adică rapoarte privind îndeplinirea obiectivelor, prin care să rezulte că beneficiarii au lucrat efectiv și timpul efectiv lucrat”.
 
Ce este demn de menționat, scrie digi24.ro, este faptul că CNAIR nu este de acord cu concluziile MFP, deci nu se pune deocamdată problema recuperării daunelor. „Menționăm că se va formula o plângere prealabilă cu privire la raportul de inspecție și Dispoziția obligatorie mai sus menționată”, spune compania într-o notă internă.
yogaesoteric 
7 noiembrie 2017

luni, 6 noiembrie 2017

Lituania, una dintre cele mai prospere țări din UE, a respins legalizarea căsătoriilor homosexuale


Conservative News: Estul Europei a arătat încă o dată ce rușinos stă Occidentul la capitolul moralitate

Parlamentul Lituaniei a respins o propunere legislativă care ar fi legalizat parteneriatele între persoane de același sex, informează siteul Conservative News.

Estul Europei a arătat încă o dată ce rușinos stă Occidentul la capitolul moralitate, după ce Lituania a decis să respingă „căsătoriile” homosexuale, la fel ca și vecinul său de la Sud, Polonia, precizează sursa citată.

Doar 29 de membri ai Parlamentului Lituaniei au votat în favoarea propunerii legislative care prevedea căsătoriile homosexuale, în timp ce 59 au fost împotrivă, iar 20 s-au abținut.

Niciun membru al coaliției de guvernământ nu a votat în favoarea deciziei. Mai mult, proiectul a fost complet respins de parlamentari, aceștia votând ca actul normativ să nu mai fie supus revizuirii.

Conform sondajelor, peste 80% dintre lituanieni sunt clar împotriva oricărei forme de parteneriat între persoane de același sex; și numărul depășește 90% în rândul votanților partidului de guvernământ”, a afirmat Vytautas Sinica, profesor de științe politice la Universitatea din Vilnius.

Din păcate, a devenit un obicei prost ca în Lituania să nu se voteze conform voinței majorității, ci pentru a face pe plac mass-media liberale și birocraților de la Bruxelles. Se încearcă fisurarea consensului național asupra problemelor morale și asta se vede la partidul conservator Uniunea Patriei, unde cei mai tineri membri care se declară conservatori votează împotriva familiei naturale. Această decizie, deși nu are mari efecte, marchează o turnură binevenită pentru votanții tradiționali din Lituania”, a precizat Simica.

În Lituania s-a votat recent Legea Coabitării de Comun Acord, al cărei scop este să se ocupe de problemele practice ale persoanelor care locuiesc împreună. Actul se referă la prieteni, frați/surori adulți, monahi etc, oricine locuiește împreună fără a fi vorba de o relație de cuplu. Aspectul emoțional este considerat nesemnificativ în proiectul de lege respectiv. Totuși, proiectul precizează clar că acele cupluri care trăiesc împreună și care nu declară că doresc să se căsătorească și nu pot avea copii, nu pot fi considerate o familie.

Lituania este membră a Uniunii Europene din 2004 – cu trei ani înaintea României – și este membră a zonei euro. Lituania este pe locul 41 în lume în clasamentul produsului intern brut pe cap de locuitor, în timp ce România este pe 58, conform topului realizat de FMI în 2016. Lituania are o populație de peste 2 milioane de locuitori, fiind o țară majoritar catolică și este considerată una dintre cele mai conservatoare din Europa.

Lituania rămâne una dintre țările europene care nu recunoaște niciun fel de uniuni între persoanele de același sex.

Citiţi şi:
Bizara impunere în forţă a homosexualilor
Slovacia a interzis căsătoriile homosexuale
Andrzej Duda, preşedintele Poloniei: «Căsătoria gay nu va fi niciodată legalizată în Polonia»

yogaesoteric
6 noiembrie 2017

sâmbătă, 4 noiembrie 2017

De ce lumea rămâne fără nisip şi ce implicaţii ar putea avea asta

În timp ce privea fascinat dâra lăptoasă ce brăzda cerul înstelat, se juca delicat cu mâna prin nisipul fin şi călduţ de pe plajă. Îi dădea o senzaţie plăcută, îndeajuns de plăcută încât să nu simtă răcoarea nopţii şi să admire Calea Lactee. Într-o sclipire de luciditate i-a trecut prin minte întrebarea: or fi mai multe stele în univers decât grăunţe de nisip pe plajele lumii?
Fraser Cain, editorul web-siteului Universe Today, unul dintre cele mai cunoscute în nişa publicaţiilor online de astronomie, a făcut un calcul cu foarte multe zerouri şi estimări şi a ajuns la concluzia că ar putea fi de cinci până la zece ori mai multe stele în Univers decât fire de nisip pe plajele lumii.
Un calcul hazardat. Dar nu atât din cauza incertitudinilor de ordin ştiinţific ce privesc dimensiunile Universului, cât a unei certitudini pământene. Umanitatea consumă resurse; nisip mai mult decât orice în afară de apă. Stelele mor pentru ca altele să se nască, dar nu în ritmul în care omenirea consumă nisipul. Plajele lumii rămân rapid fără nisip. Şi albiile râurilor, şi luncile, locurile uşor de explorat. Prin definiţie, deşertul înseamnă nisip. Dar nu este din acel tip folositor omenirii.
Nisipul din deşert este modelat de vânt, prea neted pentru a fi bun în construcţii, aşa cum sunt nisipul şi pietrişul modelate de valurile oceanelor sau de curenţii râurilor. Ironic, ţările a căror principală formă de relief este deşertul simt cel mai dur penuria de nisip. În India, ce are o economie emergentă în dezvoltare accelerată, există o mafie a nisipului care nu ezită să recurgă la violenţă, la crime, pentru a-şi proteja afacerea. Râul Gange are un traseu de 2.300 de kilometri prin India, din Himalaya spre Bangladesh şi Golful Bengal. Trece prin oraşe indiene precum Calcutta şi Kanpur, care cresc rapid şi au un apetit vorace pentru nisip.
Tot ce mai ajunge în Bangladesh e mâlul şi nămolul”, povesteşte pentru revista Spiegel geologul Dill. „Oamenii pescuiesc pietre acolo.” Pietrele au ajuns o resursă atât de rară în Bangladesh încât constructorii fac ciment din cărămidă pisată, notează The New Yorker. În Maroc şi Caraibe hoţii lasă plajele despuiate. În Senegal, oamenii îşi riscă viaţa recoltând nisip direct din mare cu unelte rudimentare. Germania importă nisip pentru construcţii.
Pascal Peduzzi, om de ştiinţă elveţian şi directorul unuia dintre grupurile de mediu ale ONU, a explicat pentru BBC în luna mai 2017, că dezvoltarea rapidă a Chinei a consumat mai mult nisip în ultimii patru ani decât au folosit Statele Unite în tot secolul trecut. În Statele Unite, utilizările cu cea mai rapidă creştere includ consolidarea liniilor ţărmurilor erodate de creşterea nivelului mării şi de furtuni din ce în ce mai puternice – eforturi care, ca multe încercări de a răspunde provocărilor legate de mediu, creează probleme de mediu proprii.
În 2012, organizaţia de mediu Global Witness a demonstrat cu imagini din satelit că Singapore şi-a extins teritoriul cu 22% în ultima jumătate de secol.
Cum activitatea din construcţii din vest mai are până să-şi revină complet după criza financiară din 2007-2008, în Asia se înregistrează de departe cea mai mare cerere de nisip. Cifre ale Freedonia Group, firmă de cercetare a pieţei, sugerează că din cele 13,7 miliarde de tone de nisip extrase la nivel mondial pentru construcţii anul trecut, 70% au fost utilizate în Asia. Jumătate au fost folosite în China, unde guvernul estimează că a construit 32,3 milioane de locuinţe şi 4,5 milioane de kilometri de drumuri între 2011 şi 2015, notează The Economist. Ca şi Singapore, China şi Japonia şi-au extins teritoriul cu ajutorul nisipului. China a scandalizat opinia publică construind insule artificiale pe stânci contestate din Marea Chinei de Sud.
Emiratele Arabe vor să continue să crească – atât pe verticală, cu zgârie-norii lor uriaşi, cât şi în suprafaţă. Constructorii din Dubai, Qatar şi Bahrain sunt ocupaţi cu ridicarea celor mai înalte clădiri rezidenţiale şi a celor mai mari aeroporturi din lume. Dubai-ul a cucerit teren din mare folosind 385 de milioane de tone de nisip pentru proiectul său îndrăzneţ Palm Island. Acum se lucrează la proiectul unui alt arhipelag artificial numit The World (Lumea). Aceste eforturi au epuizat toate resursele de nisip ale acestei ţări. Nisipul de pe terenurile de golf din Dubai este importat. Cel din deşert este atât de fin, încât mingea de golf s-ar scufunda pur şi simplu în el. Cea mai înaltă structură făcută de om, clădirea Burj Khalifa din Dubai, este construită cu nisip cumpărat din Australia.
Arabia Saudită deţine rezerve de nisip, dar a restrâns în mod repetat livrările pentru ţările învecinate, forţând macaralele de acolo să se oprească.
În Europa, în 2012 doar Germania a extras 235 de milioane de tone de nisip şi pietriş, 95% din această cantitate ducându-se în sectorul construcţiilor. Această ţară, brăzdată de râuri şi cu ieşire la mare, are nisip, dar importă acest tip de resurse naturale. Reprezentanţi ai Institutului Federal pentru Geoştiinţe şi Resurse Naturale din Hanovra spun că Germania are suficiente rezerve de nisip pentru a acoperi mii de ani de consum. Problema este că nisipul folositor nu este întotdeauna disponibil – ar putea fi într-o zonă de conservare, în păduri sau în apropierea oraşelor. „Este într-un fel ca în cazul turbinelor eoliene: nimeni nu vrea o groapă de pietriş în curtea sa”, spune geologul Dill.
Pe măsură ce nivelurile mărilor vor creşte şi populaţiile urbane vor exploda – ONU prezice o creştere de aproape 1 miliard de persoane până în 2030 – nisipul va fi şi mai căutat.
ONU estimează consumul global la 40 de miliarde de tone pe an, dintre care 30 de miliarde de tone sunt folosite la prepararea betonului. Cantitatea ar fi suficientă pentru construirea unui zid înalt de 27 de metri şi la fel de gros, care să înconjoare Pământul.
Nisipurile sunt acum extrase într-un ritm mult mai rapid decât rata de înlocuire”, se arată într-un studiu din 2014 al ONU. Organizaţia a calculat că nisipul şi pietrişul reprezintă 85% din toate resursele naturale exploatate la nivel mondial.
Nisipul este ca petrolul. Este limitat”, spune şi Klaus Schwarzer, geolog la Universitatea din Kiel. „Dacă nu suntem atenţi, vom rămâne fără nisip”, avertizează şi specialiştii de la Western Carolina University.
yogaesoteric 
3 noiembrie 2017
 

joi, 2 noiembrie 2017

Sorina Matei, dezvăluiri explozive: Legătura uluitoare dintre Doru Țuluș și procurorul sinucigaș Panait

S.Matei
Jurnalista Sorina Matei comentează în termeni foarte duri situația din sistemul de justiție, după ce procurorii Doru Țuluș și Mihaela Iorga Moraru au fost revocați de șefa DNA, Laura Codruța Kovesi. Jurnalista Sorina Matei își începe postarea pe Facebook plecând de la lungmetrajul „De ce eu”, regizat de Tudor Giurgiu, și declarația fostului procuror șef DNA, Daniel Morar, de la momentul respectiv: „Cu siguranţă, există o grămadă de şefi ai procurorilor Panaiţi ca tipologie”.
În Februarie 2015, la finalul premierei filmului «De ce eu?» – cutremurătoarea peliculă a lui Tudor Giurgiu ce arată agonia procurorului Cristian Panait ce a dus la sinucidere, fostul procuror şef al DNA, Daniel Morar făcea o declaraţie ce habar nu am dacă a rămas în mintea multora, dar în mintea mea a rămas. Întrebat dacă crede că s-ar mai putea întâmpla un asemenea caz în România şi asemenea tragedii în magistratură, Morar a spus: «Cu siguranţă, există o grămadă de şefi ai procurorilor Panaiţi ca tipologie».
Habar n-am la ce s-a gândit fostul procuror şef al DNA când a zis asta, dar în 23 de ani ca procuror, opt ani şef al DNA şi apoi şef al Parchetului General, Morar a cunoscut bine procuratura şi tipologiile. Tocmai de aceea, declaraţia lui Morar a fost zguduitoare
”, scrie Sorina Matei pe Facebook.
De asemenea, Sorina Matei spune că șefii procurorului Panait, care s-a sinucis, au fost doi, respectiv: Ilie Picioruș și Ovidius Păun. Mai mult, jurnalista anunță că de pe 6 iulie 2017, din cauza „disperării totale” a șefei DNA, Ilie Picioruș a devenit șeful lui Doru Țuluș.
Panait
Şefi ai tânărului procuror Panait ce s-a sinucis au fost doi: Ilie Picioruş şi Ovidius Păun. Imediat după moartea lui Cristian Panait, s-a bănuit că sinuciderea a fost cauzată de faptul că șefii săi, Ilie Picioruș și Ovidius Păun, au infirmat soluția pe care a dat-o în dosarul care îl viza pe procurorul Alexandru Lele, care fusese suspendat din funcție după ce a dispus reținerea lui Adrian Tărău, fiul prefectului de Bihor numit de PSD. Mai mult, după sinucidere, CSM a admis cererea de apărare a reputaţiei lui Ilie Picioruş. Cristian Panait încă se mai zbătea pe masa de operaţie de la Spitalul de Urgenţă când la domiciliul său a sosit procurorul Ilie Picioruş, însoţit de alţi doi colegi, şi au purces împreună la percheziţionarea casei”, se relatează într-un articol din 2002 în ziarul Adevărul.
Suntem în 2017, Ilie Picioruş este încă procuror şef adjunct de secţie în Parchetul General al „subordonatului” doamnei Kovesi, procurorul general pierdut Augustin Lazăr, amic al familiei Kovesi. Potrivit relatărilor, câştigă 20.000 pe lună din bani publici, şi din 6 iulie, din cauza disperării totale, Ilie Picioruş a devenit şi şeful veteranului DNA, Doru Ţuluş. S-a dat ordin ca Ţuluş să nu mai lucreze la urmărire penală, ca să nu mai instrumenteze dosare, ci să lucreze la resurse umane, în subordinea crâncenei figuri Picioruş. Ca să-l umilească şi să-l oprească. La fel şi cu Mihaela Moraru pe care au trimis-o în surghiun la Bacău, deşi venise în DNA în 2006 de la DIICOT, dar bineînţeles, DIICOT e considerată doar direcţie, nu unitate de parchet. Aşadar, interzis în Bucureşti pentru cei doi procurori, în exercitarea meseriei.
Suntem în România şi au trecut 11 ani de la sinuciderea procurorului Cristian Panait. Justiţia din România cea atât de clamată şi reformată nu a fost în stare să dea un răspuns clar, realist şi legal asupra cazului, nu şi-a făcut curat în propria ogradă, nu vrea să facă lumină. Stă în beznă totală şi acoperă totul. Totul pe sub masă. Culmea este că Panait a murit, dar Ilie Picioruş nu numai că lucrează şi acum în Parchetul General, dar este şi procuror şef adjunct de direcţie, are în subordine alţi oameni. E veşnic tânăr, veşnic şef, veşnic în putere. Un perpetuum mobile. Nici măcar după excelentul film al lui Giurgiu, vizionat în ţară şi afară, nu s-a retras. Trebuie să ai mult stomac şi o uriaşă determinare să faci asta. Cumva, aceşti oameni şi această tipologie de personaje nu abandonează niciodată. Ei sunt tot timpul acolo, nu-i mișcă nimic, nu li se mișcă niciun mușchi pe față. Și ei tot timpul scapă. În ciuda nedreptăţii, indiferent ce fac, indiferent ce se întâmplă, nu contează cataclismul. Ei sunt vii, în activitate sau în pereţi, cu orice costuri. Par veşnici deși nu sunt.”, notează jurnalista.
În final, Sorina Matei susține că Daniel Morar a „spus din nou adevărul”, subliniind că „dacă te uiți atent și în detaliu în interiorul Justiției, există şi acum prea mulţi şefi ai procurorilor Panaiţi, în magistratură, ca tipologie”.
Morar a spus din nou adevărul. Probabil de aceea am şi reţinut declaraţia. Pentru că este grea şi dureroasă. Da, dacă te uiţi atent şi în detaliu în interiorul Justiţiei, există şi acum prea mulţi şefi ai procurorilor Panaiţi, în magistratură, ca tipologie. O altă dovadă clară este ceea ce se întâmplă zilele acestea. Oare de câte alte dovezi mai avem nevoie şi câţi ani mai sunt necesari ca să nu mai existe Picioruşi şi Păuni în Justiţia din România?! Acum, când scriu, chiar Ilie Picioruş în persoană e tot acolo”, conchide jurnalista.

yogaesoteric
2 noiembrie 2017
 

luni, 30 octombrie 2017

Propteaua supranaţionalelor – Liderul PMP Gelu Vişan dezvăluie secretul rezistenţei lui Kovesi la şefia DNA

 
De ce sunt Soros şi prietenii lui atât de implicaţi, alături de supranaţionale, în apărarea lui Kovesi? Din două motive. Primul: pentru bani. Supranaţionalele care fură miliarde de euro anual în România sunt protejate de LCK. Aţi auzit de vreunul dintre şefii multinaţionalelor care să fie anchetat de DNA? Al doilea: pentru a crea instabilitate politică, condiţiile pentru «Maidan».
Liderul PMP Gelu Vişan a dezvăluit, într-o postare publicată în data de 4 iulie 2017 pe pagina sa de Facebook, secretul supravieţuirii Laurei Codruţa Kovesi la şefia DNA, în pofida crizei majore de credibilitate prin care trece. Astfel, Vişan susţine că doctoriţa Kovesi beneficiază de susţinerea unor ONG-uri „bine plătite” din reţeaua construită de Soros, dar şi de sprijinul companiilor „supranaţionale”, ale căror interese şi profituri de miliarde de euro anual ar fi protejate de Kovesi în România.
În susţinerea acestor afirmaţii, politicianul invocă o întrebare la care orice persoană conectată la informaţie are deja răspunsul: „De când este LCK la conducerea DNA aţi auzit de vreunul, unul singur, dintre şefii multinaţionalelor care să fie anchetat de DNA? Vă spun eu, niciunul, iar eu am dat multe exemple de cât fură unii dintre ei, de la mafia medicamentelor până la mafia construcţiilor: o să mai vorbesc despre ele.”
Un al doilea motiv pentru care Kovesi beneficiază încă de o susţinere suficient de puternică pentru a-şi termina mandatul ar fi, în opinia lui Vişan, unul încă şi mai grav, şi anume acela de a crea instabilitate politică, mai precis condiţiile pentru „Maidan” – un scenariu al groazei pe care l-am văzut în urmă cu câţiva ani la Kiev.
Politicianul este de părere că lupta anticorupţie este, în acest scenariu, cel mai bun pretext pentru a-i învrăjbi pe români contra români, declanşând un conflict fratricid care slăbeşte puterea statală, făcând astfel loc jocurilor desfăşurate de structuri suprastatale pe care Vişan le numeşte „supranaţionale”.
Iată postarea publicată pe pagina de socializare de liderul PMP, Gelu Vişan:
«Uniţi Salvăm Toată România!» 
Ba o băgaţi în Groapă! 
Mesaj către Rezistenţi!
În 2013 am avut curiozitatea să merg în Apuseni, în timpul manifestaţiilor «Roşia 
Montana». Am prieteni acolo, petrec cât de mult pot, două-trei săptămâni într-un an, de peste 15 ani. Apusenii sunt un centru al Românismului, mă încarc de fiecare dată cu istoria unui Ardeal dus pe umerii fragili ai imaginii Crăişorului Munţilor. Niciun alt erou al nostru nu este mai prezent în sufletele românilor, mai invocat şi mai iubit decât Avram Iancu în ţara Moţilor. Moţii sunt uniţi, sunt, ca şi maramureşenii, urmaşii direcţi ai dacilor. Nu i-am văzut vreodată mai divizaţi decât în timpul manifestaţiilor împotriva Roşiei Montana. Am avut curiozitatea să aflu cum se desfăşoară aceste manifestaţii. Am aflat despre Uțiu, Goțiu şi alţi coordonatori ai protestelor. Am aflat, de exemplu, că ziua de protest se plătea cu 100 de lei, am aflat cum se dădeau banii, cine erau intermediarii. Îi vedeam după aceea pe liderii plătiţi cum se suiau la câte o tribună improvizată, urlau din toţi rărunchii «Uniţi Salvăm Munţii Apuseni!». Tot atunci am aflat cine dădea banii, pentru că erau împărţiţi zeci de mii de lei, în fiecare zi. Toţi mi-au spus că cel care era în spatele protestelor era George Soros; de ce? Din multe motive, dar cel mai important fiind acela că doreşte să preia exploatarea minieră de la Roşia Montana Gold Corporation.






După aceea i-am văzut pe o parte din manifestanţi în Cluj şi Bucureşti, cu acelaşi slogan tâmp: cum salvează ei totul pentru Soros şi gaşca lui. L-am regăsit pe Soros în discursul lui Donald Trump, în manifestațiile #Rezist (fix același nume) din America, dar si la #Rezistenţii francezi. De ce oare e personajul acesta, împreună cu mulţi alţii, aşa de implicat? Simplu: Pentru bani, e ceea ce în USA deja se ştie foarte bine: asaltul supranaţionalelor împotriva statelor naţionale. Soros şi prietenii lui şi-au construit o întreagă reţea de ONG-uri bine plătite în toată lumea, care ies în stradă împotriva Guvernelor, invocând chiar Democraţia.
De ce sunt ei la rândul lor atât de implicaţi, alături de supranaţionale, în apărarea lui Kovesi? Din două motive:
Primul: pentru bani (surpriză!) – Supranaţionalele care fură de rup în România, de ordinul multelor miliarde de euro anual, fiind protejate de Laura Codruța Kovesi: de când este LCK la conducerea DNA aţi auzit de vreunul, unul singur, dintre şefii multinaţionalelor care să fie anchetat de DNA? Vă spun eu, niciunul, iar eu am dat multe exemple de cât fură unii dintre ei, de la mafia medicamentelor până la mafia construcţiilor: o să mai vorbesc despre ele.
Să fim înţeleşi, mai ales pentru cei care au chef de exagerări: supranaţionalele au rolul lor în economia globalizată, dar trebuie să fie puse acolo unde le este locul: în interiorul economiilor naţionale unde activează, nu deasupra statelor, chiar dacă ele se cred suprastatale.
Al doilea: pentru a crea instabilitate politică, condiţiile pentru «Maidan», pentru a învrăjbi românii contra români, «Lupta» Anticorupţie fiind cel mai bun pretext; apărarea lui Kovesi devine astfel prioritară.
Cu tot sprijinul lui Soros, al Securităţii, al Statului Profund, zilele Laurei Codruța Kovesi la conducerea DNA sunt numărate, dintr-un singur motiv: Românii nu vor să se mai întoarcă la dictatură, au prins gustul Democraţiei şi Libertăţii.”
yogaesoteric
30 octombrie 2017
 

SUA a adoptat sancțiuni împotriva Rusiei, Iranului și Coreii de Nord

Camera Reprezentanților a Congresului SUA a adoptat în 25 iulie a.c., cu cvasiunanimitate de voturi un proiect de lege care impune noi sancțiuni împotriva Rusiei, Iranului și Coreii de Nord. Proiectul a fost aprobat de Senat pe 27 iulie, iar la 2 august a fost promulgat de președinte.
Partea din proiect referitoare la Rusia, destinată să sancționeze Moscova pentru ingerințele sale în campania prezidențială de anul trecut, a suscitat rezistențe din partea președintelui Donald Trump și a suscitat rezerve din partea Uniunii Europene pentru că ea deschide calea sancțiunilor împotriva unor întreprinderi europene care au proiecte în domeniul energetic în Rusia.
Sancțiunile împotriva Iranului îi vizează în special pe Gardienii Revoluției, acuzați că susțin terorismul, iar Coreea de Nord este sancționată pentru testele de rachetă ale acesteia.
Parlamentarii americani, forțând mâna președintelui Donald Trump într-un moment în care acesta vrea să o întindă lui Vladimir Putin, vor în primul rând să aplice represalii Rusiei după o campanie de dezinformare și de piratare atribuită Moscovei în timpul alegerilor prezidențiale americane de anul trecut. Anexarea Crimeii și ingerințele în Ucraina sunt alte motive ale sancțiunilor propuse.
Așa cum au conchis serviciile de informații americane, acest fost agent KGB a încercat să se amestece în alegerile noastre”, a declarat parlamentarul republican Ed Royce. „Dacă nu facem nimic, Rusia își va continua agresiunea”, a adăugat el.
Consensul a fost aproape total în Capitoliu, unde Moscova își poate număra susținătorii pe degetele unei mâini. Rezultatul a fost de 419 voturi favorabile, iar trei împotrivă. Cu o lună înainte, Senatul votase un proiect similar cu 98 de voturi favorabile și două împotrivă.
Textul prevede astfel un mecanism inedit care displace Casei Albe: parlamentarii vor să-și asume dreptul de a se interpune dacă vreodată Donald Trump ar decide să suspende sancțiunile existente împotriva Rusiei.
Executivul a încercat zadarnic să-și apere poziția, liderii republicanilor din Congres au fost inflexibili, privind cu rezerve intenția miliardarului în ceea ce privește o eventuală deschidere față de adversarul rus.
După ce a trecut de Senat, președintele Donald Trump ar fi putut să se opună prin veto unui astfel de text, dar Congresului i-ar fi fost suficient să voteze din nou, cu o majoritate de două treimi, pentru a-l depăși.
Trump a descris drept „imperfecte” noile sancţiuni împotriva Rusiei pe care le-a promulgat la 2 august, întrucât în opinia sa ele riscă să apropie China, Rusia şi Coreea de Nord, dar a subliniat totodată că a acceptat aceste măsuri de dragul unităţii naţionale a SUA, relatează agenţiile internaţionale de presă.
De la Paris până la Berlin, trecând prin Bruxelles, decizia SUA nu este bine primită, căci ea este unilaterală.
yogaesoteric
30 octombrie 2017

duminică, 29 octombrie 2017

Sondaj: Peste 50% dintre polonezi spun că preferă ca țara lor să iasă din UE decât să primească refugiați musulmani



Majoritatea polonezilor ar fi dispuși să renunțe la ajutorul financiar generos din partea Uniunii Europene sau chiar să părăsească blocul comunitar, numai să fie siguri că țara nu își va deschide granițele refugiaților musulmani, așa cum cere Bruxelles-ul. Așa arată un sondaj de opinie recent realizat de institutul IBRIS și publicat de săptămânalul Polityka, în ajunul vizitei președintelui Donald Trump la Varșovia.

Peste jumătate dintre cei chestionați, 57%, afirmă conform sondajului că ar prefera ca țara lor să piardă fondurile UE decât să accepte refugiați musulmani, scrie Bloomberg. De asemenea, 51% dintre polonezi spun că ar prefera ca țara lor să iasă din UE decât să deschidă granițele pentru refugiați. Asta chiar dacă ieșirea din UE ar aduce probleme financiare majore Poloniei, țară care primește sume semnificative din partea blocului comunitar, notează Bloomberg.

Nimeni nu ne va impune o catastrofă socială doar pentru faptul că beneficiem de fonduri europene. Cu toții știți că mă refer la imigranții ce vin în număr mare în Europa și la politica de realocare obligatorie. Conform acordului acceptat de fostul prim-ministru Ewa Kopacz, noi ar fi trebuit să avem 7.000 de persoane aici”, a declarat recent liderul partidului de guvernământ din Polonia, Lech Kaczynski. 
Noi nu am exploatat țările de unde acești refugiați vin acum, noi nu ne-am folosit de forța lor de muncă și, în final, noi nu-i chemăm în Europa. După cum am declarat în 2015 în această problemă, suntem gata să luăm parte la programul UE pentru refugiați; noi vrem doar să nu avem probleme la care nu am contribuit”, afirma liderul polonez, făcând trimitere în special la Germania și Franța.

Varșovia a spus în repetate rânduri că nu este de acord cu acele cote de refugiați impuse de UE, mulți polonezi declarând că nu ar putea să conviețuiască alături de imigranții musulmani. Și nu doar Polonia spune NU imigranților. În corul țărilor care resping cu fermitate cotele impuse de UE au intrat și Ungaria, Republica Cehă și Slovacia. Motivul principal al refuzului: securitatea lor este mai presus de orice.

Polonia este cel mai mare beneficiar net de fonduri europene. Peste 250 de miliarde de euro (267 miliarde dolari) au fost sau urmează să fie cheltuite de când Polonia a aderat la UE împreună cu alte state foste comuniste, în 2004. La cursul actual la dolarului, suma depășește fondurile primite de Europa Occidentală prin Planul Marshall, după cel de-al Doilea Război Mondial.


Citiţi şi:
Polonia nu cedează amenințărilor UE, indiferent de sancțiuni: NU va primi refugiați!
Premierul polonez: Varșovia nu va ceda în fața nebuniei elitelor de la Bruxelles în problema migranților
Realitățile șocante ale conspirației: Europa este astfel cucerită de imigranții musulmani și în cele din urmă devine Eurabia


yogaesoteric
29 octombrie 2017

sâmbătă, 28 octombrie 2017

Summitul G20 de la Hamburg, cel mai tensionat din istoria organizaţiei. Prima întâlnire dintre Donald Trump și Vladimir Putin

Discuţii delicate ale președintelui american cu Xi Jinping şi Angela Merkel
 
Summitul G20 care a avut loc la începutul lunii iulie la Hamburg, se anunţa a fi unul dintre cele mai conflictuale de la crearea acestui forum, în 2008, tensiunile bilaterale fiind hrănite de actualitatea internaţională şi de divergenţele de fond cu preşedintele american Donald Trump.
Momentul cel mai așteptat: prima întâlnire dintre președinții Donald Trump și Vladimir Putin.
Iată mai jos care erau considerate principalele surse de conflicte:
Tensiuni bilaterale
Discuţiile dintre Trump şi preşedintele chinez Xi Jinping se anunţau a fi dificile, după lansarea primei rachete intercontinentale de către Coreea de Nord, marţi 4 iulie, o provocare evidentă de ziua naţională a Americii. Beijingul, principalul aliat al Phenianului, a acuzat la 3 iulie apariţia unor „factori negativi” în relaţiile cu SUA, după ce o navă americană de război a trecut aproape de o insulă revendicată de China.
Hamburgul a găzduit şi prima întâlnire dintre Donald Trump şi omologul său rus Vladimir Putin, în urma căreia se așteaptă normalizarea relaţiilor dintre Washington şi Moscova, puternic afectate de criza ucraineană, de războiul din Siria şi de acuzaţiile de ingerinţă rusească în campania electorală americană.
În fine, relaţiile dintre Germania şi Turcia nu au încetat să se degradeze după lovitura de stat ratată împotriva preşedintelui Recep Tayyip Erdogan, în iulie 2016. Berlinul a iritat şi mai mult Ankara după ce a respins la finalul lunii iunie o cerere a lui Erdogan de a se adresa comunităţii turce din Germania, în marja G20.
Climatul
Cancelarul german Angela Merkel se declarase pesimistă în ceea ce priveşte şansele de a se ajunge la o poziţie comună în chestiunea încălzirii globale, înțelegere puternic compromisă de anunţul american de retragere din acordul de la Paris.
Înainte de acest anunţ, care a survenit la 1 iunie, germanii încercau să pună la punct un „plan de acţiuni” pentru a pune în practică acordul încheiat în 2015 în capitala franceză, şi care îşi propunea să limiteze creşterea temperaturilor medii mondiale sub 2 grade Celsius în raport cu era pre-industrială.
Conform declarațiilor de la finalul summitului, liderii G20 ar fi reușit să ajungă la un acord.
Site-ul specializat Climate Home a afirmat însă că documentul a fost puternic remaniat în perioada martie - mai, sub presiunea americană, până la punctul în care au fost incluse anumite energii fosile în cadrul tehnologiilor „curate” şi retragerea angajamentului de a stopa subvenţionarea acestora după 2025.
Comerţul mondial
Washingtonul a trimis pe această temă semnale contradictorii, sfârşind prin a accepta greu o formulă privind ataşamentul la liberul schimb la summitul G7 de la Taormina, gest nesperat având în vedere linia protecţionistă a lui Donald Trump.
Dar SUA s-au dovedit mai puţin conciliante în iunie în cadrul reuniunii OCDE de la Paris iar Donald Trump a continuat să acuze în special excedentul comercial german, pe care îl consideră excesiv. Casa Albă a pus, de asemenea, pe masa discuţiilor „supracapacitatea mondială de oţel”, cu obiectivul de a apăra siderurgia americană în faţa oţelului chinezesc la preţuri de dumping.
Și de această dată, reuniunea G20 a fost acompaniată de proteste violente, la care au participat peste 100.000 de persoane.
Prima întâlnire faţă în faţă între Donald Tump şi Vladimir Putin
Preşedintele american Donald Trump a avut vineri, 7 iulie, prima întâlnire faţă în faţă cu liderul rus Vladimir Putin.
Guvernul German a publicat online imagini cu prima strângere de mână dintre cei doi şefi de stat, care sunt surprinși în timp ce dau mâna și spun glume, înainte de întâlnirea oficială. În timp ce liderii se adunau în jurul mesei, Trump i-a întins mâna lui Putin, iar acesta l-a bătut pe cot. Amândoi au zâmbit. Într-un alt clip, Trump îl bate pe Putin pe spate, în timp ce stau unul lângă celălalt.
Înainte de întâlnire ambii declaraseră că doresc să repare legăturile bilaterale, care au fost afectate de crizele din Siria şi Ucraina şi, de asemenea, de presupusa implicare a Rusiei în alegerile prezidenţiale din SUA, după cum informa BBCNews în pagina electronică.
Cu o zi înainte, Donald Trump a folosit un discurs în capitala poloneză Varşovia pentru a cere Rusiei să oprească „destabilizarea” Ucrainei şi a altor ţări. Moscova ar trebui, de asemenea, să pună capăt sprijinului pentru „regimurile ostile”, cum ar fi cele din Siria şi Iran şi „să se alăture comunităţii naţiunilor responsabile”, a mai spus preşedintele american. Preşedintele Trump a cerut Rusiei să se alăture „luptei împotriva duşmanilor, în apărarea civilizaţiei în sine”.
Rusia a anexat Peninsula Crimeea din sudul Ucrainei în 2014 şi este acuzată că trimite trupe şi arme separatiştilor din estul Ucrainei.
Moscova a negat afirmaţiile, dar a admis că „voluntari” ruşi luptă cu rebelii.
În Siria, Washingtonul susţine anumite grupări armate de opoziţie, în timp ce Moscova este principalul aliat al preşedintelui Bashar al-Assad.
Întâlnirea a început la ora 17,15 și a durat 140 de minute, față de 30 de minute cât se anunțaseră inițial. La întâlnire au participat și șefii diplomațiilor rusă și americană, Serghei Lavrov și Rex Tillesron. În prima parte a întrevederii au avut acces şi jurnaliştii.
Donald Trump și Vladimir Putin „și-au strâns mâinile și au zâmbit”, explică purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov.
Trump și Putin au stat, în sfârșit, față-n față, pentru prima dată. „Este o onoare să fiu cutine”, i-a spus Donald Trump lui Vladimir Putin în fața jurnaliștilor, în cursul primei întrevederi oficiale de la preluarea mandatului, la începutul acestui an.
„Întâlnirea decurge foarte bine”, a adăugat Donald Trump, iar Putin i-a răpuns, la fel, cu amabilitate: „Sunt încântat să vă întâlnesc personal și sper că întâlnirea noastră va aduce rezultate. Cu siguranță, avem nevoie de întâlniri personale.”
Liderul de la Kremlin a continuat: „Am vorbit telefonic de câteva ori despre probleme bilaterale și internaționale importante. Dar conversația telefonică nu este niciodată suficientă”, a spus Putin. „Dacă Moscova și Washington-ul vor să aplaneze probleme bilaterale și internaționale acute, avem nevoie de întâlniri personale. Sunt încântat să vă întâlnesc personal și sper, așa cum ați spus, că întâlnirea va aduce rezultate bune.
Întrebat de un jurnalist despre ingerințele ruse în scrutinul prezidențial american, Donald Trump a refuzat să răspundă, însă i-a spus lui Vladimir Putin: „Aștept să se întâmple o serie de lucruri favorabile pentru Rusia și Statele Unite
Potrivit Washingtonului, Donald Trump a fost în ofensivă față de Vladimir Putin în problema foarte sensibilă privind presupusa ingerință a Moscovei în alegerile prezidențiale din SUA. La rândul său, Moscova a oferit o altă versiune, afirmând că noul președinte american „a acceptat” infirmările lui Vladimir Putin privind o astfel de ingerință.
Cei doi lideri au abordat, de asemenea, alte două probleme importante: situația din Ucraina și cea din Siria.
 
Între cei doi şefi de stat, Trump și Putin, s-a ajuns la un acord privind o încetare a focului în sud-vestul Siriei care a intrat în vigoare a treia zi după întrevedere la miezul zilei, ora locală”, a precizat EFE. Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, susţine că cei doi lideri s-au angajat să acționeze pentru ca „toate părțile” implicate în conflict să respecte acordul de încetare a focului.
Pentru prima lor întâlnire, Donald Trump și Vladimir Putin s-au înțeles bine și a fost o «alchimie pozitivă» între ei”, a afirmat secretarul de stat american, Rex Tillerson, potrivit AFP. „Întâlnirea a fost foarte constructivă, legătura dintre cei doi lideri s-a făcut foarte repede”, a declarat presei Rex Tillerson, care consideră că „există foarte clar o alchimie pozitivă între ei.”
Întrevederea a durat aproape două ore și 15 minute”, a precizat șeful diplomației de la Washington. „Au fost atâtea subiecte pe masă (...) Aproape toate au fost abordate (...) Nici unul, nici celălalt nu doreau să pună capăt reuniunii”, a subliniat demnitarul american.
După întrevedere, la începutul unei reuniuni cu premierul japonez Shinzo Abe, Vladimir Putin a declarat pentru Sputnik News: „Am avut o conversaţie foarte lungă cu preşedintele Statelor Unite, au fost multe chestiuni, precum Ucraina, Siria, alte probleme, nişte aspecte bilaterale”. 
Ne-am întors la chestiunile legate de lupta împotriva terorismului şi de securitate informatică”, a adăugat Putin.
La rândul său, președintele Trump a calificat drept „formidabilă” prima sa întrevedere cu liderul rus: „Întrevederea a fost formidabilă”, a declarat el la începutul unei întâlniri cu premierul britanic Theresa May, în cadrul reuniunii summit-ului G20.
Donald Trump și Vladimir Putin au avut și o întâlnire secretă la summitul G20
Despre prima întâlnire dintre președintele Statelor Unite, Donald Trump, și omologul său rus, Vladimir Putin, s-a relatat pe larg la momentul respectiv, dar a doua a rămas secretă până marți, 18 iulie, când existența acesteia a fost confirmată de un oficial de la Casa Albă, citat de Reuters.
A doua conversație între cei doi a avut loc în timpul unui dineu pentru șefii de stat participanți la evenimentul de la Hamburg, a afirmat Ian Bremmer, președintele firmei de consultanță de risc politic Eurasia Group, primul care a dezvăluit existența dialogului respectiv într-o notă către clienți, a arătat Agerpres.
La scurt timp după ce agențiile de presă au menționat a doua întâlnire între cei doi șefi de stat, Casa Albă a minimalizat importanța ei: un oficial a afirmat că a fost „doar o scurtă discuție”. El a precizat că Trump și Putin au folosit serviciile translatorului rus, întrucât translatorul care îl însoțea pe președintele american nu cunoștea limba rusă.
Imaginile televizate de la dineu au arătat că lângă Vladimir Putin a fost așezată la masă Melania Trump, soția președintelui Statelor Unite. Bremmer a afirmat că Trump s-a ridicat de la masă în timpul dineului și a discutat timp de o jumătate de oră cu președintele rus, „în particular și animat”, asistat doar de translatorul lui Putin.
Bremmer mai susține că absența unui translator american i-a mirat pe participanții la dineu și ar fi constituit o încălcare a protocolului național de securitate.
yogaesoteric
28 octombrie 2017