............................................................................................................................................................................................................................................................................................. PENSIILE SPECIALE ȘI FONDURILE ALOCATE PARTIDELOR POLITICE DIN BUGETUL STATULUI REPREZINTĂ FURT DIN AVUȚIA NAȚIONALĂ

luni, 27 aprilie 2015

Teorie incendiară: adevăratul scop urmărit de tandemul SRI-DNA

Cruciada declanșată de DNA în ultimele luni a suscitat discuții aprinse. Fostul senator Sorin Roșca Stănescu, aflat în pușcărie, susține că adevăratul scop al tandemului DNA-SRI este instaurarea fricii, dar fără a recupera marile prejudicii sau a preveni jafurile viitoare ale avuției naționale. Iată ce scrie acesta pe blogul* personal:
„În ciuda aparenţelor, cei care sunt identificaţi şi puşi la stâlpul infamiei nu reprezintă decât plevuşca. Şi, când spun acest lucru, mă refer la cât anume şi în ce fel se recuperează din marele jaf, care a avut loc împotriva avuţiei publice, în ultimii douăzeci şi cinci de ani. În orice minut am dori să observăm un rezultat adevărat, vom descoperi că uriaşul spectacol la care asistăm nu reprezintă decât un foc de paie. Românii, în această manieră, nu îşi vor vedea, în veci vecilor, recuperate nici a mia parte din furturile cărora le-au căzut victimă.
Prima impresie pentru orice extraterestru care ar accesa canalele noastre de ştiri este că, într-un stat numit România, se petrece un fapt de-a dreptul revoluţionar. Că o echipă de procurori curajoşi, în frunte cu o distinsă doamnă, Laura Codruţa Kovesi, au luat, în fine, taurul de coarne. Şi dau cu el de pământ astfel încât, la capătul întregii operaţiuni, atunci şi când va exista un capăt, vom avea o Românie curată. În care omul şi-ar putea lăsa portofelul la colţul străzii, cel puţin o săptămână, fără ca din el să dispară ceva. Dimpotrivă. Am putea găsi în plus dobândă. Şi apoi, o generaţie-două, cu lecţia învăţată, ar omite să mai fure clanţa atunci când pleacă de la servici.
Nu este oare adevărat că nici cei mai temuţi reprezentanţi ai celor mai temute instituţii ale statului nu scapă de braţul lung şi drept al legii? Iată! Un prim-ministru a făcut închisoare. Un viceprim-ministru tocmai a ieşit şi se spune că urmează să se întoarcă pentru un prezumtiv plagiat sau pentru o prezumtivă infracţiune, numită „Loteria 2”. Câteva guverne se plimbă şi ele prin penitenciarele patriei. Şi o bună parte din Parlament. Chiar şi şefa mafiei din Parchet, până mai ieri temuta Alina Bica, a ajuns să fie luată cu hua, într-un penitenciar de femei de la Târgşor. Fostul preşedinte al României stă şi el în vârful securii, fiindu-i pregătite câteva dosare voluminoase. Nici primul preşedinte al României nu stă prea bine, pentru că, iată, s-a redeschis dosarul Mineriadei. Sirena a sunat până şi la Banca Naţională a României, unde, până una-alta, puternicul guvernator, Mugur Isărescu este cercetat de ANI. Cum s-ar spune, se află în camera de decompresie. Tocmai a zburat şi un cap al Curţii Constituţionale. Ca de altfel şi unul dintre conducătorii CSM, care ce făcea? Fişe false de pontaj pentru colegii săi. Ca să vezi! Creierul justiţiei lucrează la copy-paste. Şi aşa mai departe. Această listă poate continua la nesfârşit, dar fără a-i omite pe majoritatea preşedinţilor de Consilii Judeţene. Nu-i aşa că arată bine?
Nu este aşa că faimoasa operaţiune „mâini curate”, din Italia, este floare la ureche faţă de deceniul răfuielii administrat de DNA-ul românesc? Nu este adevărat că până şi exigenţii critici ai României au început să-şi facă cruci, mirându-se de performanţele „celei mai curajoase femei din lume”, cum a fost calificată doamna Kovesi de către partenerii noştri de la Washington. Şi, totuşi, eu unul am îndrăzneala să afirm că asistăm la un mare fâs.
Principalul obiectiv al legii penale este cel de a apăra viaţa, integritatea şi avuţia individului şi a comunităţii în care acesta trăieşte. Are cineva sentimentul, în această ţară, că este mai protejat decât în trecut? Sunt românii mai siguri decât în trecut că nu sunt supuşi, de către persoane certate cu legea, violenţelor de tot felul? A scăzut oare, în vreun fel, uriaşa hemoragie la care asistăm de douăzeci şi cinci de ani? Se fură mai puţin de la stat? A fost recuperat, cu adevărat, ceva? Dacă analizăm rapoartele Curţii de Conturi a României, vom constata, fără a fi neapărat buni socotitori, că anual se evaporă din avuţia publică, pe diverse căi, între 10-20 miliarde de euro. La fel se întâmplă dacă luăm la rând marile domenii în care ştim că s-au săvârşit infracţiuni. În care au fost date marile şi capitalele lovituri. Cum ar fi, iată, pentru a folosi un exemplu mai recent, faimoasele despăgubiri încasate de samsari, ca urmare a aşa-ziselor reconstituiri ale drepturilor de proprietate.
Ei bine, nu se recuperează mai nimic şi nici nu se previne mai nimic, în ceea ce priveşte jaful viitor, întrucât nu acesta este scopul urmărit de tandemul SRI-DNA. Scopul este doar acela de a instaura frica, prin mimarea luptei împotriva marii corupţii şi de crea locuri vacante în instituţii cheie ale statului. Care urmează a fi ocupate de oamenii sistemului. Pur şi simplu, asistăm la un schimb total al garniturii de conducere şi, total paralel cu angajamentele şi cu eforturile pe care le face noua instituţiei prezidenţială.
Banii jefuiţi de la români, probabil de ordinul a câteva sute de miliarde, în ultimii douăzeci şi cinci de ani, au plecat, în general, afară. De cele mai multe ori, în complicitate cu aşa-zişii „asasini economici şi financiari”, livraţi, cu generozitate, României de către partenerii noştri euro-atlantici. Prin intermediul sau fără intermediul FMI şi Băncii Mondiale. Din această uriaşă sifonare s-au îndestulat, fireşte, şi o serie întreagă de borfaşi locali. Cei mai mulţi dintre aceştia sunt intangibili. Ei fac parte din servicii. Din serviciile secrete ale statului. Alţii sunt, încă, dintr-un motiv sau altul, menţinuţi deasupra apei de către aceştia, pentru ca, la nevoie, să poată fi cineva sacrificat astfel încât, în spatele scenei, operaţiunea să continue, în timp ce spectatorii năuciţi aplaudă viitoarea presdigitaţie. În baza principului vaselor comunicante, o bună parte din averea românilor s-a topit.
Şi se topeşte în continuare. În timp ce o ascultăm pe Laura Codruţa Kovesi debitând, la televizor, poveşti de adormit copiii.”


yogaesoteric
24 aprilie 2015

joi, 23 aprilie 2015

O femeie avea un amant și.... altele

Intr-una din zile, fiul ei de 9 ani se ascunde in sifonierul din dormitor.
Ea il primeste pe amant, sotul ei vine acasa pe neasteptate, asa ca soția își ascunde amantul în...șifonier.
Baietelul spune: - E intuneric aici.
Barbatul sopteste: - Da, este.
Baiatul: - Am o minge de baseball.
Barbatul: - Foarte bine.
Baiatul: - Vrei s-o cumperi?
Barbatul: - Nu, multumesc.
Baiatul: - Tata e afara.
Barbatul: - OK, cât costa?
Baiatul: - 250 $

Peste o saptamana, cei doi nimeresc din nou impreuna in sifonier.
Baiatul: - E intuneric aici.
Barbatul: - Da, este.
Baiatul: - Am o manusa de baseball.
Barbatul: - Cat vrei pe ea?
Baiatul: - 750 
$.
Barbatul: - Fie.

Dupa cateva zile, tatal ii spune baiatului:
- Ia-ti mingea si manusa si hai afara sa jucam baseball.
Baiatul: - Nu pot. Le-am vandut.
Tatal: - Si cu cat le-ai vandut?
Fiul: - $1000.
Tatal : - Nu e frumos sa-ti jefuiesti prietenii asa.
Te duc la biserica, trebuie sa te spovedesti.

Se duc la biserica si tatal il pune pe baietel sa intre in confesional si inchide usa :
Baiatul: - E intuneric aici.
Preotul: - Iar incepi?

==============================================
....altele..
Au sărit, după care s-au culcat. A doua zi la dejun, soția pune în fața soțului o farfurie goală:
- Mănâncă, dragule.
- Dar farfuria e goală…
- Lovește cu lingura-n farfurie, lasă să creadă vecinii că mănânci.
-----------------------------------
Am intrat pentru prima oară în Palatul Parlamentului şi am exclamat:
– Vai, dar ce frumos miroase aici!…
La care, un deputat, auzindu-mă, îmi spune:
– Normal, tu nu vezi câţi sunt care freacă menta?
----------------------------------
Adaptare modernă a zicalei “Dacă vrei cu adevărat, poţi!”:
El către Ea:
- “Daca vrei cu adevărat, pot!”;
Ea către El:
- “Dacă poţi cu adevărat, vreau!”
----------------------------------------------------
Sunteţi noua secretară a soţului meu?
– Da.
– Sper să nu aveţi acelaşi apetit sexual ca şi predecesoarea.
– Dar cine a fost predecesoarea mea?
– Eu.
 ===
Soţia se plânge soţului :
- Cred că s-a întâmplat ceva cu telefonul nostru: am vorbit astăzi cu prietena mea şi nu reuşeam să ne înţelegem deloc!
Soţul :
- Dar, aţi încercat să vorbiţi pe rând?
==
O tipă intră într-unul dintre cele mai şic magazine de încălţăminte:
- Vreau trei perechi de pantofi. Cei mai scumpi. Clasici. Nu mă interesează forma sau culoarea. Să fie cu tocuri foarte joase.
- La ce să se asorteze?
- La un miliardar gras, chel şi scund!
==
Profesorul de psihologie explică:
- Cel mai bun mod de a salva o femeie de la depresie este sexul.
Un student întreabă:
- D-le profesor, şi cum poţi aduce o femeie la depresie?
==
După ce termină spovedania, preotul îi spune în şoaptă unei tinere:
- Mergi cu Domnul!!
Privind derutată în jur, aceasta întreabă:
- Cu care din ei?
==
România este cea mai maritimă țară. Aici până și asfaltul are formă de valuri...
==
- Domnişoară, sunt gata să vă învăţ arta iubirii!
- Ok, deşteptule! Şi cât eşti gata să cheltui pentru a mă învăţa?
==

- D-le doctore, mi-am fracturat piciorul în două locuri!
- Îți amintesti de aceste locuri?
- Da!
- Să nu mai mergi pe acolo!
===
Soţul şi soţia la restaurant. De soţ se apropie o frumoasă tânără şi, fără să spună nimic, îl sărută cu patimă. Soţia furioasă:
- Cine este ?
- Lasă-mă în pace... Acum mă gândesc cum să-i explic cine eşti tu !
===
O tânără, proaspăt căsătorită, vine în lacrimi la maică-sa:       
 - M-a bătut soţul.                    
 - Cum?... Doar a plecat ieri în deplasare! 
- Si eu am crezut la fel!                                                                                                         
 ===
- Hai, somnorosule, scoala-te!
- Ioana, lasa-ma sa dorm... 
- Nu sunt Ioana. Sunt sotul ei... 
 ====
(primit pe net; pentru conf. C.M.)

marți, 21 aprilie 2015

Pentagonul pregătește «dronele negre»

Veteranii din armata Statelor Unite care urmăresc ultimele realizări tehnologice au surprins un nou aparat de zbor „negru“ și autonom, așa cum sunt denumite noile modele de drone cu capacități „stealth“ dezvoltate în secret, deasupra orașului Amarillo din vecinătatea Area 51.
Imaginile capturate au surprins un avion supersonic în formă de V, care se potrivește cu două modele prezentate în mare de către revista Aviation Week & Space Technology.
Forțele Aeriene ale SUA au încercat mereu să perfecționeze tehnologia operațiilor de recunoaștere și supraveghere peste liniile inamice. Ultimul model capabil, avionul SR-71, a fost retras în 1998, iar de atunci acest domeniu nu părea să progreseze, deoarece testele erau efectuate în mare secret.
Modelul RQ-180, dezvoltat de Northrop Grumman, ar fi fost testat în secret în Palmdale California, locul în care se testează multe aparate de zbor secrete. Imaginile capturate prin satelit au descoperit o nouă bază aeriană și în Area 51, deșertul Nevada, un alt loc folosit pentru testarea noilor tehnologii. Editorii Aviation Week & Space Technology, Steve Douglas și Dean Muskett, au surprins un aparat de zbor secret, care se încadrează profilului descris pentru RQ-180, în apropierea orașului Amarillo, Nevada.
În publicația din 9 decembrie 2013, săptămânalul Aviation Week & Space Technology a dezvăluit existența unui aparat de zbor aflat în teste la Area 51. Publicația a cooperat cu artistul Ronnie Olsthoorn pentru a construi un concept al RQ-180 în baza caracteristicilor cunoscute (a cărui imagine o puteți vedea în fotografia de mai jos).
Se știe că RQ-180 este proiectat să zboare la o înalțime foarte mare, pentru un timp foarte lung (chiar până la 24 de ore). Conform Aviation Week, are o lungime totală a aripilor de 40 de metri și are forma unui „zmeu“, dotat cu capacități „stealth“ ce-i permit să treacă de radarele inamice. Poate să fie folosit pentru supraveghere și pentru atacuri electronice.
În plus, există informații despre conceptul avionului SR-72, un aparat de zbor autonom supersonic proiectat de Lockheed Martin, care poate zbura la altitudini foarte mari cu o viteză de șase ori mai mare decât a sunetului.
Drona ar fi folosită pentru spionaje și atacuri, conform Lockheed Martin. Totuși, drona cu motoare gemene n-ar fi gata până în anul 2030, spune Lockheed Martin.
Se crede că noua generație de drone va fi capabilă să penetreze apărarea aeriană a celor mai bine echipate națiuni, observând centralele nucleare, lideri teroriști și obiective cheie de la înălțimi mari. Dronele par să fie foarte rapide și greu de depistat, rezistente, fiind proiectate pentru a putea intra și ieși din spațiul aerian al unei țări fără a fi văzute vreodată.

Articol preluat din revista Lumea nr. 7.

yogaesoteric
20 aprilie 2015

vineri, 17 aprilie 2015

Un destin deosebit de favorabil, care atestă ajutorul miraculos al lui Dumnezeu ce este oferit celor care merită

Frano Selak, un croat de 78 de ani, este considerat un mare norocos atât de către cei mai mulţi oameni care îl cunosc îndeaproape, cât şi de cei care doar au aflat de evenimentele uluitoare prin care el a trecut în viaţă. Frano este omul care a beneficiat de o aproape incredibilă serie de evenimente norocoase, putând fi supranumit cel mai norocos om în viaţă, deoarece el a scăpat de şapte ori de la moarte şi apoi a şi câştigat la loterie o mare sumă de bani.
Seria evenimentelor uluitoare prin care a trecut începe în 1962, când Frano Selak a supravieţuit unui teribil accident de tren, atunci când călătorea de la Sarajevo la Dubrovnik. Trenul a deraiat şi vagonul în care se afla a plonjat într-un râu îngheţat. Bilanţul a fost de 17 morţi, însă Frano s-a ales în urma accidentului de tren doar cu un braţ rupt. 

Un an mai târziu, în 1963, când Frano a zburat pentru prima dată cu avionul, uşa s-a deschis în zbor, cu puţin timp înainte de aterizare. Înainte de contactul avionului cu solul, bărbatul croat a fost smuls de curenţii de aer, însă într-un mod miraculos el a aterizat exact într-o căpiţă de fân şi astfel a scăpat nevătămat.
 
În anul 1966 Frano se afla într-un autobuz care a căzut într-un râu, însă şi cu acest prilej el iese viu din apă, cu doar câteva tăieturi şi vânătăi.
 
În anul 1970, maşina sa cu care se deplasa ia brusc foc în mers. Frano se opreşte la timp şi reuşeşte să se îndepărteze rapid de maşină, cu numai câteva secunde înainte de explozia rezervorului cu benzină.
 
Trei ani mai târziu o pompă de benzină defectă era cât pe ce să-i ardă chipul, ajungând să-i aprindă doar părul.
 
În anul 1995, Frano trece cu succes printr-un alt eveniment periculos, supravieţuind în mod miraculos după ce a fost lovit violent de un autobuz.
 
Un an mai târziu, în 1996, în timp ce conducea regulamentar pe o şosea de munte, este tamponat frontal de un camion aflat în mers din direcţie opusă şi cade cu maşina în prăpastie. Dar şi de data aceasta Frano reuşeşte să se salveze, sărind la timp din vehiculul aflat în cădere, aterizând chiar într-un copac stufos, care îi atenuează simţitor căderea!
 
După această succesiune semnificativă de evenimente miraculoase prin care a trecut, Frano Selak a ajuns să fie considerat omul cel mai norocos din lume. Acum însă el vede întreaga sa viaţă dintr-o cu totul altă perspectivă şi afirmă: „Nu am considerat niciodată că aş fi avut norocul să păcălesc în mod repetat moartea. M-am gândit doar că ar fi fost posibil să nu fi fost implicat în toate aceste accidente şi evenimente periculoase. Cu toate acestea, de fiecare dată destinul mi-a fost favorabil şi ceva miraculos mi s-a petrecut cu fiecare prilej de acest gen”.
 
Istoria surprinzătoare a lui Frano Selak ar fi putut să se încheie aici, dar ea este şi mai uluitoare. Atunci când a cumpărat pentru prima dată un bilet de loterie înainte de a sărbători a cincea căsătorie, Frano a câştigat nici mai mult nici mai puţin decât 740.000 de euro! Imediat după primirea premiului el a decis să-şi cumpere o vilă, pe o insulă care să fie doar a sa, şi să trăiască acolo cu soţia sa. Însă la scurt timp după aceea Frano s-a răzgândit, şi-a vândut casa recent cumpărată şi insula al cărei proprietar devenise, împărţind ulterior banii familiei şi prietenilor săi şi păstrând pentru el doar o mică sumă, din care a cumpărat o casă modestă într-un sat din Croaţia.
 
În prezent, Frano este pensionar şi le spune cu înţelepciune tuturor prietenilor săi că esenţial în viaţă este să fii fericit şi cât mai încrezător în binele pe care Dumnezeu ţi-l oferă la tot pasul, atât în situaţiile excepţionale, cât şi în evenimentele aparent mărunte ale vieţii de zi cu zi.
  
Articol preluat din Programul Taberei yoghine de vacanță Costinești 2013, publicat la Editura Shambala, tipărit de Ganesha Publishing House.
yogaesoteric
14 aprilie 2015

joi, 16 aprilie 2015

DESPRE BANI

Bacnota de hartie a fost folosita in China dinastiei Tang (618 la 907, d. Hs.), cu aproape 800 de ani inaite de aparitia primelor bancnote de hartie in Europa, in sec. XVII.


Banii sunt murdari. La PROPRIU!

 Un studiu facut in 2002 a scos la iveala ca 94% dintre bancnotele americane erau pline de stafilococi si alți agenti patogeni. De ce? E foarte simplu: banii circula prin tot felul de medii, de la baruri, frecventate de betivi si oameni ai strazii, pana la medii cu grad ridicat de toxicitate, spitale, WC-uri publice si asa mai departe. Mai mult, majoritatea bancnotelor de dolari au urme de cocaina pe ele, datorita traficantilor de droguri care ii folosesc in tranzactiile lor.


Care este cea mai frecventa fata de pe bancnote?

Regina Elisabeta a II-a a Marii Britanii, este persoana al carui chip apare cel mai frecvent pe bancnotele si monedele din intreaga lume. Ea este suveranul a peste 30 de tari de pe Glob iar chipul ei apare pe 33 de valute, de la lira sterlina pana la dolarul canadian sau cel australian.


Care este originea simbolului dolarului?

 Simbolul dolarului vine de la… pesos. Pesos-ul este moneda utilizata in tarile din America Latina si isi are originea in pessos-ul spaniol, o moneda utilizata in sec. XIX. Initial, simbolul $ desemna pesos-ul spaniol si era o abstractizare a literelor suprapuse P si S (de la pesos si de la Spania).


Bancnota de un milion de lire sterline
A fost emisa in 1948 de Banca Angliei si a avut o viata foarte scurta, de doar cateva luni. Bancnota a fost destinata doar uzului guvernamental, fiind folosita in cadrul Planului Marshal de reconstructie a Europei dupa Al Doilea Razboi Mondial. Dar faptul ca a fost scoasa din uz acum aproape 65 de ani nu inseamna ca acum nu mai valoreaza nimic. Avand in vedere ca a fost scoasa intr-o serie foarte limitata, putin sunt cei care o detin. O astfel de bancnota s-a vandut la o licitatie, in 2008, cu suma de 120 000 de dolari americani.


Cea mai mare bancnota cu valoare nominala

A fost emisa in Zimbabwe, tara cu cea mai mare inflatie din lume = 234 000 000%. Aici a circulat bancnota de 100 de trilioane (1, urmat de 14 zerouri).


Primele sisteme bancare

Au aparut pe langa templele antice, acum circa 4 000 de ani, in Mesopotamia, in jurul Babilonului, la popoarele semite de acolo. Pe atunci nu existau bani ca acum, deci primele banci nu operau cu bancnote si monede ci cu niste obiecte standardizate, cu o grutate stas, din argint, care tineau loc de bani si care se numeau sicli.


Prima aparitie

Prima mentiune occidentala a unei forme de bancnota a fost facuta de Marco Polo la sfarsitul secolului al XIII-lea.


Banii virtuali sunt mai multi decat banii fizici

Altfel spus, banii virtuali din conturile bancare exista doar pe hartie in proportie de aproape 90% si doar 10% au acoperire reala.
Asta datorita faptului ca aceiasi
bani figureaza in contabilitatile mai multor entitati, la unii sub forma de credite, la altii sub forma de depozite.


Povestea leului romanesc

Numele monedei romanesti este luat dupa talerii olandezi din sec. XVII, care au circulat si pe aici, si care aveau gravat pe revers un leu.
La propunerea lui Heliade Radulescu, moneda nationala ar fi trebuit sa se numeasca “român”, dupa modelul francului francez. Parlamentul a respins insa aceasta denumire la observația unui deputat care a atras atentia ca pot aparea situatii penibile, si a dat ca exemplu un caz ipotetic in care, la un targ de vite, cineva ar putea intreba: ”cati români costa un bou?”. Acest argument a fost decisiv pentru impunerea denumirii de “leu”.

http://www.9am.ro/top/Incredibil/26033

sâmbătă, 11 aprilie 2015

ORI GAZE DE ȘIST, ORI RĂZBOI.

Evreul american George Friedman amenință România: ”Ori gaze de șist și Roșia Montana, ori vă izolăm și vă paște războiul”
Politologul americano-evreu George Friedman este unul dintre acei analisti pe care ii asculta liderii politici si militari de la Washington. Director al  Stratfor, una din cele mai apreciate agentii de analiza din SUA, George Friedman, evreu nascut in Budapesta, ne avertizeaza pe noi, romanii... Individul practic ne santajeaza si ne spune in fata, tradus, cam asa : ”ori puneti tara la bataie si ne dati gazele de sist si aurul de la Rosia Montana, ori veti avea soarta lui Ceausescu. Da, efectele asupra mediului sunt grave, dar asta e pretul pe care trebuie sa il platiti”.

Rar mi-a fost dat sa aud la un asemenea nivel o abordare mai abjecta.

Dar sa ascultam ce zice:

”Americanii vin aici sa faca bani. Sunt multe feluri de a face bani si un mod sigur de a-i pierde: sa nu cunosti situatia, adica impredictibilitatea.

In ultimii ani, investitorii americani s-au saturat de Romania. exemplul care imi vine in minte e Rosia Montana. A devenit un simbol in comunitatea de investitori a ceea ce se poate intampla in Romania. Cred ca guvernul a inteles asta si faptul ca principalele voastre resurse sunt cele energetice si minerale. Trebuie sa va targuiti, dar odata incheiat targul, sa va tineti de el.”

“Daca un guvern incheie un contract, toate guvernele de dupa el trebuie sa il respecte. Daca nu, viabilitatea Romaniei ca tara independenta e amenintata. Romania are nevoie de investitori straini, nu are resursele sa se dezvolte singura. Capacitatea europenilor de a investi e limitata, chinezii au bani, dar isi aduc propria forta de munca, rusii au bani, dar nu au expertiza, americanii le au pe toate. Problema e acum domnia legii – un contract sa ramana un contract, sa nu se schimbe. Asa ca nu faceti targuri proaste, ca sa nu trebuiasca sa le schimbati.

In 6 luni – un an, investitorii vor incepe sa vina. Companiile americane urmaresc acum cu atentie Romania. Stim de o companie care vrea sa investeasca in energie si are nevoie de informatii. Din pacate, la voi aceste informatii sunt secrete, or nu poti aduce investitii cu informatii tinute in secret.

Gazele de sist sunt o arma care poate fi folosita pentru a evita razboiul. Rusia controleaza Europa prin gaze. Aveti nevoie de resurse alternative iar Romania e cea mai bogata in astfel de resurse. De aceea americanii sunt atat de interesati de resursele voastre.

Romania trebuie sa decida daca va permite exploatarea gazelor de sist. Ar fi minunat daca nu am avea nevoie de ele, dar data fiind pozitia strategica a Romaniei, exploatarea gazelor de sist e o problema strategica nationala. Gazul de sist limiteaza influenta ruseasca. Oricat de mult ar putea afecta mediul el ofera o solutie geopolitica. In situatia actuala a Romaniei, ar fi iresponsabil sa nu luati in considerarea exploatarea gazelor de sist.

Decizia trebuie luata acum”, ne atentioneaza analistul american “fiindca acum rusii taie energia Europei. Totul presupune un risc. Gazele de sist ar putea polua mediul, dar Rusia… Nimic din ce am construit nu a ramas fara consecinte asupra mediului. Romania vrea sa fie sigura ca restul Europei are suficient gaz ca sa nu poata fi santajata de rusi, altfel Romania va fi izolata, asa cum a fost in timpul Razboiului Rece. Riscul ecologic e real, riscul geopolitic e si mai real. 

Pericolul ca Romania sa se intoarca la perioada cand era izolata de toata lumea, ca in timpul lui Ceausescu, trebuie luat in considerare.”


joi, 9 aprilie 2015

TRAIAN BĂSESCU, facebook, 9 april.2015


Nu vă faceţi iluzii, voi continua să mă exprim legat de justiţie. Am investit prea mult şi am plătit prea scump individual şi politic în cei zece ani, pentru ca astăzi să tac cînd este vorba de justiţie.
Nu mă opresc aici, cu toate strigătele nemulţumiţilor.Voi continua să mă exprim public, pentru că nu vreau ca, în timp, să se spună că o justiţie care s-a deformat în ultimele luni prin nerespectarea drepturilor omului este ceea ce s-a construit în cei zece ani ai mandatelor mele.
Reţineţi, dragi nemulţumiţi, eu nu sunt împotriva luptei împotriva corupţiei. Eu am iniţiat această bătălie pentru supravieţuirea statului de drept şi, în mandatele mele, s-au creat mecanismele instituţionale şi legale care s-o combată.
Afirmaţiile mele despre justiţie nu sunt rodul unei reacţii la cele întîmplate unor apropiaţi, ci a acţiunilor justiţiei însăşi din ultimele luni, acţiuni prin care, pas cu pas, justiţia se compromite pe termen lung prin spectacole televizate umilitoare pentru suspecţi şi inculpaţi, prin lipsă de respect pentru demnitatea şi libertatea oamenilor şi pentru dreptul la apărare.
Am mai spus-o şi o repet: un stat nu poate progresa şi nu este viabil fără o justiţie puternică şi credibilă.
Dar nici justiţia nu poate fi viabilă dacă procurorii şi judecătorii se află pe „aceleaşi baricade”, fie ele şi ale luptei împotriva corupţiei. Ce şanse mai are un inculpat în faţa judecătorului dacă el este pe aceeaşi baricadă cu procurorul? De ce nu lăsăm atunci să fie condamnat direct de procuror dacă tot „ne aflăm pe aceleaşi baricade”? De ce ne mai trebuie judecători dacă ei nu vor sau nu pot să fie aceia care să pondereze excesele procurorilor atunci cînd acestea există? La ce mai avem nevoie de judecător de drepturi şi libertăţi? Cred că singura instituţie care poate regla lucrurile este CSM-ul .
Justiţia penală nu poate fi viabilă şi credibilă dacă prin acţiunile sale încalcă drepturile fundamentale ale omului. Iar omul, indiferent de statut social, are dreptul la demnitate, la libertate şi la apărare. Despre ce demnitate vorbim cînd la simpla reţinere de către procuror îl obligi să defileze prin faţa presei încătuşat?
Despre ce drept la apărare vorbim cînd, înainte de a fi judecat, îl intemniţezi reducîndu-i şansa de a se apăra şi făcîndu-l în faţa opiniei publice şi cu ajutorul presei deja vinovat? Aţi văzut, oricare dintre voi, dragi entuziaşti ai justiţiei televizate, spectacolul hidos al reţinerilor şi arestărilor televizate din România măcar într-o singură altă ţară din UE?
Umilinţa binemeritată de infractori, fie ei şi politicienii corupţi, este condamnarea în instanţă, dar nu condamnarea publică înainte de a fi judecaţi.
Pentru asta lupt eu acum. Pentru o continuare corectă la ceea ce s-a întîmplat în justiţie în ultimii 10 ani. Vă asigur că în justiţie sunt încă multe de făcut şi acest adevăr nu poate fi acoperit cu spectacole televizate sau cu brutalitatea încălcării drepturilor.
Şi nu mă voi opri.


Traian Băsescu, facebook.