............................................................................................................................................................................................................................................................................................. PENSIILE SPECIALE ȘI FONDURILE ALOCATE PARTIDELOR POLITICE DIN BUGETUL STATULUI REPREZINTĂ FURT DIN AVUȚIA NAȚIONALĂ

luni, 30 octombrie 2017

Propteaua supranaţionalelor – Liderul PMP Gelu Vişan dezvăluie secretul rezistenţei lui Kovesi la şefia DNA

 
De ce sunt Soros şi prietenii lui atât de implicaţi, alături de supranaţionale, în apărarea lui Kovesi? Din două motive. Primul: pentru bani. Supranaţionalele care fură miliarde de euro anual în România sunt protejate de LCK. Aţi auzit de vreunul dintre şefii multinaţionalelor care să fie anchetat de DNA? Al doilea: pentru a crea instabilitate politică, condiţiile pentru «Maidan».
Liderul PMP Gelu Vişan a dezvăluit, într-o postare publicată în data de 4 iulie 2017 pe pagina sa de Facebook, secretul supravieţuirii Laurei Codruţa Kovesi la şefia DNA, în pofida crizei majore de credibilitate prin care trece. Astfel, Vişan susţine că doctoriţa Kovesi beneficiază de susţinerea unor ONG-uri „bine plătite” din reţeaua construită de Soros, dar şi de sprijinul companiilor „supranaţionale”, ale căror interese şi profituri de miliarde de euro anual ar fi protejate de Kovesi în România.
În susţinerea acestor afirmaţii, politicianul invocă o întrebare la care orice persoană conectată la informaţie are deja răspunsul: „De când este LCK la conducerea DNA aţi auzit de vreunul, unul singur, dintre şefii multinaţionalelor care să fie anchetat de DNA? Vă spun eu, niciunul, iar eu am dat multe exemple de cât fură unii dintre ei, de la mafia medicamentelor până la mafia construcţiilor: o să mai vorbesc despre ele.”
Un al doilea motiv pentru care Kovesi beneficiază încă de o susţinere suficient de puternică pentru a-şi termina mandatul ar fi, în opinia lui Vişan, unul încă şi mai grav, şi anume acela de a crea instabilitate politică, mai precis condiţiile pentru „Maidan” – un scenariu al groazei pe care l-am văzut în urmă cu câţiva ani la Kiev.
Politicianul este de părere că lupta anticorupţie este, în acest scenariu, cel mai bun pretext pentru a-i învrăjbi pe români contra români, declanşând un conflict fratricid care slăbeşte puterea statală, făcând astfel loc jocurilor desfăşurate de structuri suprastatale pe care Vişan le numeşte „supranaţionale”.
Iată postarea publicată pe pagina de socializare de liderul PMP, Gelu Vişan:
«Uniţi Salvăm Toată România!» 
Ba o băgaţi în Groapă! 
Mesaj către Rezistenţi!
În 2013 am avut curiozitatea să merg în Apuseni, în timpul manifestaţiilor «Roşia 
Montana». Am prieteni acolo, petrec cât de mult pot, două-trei săptămâni într-un an, de peste 15 ani. Apusenii sunt un centru al Românismului, mă încarc de fiecare dată cu istoria unui Ardeal dus pe umerii fragili ai imaginii Crăişorului Munţilor. Niciun alt erou al nostru nu este mai prezent în sufletele românilor, mai invocat şi mai iubit decât Avram Iancu în ţara Moţilor. Moţii sunt uniţi, sunt, ca şi maramureşenii, urmaşii direcţi ai dacilor. Nu i-am văzut vreodată mai divizaţi decât în timpul manifestaţiilor împotriva Roşiei Montana. Am avut curiozitatea să aflu cum se desfăşoară aceste manifestaţii. Am aflat despre Uțiu, Goțiu şi alţi coordonatori ai protestelor. Am aflat, de exemplu, că ziua de protest se plătea cu 100 de lei, am aflat cum se dădeau banii, cine erau intermediarii. Îi vedeam după aceea pe liderii plătiţi cum se suiau la câte o tribună improvizată, urlau din toţi rărunchii «Uniţi Salvăm Munţii Apuseni!». Tot atunci am aflat cine dădea banii, pentru că erau împărţiţi zeci de mii de lei, în fiecare zi. Toţi mi-au spus că cel care era în spatele protestelor era George Soros; de ce? Din multe motive, dar cel mai important fiind acela că doreşte să preia exploatarea minieră de la Roşia Montana Gold Corporation.






După aceea i-am văzut pe o parte din manifestanţi în Cluj şi Bucureşti, cu acelaşi slogan tâmp: cum salvează ei totul pentru Soros şi gaşca lui. L-am regăsit pe Soros în discursul lui Donald Trump, în manifestațiile #Rezist (fix același nume) din America, dar si la #Rezistenţii francezi. De ce oare e personajul acesta, împreună cu mulţi alţii, aşa de implicat? Simplu: Pentru bani, e ceea ce în USA deja se ştie foarte bine: asaltul supranaţionalelor împotriva statelor naţionale. Soros şi prietenii lui şi-au construit o întreagă reţea de ONG-uri bine plătite în toată lumea, care ies în stradă împotriva Guvernelor, invocând chiar Democraţia.
De ce sunt ei la rândul lor atât de implicaţi, alături de supranaţionale, în apărarea lui Kovesi? Din două motive:
Primul: pentru bani (surpriză!) – Supranaţionalele care fură de rup în România, de ordinul multelor miliarde de euro anual, fiind protejate de Laura Codruța Kovesi: de când este LCK la conducerea DNA aţi auzit de vreunul, unul singur, dintre şefii multinaţionalelor care să fie anchetat de DNA? Vă spun eu, niciunul, iar eu am dat multe exemple de cât fură unii dintre ei, de la mafia medicamentelor până la mafia construcţiilor: o să mai vorbesc despre ele.
Să fim înţeleşi, mai ales pentru cei care au chef de exagerări: supranaţionalele au rolul lor în economia globalizată, dar trebuie să fie puse acolo unde le este locul: în interiorul economiilor naţionale unde activează, nu deasupra statelor, chiar dacă ele se cred suprastatale.
Al doilea: pentru a crea instabilitate politică, condiţiile pentru «Maidan», pentru a învrăjbi românii contra români, «Lupta» Anticorupţie fiind cel mai bun pretext; apărarea lui Kovesi devine astfel prioritară.
Cu tot sprijinul lui Soros, al Securităţii, al Statului Profund, zilele Laurei Codruța Kovesi la conducerea DNA sunt numărate, dintr-un singur motiv: Românii nu vor să se mai întoarcă la dictatură, au prins gustul Democraţiei şi Libertăţii.”
yogaesoteric
30 octombrie 2017
 

SUA a adoptat sancțiuni împotriva Rusiei, Iranului și Coreii de Nord

Camera Reprezentanților a Congresului SUA a adoptat în 25 iulie a.c., cu cvasiunanimitate de voturi un proiect de lege care impune noi sancțiuni împotriva Rusiei, Iranului și Coreii de Nord. Proiectul a fost aprobat de Senat pe 27 iulie, iar la 2 august a fost promulgat de președinte.
Partea din proiect referitoare la Rusia, destinată să sancționeze Moscova pentru ingerințele sale în campania prezidențială de anul trecut, a suscitat rezistențe din partea președintelui Donald Trump și a suscitat rezerve din partea Uniunii Europene pentru că ea deschide calea sancțiunilor împotriva unor întreprinderi europene care au proiecte în domeniul energetic în Rusia.
Sancțiunile împotriva Iranului îi vizează în special pe Gardienii Revoluției, acuzați că susțin terorismul, iar Coreea de Nord este sancționată pentru testele de rachetă ale acesteia.
Parlamentarii americani, forțând mâna președintelui Donald Trump într-un moment în care acesta vrea să o întindă lui Vladimir Putin, vor în primul rând să aplice represalii Rusiei după o campanie de dezinformare și de piratare atribuită Moscovei în timpul alegerilor prezidențiale americane de anul trecut. Anexarea Crimeii și ingerințele în Ucraina sunt alte motive ale sancțiunilor propuse.
Așa cum au conchis serviciile de informații americane, acest fost agent KGB a încercat să se amestece în alegerile noastre”, a declarat parlamentarul republican Ed Royce. „Dacă nu facem nimic, Rusia își va continua agresiunea”, a adăugat el.
Consensul a fost aproape total în Capitoliu, unde Moscova își poate număra susținătorii pe degetele unei mâini. Rezultatul a fost de 419 voturi favorabile, iar trei împotrivă. Cu o lună înainte, Senatul votase un proiect similar cu 98 de voturi favorabile și două împotrivă.
Textul prevede astfel un mecanism inedit care displace Casei Albe: parlamentarii vor să-și asume dreptul de a se interpune dacă vreodată Donald Trump ar decide să suspende sancțiunile existente împotriva Rusiei.
Executivul a încercat zadarnic să-și apere poziția, liderii republicanilor din Congres au fost inflexibili, privind cu rezerve intenția miliardarului în ceea ce privește o eventuală deschidere față de adversarul rus.
După ce a trecut de Senat, președintele Donald Trump ar fi putut să se opună prin veto unui astfel de text, dar Congresului i-ar fi fost suficient să voteze din nou, cu o majoritate de două treimi, pentru a-l depăși.
Trump a descris drept „imperfecte” noile sancţiuni împotriva Rusiei pe care le-a promulgat la 2 august, întrucât în opinia sa ele riscă să apropie China, Rusia şi Coreea de Nord, dar a subliniat totodată că a acceptat aceste măsuri de dragul unităţii naţionale a SUA, relatează agenţiile internaţionale de presă.
De la Paris până la Berlin, trecând prin Bruxelles, decizia SUA nu este bine primită, căci ea este unilaterală.
yogaesoteric
30 octombrie 2017

duminică, 29 octombrie 2017

Sondaj: Peste 50% dintre polonezi spun că preferă ca țara lor să iasă din UE decât să primească refugiați musulmani



Majoritatea polonezilor ar fi dispuși să renunțe la ajutorul financiar generos din partea Uniunii Europene sau chiar să părăsească blocul comunitar, numai să fie siguri că țara nu își va deschide granițele refugiaților musulmani, așa cum cere Bruxelles-ul. Așa arată un sondaj de opinie recent realizat de institutul IBRIS și publicat de săptămânalul Polityka, în ajunul vizitei președintelui Donald Trump la Varșovia.

Peste jumătate dintre cei chestionați, 57%, afirmă conform sondajului că ar prefera ca țara lor să piardă fondurile UE decât să accepte refugiați musulmani, scrie Bloomberg. De asemenea, 51% dintre polonezi spun că ar prefera ca țara lor să iasă din UE decât să deschidă granițele pentru refugiați. Asta chiar dacă ieșirea din UE ar aduce probleme financiare majore Poloniei, țară care primește sume semnificative din partea blocului comunitar, notează Bloomberg.

Nimeni nu ne va impune o catastrofă socială doar pentru faptul că beneficiem de fonduri europene. Cu toții știți că mă refer la imigranții ce vin în număr mare în Europa și la politica de realocare obligatorie. Conform acordului acceptat de fostul prim-ministru Ewa Kopacz, noi ar fi trebuit să avem 7.000 de persoane aici”, a declarat recent liderul partidului de guvernământ din Polonia, Lech Kaczynski. 
Noi nu am exploatat țările de unde acești refugiați vin acum, noi nu ne-am folosit de forța lor de muncă și, în final, noi nu-i chemăm în Europa. După cum am declarat în 2015 în această problemă, suntem gata să luăm parte la programul UE pentru refugiați; noi vrem doar să nu avem probleme la care nu am contribuit”, afirma liderul polonez, făcând trimitere în special la Germania și Franța.

Varșovia a spus în repetate rânduri că nu este de acord cu acele cote de refugiați impuse de UE, mulți polonezi declarând că nu ar putea să conviețuiască alături de imigranții musulmani. Și nu doar Polonia spune NU imigranților. În corul țărilor care resping cu fermitate cotele impuse de UE au intrat și Ungaria, Republica Cehă și Slovacia. Motivul principal al refuzului: securitatea lor este mai presus de orice.

Polonia este cel mai mare beneficiar net de fonduri europene. Peste 250 de miliarde de euro (267 miliarde dolari) au fost sau urmează să fie cheltuite de când Polonia a aderat la UE împreună cu alte state foste comuniste, în 2004. La cursul actual la dolarului, suma depășește fondurile primite de Europa Occidentală prin Planul Marshall, după cel de-al Doilea Război Mondial.


Citiţi şi:
Polonia nu cedează amenințărilor UE, indiferent de sancțiuni: NU va primi refugiați!
Premierul polonez: Varșovia nu va ceda în fața nebuniei elitelor de la Bruxelles în problema migranților
Realitățile șocante ale conspirației: Europa este astfel cucerită de imigranții musulmani și în cele din urmă devine Eurabia


yogaesoteric
29 octombrie 2017

sâmbătă, 28 octombrie 2017

Summitul G20 de la Hamburg, cel mai tensionat din istoria organizaţiei. Prima întâlnire dintre Donald Trump și Vladimir Putin

Discuţii delicate ale președintelui american cu Xi Jinping şi Angela Merkel
 
Summitul G20 care a avut loc la începutul lunii iulie la Hamburg, se anunţa a fi unul dintre cele mai conflictuale de la crearea acestui forum, în 2008, tensiunile bilaterale fiind hrănite de actualitatea internaţională şi de divergenţele de fond cu preşedintele american Donald Trump.
Momentul cel mai așteptat: prima întâlnire dintre președinții Donald Trump și Vladimir Putin.
Iată mai jos care erau considerate principalele surse de conflicte:
Tensiuni bilaterale
Discuţiile dintre Trump şi preşedintele chinez Xi Jinping se anunţau a fi dificile, după lansarea primei rachete intercontinentale de către Coreea de Nord, marţi 4 iulie, o provocare evidentă de ziua naţională a Americii. Beijingul, principalul aliat al Phenianului, a acuzat la 3 iulie apariţia unor „factori negativi” în relaţiile cu SUA, după ce o navă americană de război a trecut aproape de o insulă revendicată de China.
Hamburgul a găzduit şi prima întâlnire dintre Donald Trump şi omologul său rus Vladimir Putin, în urma căreia se așteaptă normalizarea relaţiilor dintre Washington şi Moscova, puternic afectate de criza ucraineană, de războiul din Siria şi de acuzaţiile de ingerinţă rusească în campania electorală americană.
În fine, relaţiile dintre Germania şi Turcia nu au încetat să se degradeze după lovitura de stat ratată împotriva preşedintelui Recep Tayyip Erdogan, în iulie 2016. Berlinul a iritat şi mai mult Ankara după ce a respins la finalul lunii iunie o cerere a lui Erdogan de a se adresa comunităţii turce din Germania, în marja G20.
Climatul
Cancelarul german Angela Merkel se declarase pesimistă în ceea ce priveşte şansele de a se ajunge la o poziţie comună în chestiunea încălzirii globale, înțelegere puternic compromisă de anunţul american de retragere din acordul de la Paris.
Înainte de acest anunţ, care a survenit la 1 iunie, germanii încercau să pună la punct un „plan de acţiuni” pentru a pune în practică acordul încheiat în 2015 în capitala franceză, şi care îşi propunea să limiteze creşterea temperaturilor medii mondiale sub 2 grade Celsius în raport cu era pre-industrială.
Conform declarațiilor de la finalul summitului, liderii G20 ar fi reușit să ajungă la un acord.
Site-ul specializat Climate Home a afirmat însă că documentul a fost puternic remaniat în perioada martie - mai, sub presiunea americană, până la punctul în care au fost incluse anumite energii fosile în cadrul tehnologiilor „curate” şi retragerea angajamentului de a stopa subvenţionarea acestora după 2025.
Comerţul mondial
Washingtonul a trimis pe această temă semnale contradictorii, sfârşind prin a accepta greu o formulă privind ataşamentul la liberul schimb la summitul G7 de la Taormina, gest nesperat având în vedere linia protecţionistă a lui Donald Trump.
Dar SUA s-au dovedit mai puţin conciliante în iunie în cadrul reuniunii OCDE de la Paris iar Donald Trump a continuat să acuze în special excedentul comercial german, pe care îl consideră excesiv. Casa Albă a pus, de asemenea, pe masa discuţiilor „supracapacitatea mondială de oţel”, cu obiectivul de a apăra siderurgia americană în faţa oţelului chinezesc la preţuri de dumping.
Și de această dată, reuniunea G20 a fost acompaniată de proteste violente, la care au participat peste 100.000 de persoane.
Prima întâlnire faţă în faţă între Donald Tump şi Vladimir Putin
Preşedintele american Donald Trump a avut vineri, 7 iulie, prima întâlnire faţă în faţă cu liderul rus Vladimir Putin.
Guvernul German a publicat online imagini cu prima strângere de mână dintre cei doi şefi de stat, care sunt surprinși în timp ce dau mâna și spun glume, înainte de întâlnirea oficială. În timp ce liderii se adunau în jurul mesei, Trump i-a întins mâna lui Putin, iar acesta l-a bătut pe cot. Amândoi au zâmbit. Într-un alt clip, Trump îl bate pe Putin pe spate, în timp ce stau unul lângă celălalt.
Înainte de întâlnire ambii declaraseră că doresc să repare legăturile bilaterale, care au fost afectate de crizele din Siria şi Ucraina şi, de asemenea, de presupusa implicare a Rusiei în alegerile prezidenţiale din SUA, după cum informa BBCNews în pagina electronică.
Cu o zi înainte, Donald Trump a folosit un discurs în capitala poloneză Varşovia pentru a cere Rusiei să oprească „destabilizarea” Ucrainei şi a altor ţări. Moscova ar trebui, de asemenea, să pună capăt sprijinului pentru „regimurile ostile”, cum ar fi cele din Siria şi Iran şi „să se alăture comunităţii naţiunilor responsabile”, a mai spus preşedintele american. Preşedintele Trump a cerut Rusiei să se alăture „luptei împotriva duşmanilor, în apărarea civilizaţiei în sine”.
Rusia a anexat Peninsula Crimeea din sudul Ucrainei în 2014 şi este acuzată că trimite trupe şi arme separatiştilor din estul Ucrainei.
Moscova a negat afirmaţiile, dar a admis că „voluntari” ruşi luptă cu rebelii.
În Siria, Washingtonul susţine anumite grupări armate de opoziţie, în timp ce Moscova este principalul aliat al preşedintelui Bashar al-Assad.
Întâlnirea a început la ora 17,15 și a durat 140 de minute, față de 30 de minute cât se anunțaseră inițial. La întâlnire au participat și șefii diplomațiilor rusă și americană, Serghei Lavrov și Rex Tillesron. În prima parte a întrevederii au avut acces şi jurnaliştii.
Donald Trump și Vladimir Putin „și-au strâns mâinile și au zâmbit”, explică purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov.
Trump și Putin au stat, în sfârșit, față-n față, pentru prima dată. „Este o onoare să fiu cutine”, i-a spus Donald Trump lui Vladimir Putin în fața jurnaliștilor, în cursul primei întrevederi oficiale de la preluarea mandatului, la începutul acestui an.
„Întâlnirea decurge foarte bine”, a adăugat Donald Trump, iar Putin i-a răpuns, la fel, cu amabilitate: „Sunt încântat să vă întâlnesc personal și sper că întâlnirea noastră va aduce rezultate. Cu siguranță, avem nevoie de întâlniri personale.”
Liderul de la Kremlin a continuat: „Am vorbit telefonic de câteva ori despre probleme bilaterale și internaționale importante. Dar conversația telefonică nu este niciodată suficientă”, a spus Putin. „Dacă Moscova și Washington-ul vor să aplaneze probleme bilaterale și internaționale acute, avem nevoie de întâlniri personale. Sunt încântat să vă întâlnesc personal și sper, așa cum ați spus, că întâlnirea va aduce rezultate bune.
Întrebat de un jurnalist despre ingerințele ruse în scrutinul prezidențial american, Donald Trump a refuzat să răspundă, însă i-a spus lui Vladimir Putin: „Aștept să se întâmple o serie de lucruri favorabile pentru Rusia și Statele Unite
Potrivit Washingtonului, Donald Trump a fost în ofensivă față de Vladimir Putin în problema foarte sensibilă privind presupusa ingerință a Moscovei în alegerile prezidențiale din SUA. La rândul său, Moscova a oferit o altă versiune, afirmând că noul președinte american „a acceptat” infirmările lui Vladimir Putin privind o astfel de ingerință.
Cei doi lideri au abordat, de asemenea, alte două probleme importante: situația din Ucraina și cea din Siria.
 
Între cei doi şefi de stat, Trump și Putin, s-a ajuns la un acord privind o încetare a focului în sud-vestul Siriei care a intrat în vigoare a treia zi după întrevedere la miezul zilei, ora locală”, a precizat EFE. Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, susţine că cei doi lideri s-au angajat să acționeze pentru ca „toate părțile” implicate în conflict să respecte acordul de încetare a focului.
Pentru prima lor întâlnire, Donald Trump și Vladimir Putin s-au înțeles bine și a fost o «alchimie pozitivă» între ei”, a afirmat secretarul de stat american, Rex Tillerson, potrivit AFP. „Întâlnirea a fost foarte constructivă, legătura dintre cei doi lideri s-a făcut foarte repede”, a declarat presei Rex Tillerson, care consideră că „există foarte clar o alchimie pozitivă între ei.”
Întrevederea a durat aproape două ore și 15 minute”, a precizat șeful diplomației de la Washington. „Au fost atâtea subiecte pe masă (...) Aproape toate au fost abordate (...) Nici unul, nici celălalt nu doreau să pună capăt reuniunii”, a subliniat demnitarul american.
După întrevedere, la începutul unei reuniuni cu premierul japonez Shinzo Abe, Vladimir Putin a declarat pentru Sputnik News: „Am avut o conversaţie foarte lungă cu preşedintele Statelor Unite, au fost multe chestiuni, precum Ucraina, Siria, alte probleme, nişte aspecte bilaterale”. 
Ne-am întors la chestiunile legate de lupta împotriva terorismului şi de securitate informatică”, a adăugat Putin.
La rândul său, președintele Trump a calificat drept „formidabilă” prima sa întrevedere cu liderul rus: „Întrevederea a fost formidabilă”, a declarat el la începutul unei întâlniri cu premierul britanic Theresa May, în cadrul reuniunii summit-ului G20.
Donald Trump și Vladimir Putin au avut și o întâlnire secretă la summitul G20
Despre prima întâlnire dintre președintele Statelor Unite, Donald Trump, și omologul său rus, Vladimir Putin, s-a relatat pe larg la momentul respectiv, dar a doua a rămas secretă până marți, 18 iulie, când existența acesteia a fost confirmată de un oficial de la Casa Albă, citat de Reuters.
A doua conversație între cei doi a avut loc în timpul unui dineu pentru șefii de stat participanți la evenimentul de la Hamburg, a afirmat Ian Bremmer, președintele firmei de consultanță de risc politic Eurasia Group, primul care a dezvăluit existența dialogului respectiv într-o notă către clienți, a arătat Agerpres.
La scurt timp după ce agențiile de presă au menționat a doua întâlnire între cei doi șefi de stat, Casa Albă a minimalizat importanța ei: un oficial a afirmat că a fost „doar o scurtă discuție”. El a precizat că Trump și Putin au folosit serviciile translatorului rus, întrucât translatorul care îl însoțea pe președintele american nu cunoștea limba rusă.
Imaginile televizate de la dineu au arătat că lângă Vladimir Putin a fost așezată la masă Melania Trump, soția președintelui Statelor Unite. Bremmer a afirmat că Trump s-a ridicat de la masă în timpul dineului și a discutat timp de o jumătate de oră cu președintele rus, „în particular și animat”, asistat doar de translatorul lui Putin.
Bremmer mai susține că absența unui translator american i-a mirat pe participanții la dineu și ar fi constituit o încălcare a protocolului național de securitate.
yogaesoteric
28 octombrie 2017
 

Comisia Europeană cere României să intensifice ritmul primirii refugiaților conform cotelor obligatorii


Comisia Europeană a menționat în luna mai 2017 România printre statele membre ale UE cărora le solicită să intensifice ritmul primirii refugiaților, conform cotelor obligatorii decise în septembrie 2015, dar a evidențiat totodată că România se pregătește să preia în scurt timp refugiați direct din Turcia, în baza acordului încheiat de UE cu Ankara.

În prezentarea celui de-al 12-lea raport privind stadiul implementării cotelor obligatorii de refugiați, Comisia notează că în perioada scursă de la publicarea ultimului raport încă 2.078 de refugiați au fost relocați în statele UE (1.368 din taberele din Grecia și 710 din cele din Italia), astfel că la data de 12 mai 2017, numărul total al refugiaților redistribuiți conform acestui mecanism a ajuns la 18.418.

Conform deciziei Consiliului pentru Justiție și Afaceri Interne (JAI) din septembrie 2015, adoptată prin majoritate calificată, ar trebui relocați în total 160.000 de refugiați într-un termen de doi ani. Statele UE s-au angajat ulterior să preia alți 22.000 de refugiați din state vecine Siriei, respectiv Turcia, Iordania și Liban.

Cu Turcia a fost încheiat în martie 2016 un acord prin care autoritățile de la Ankara s-au angajat să primească înapoi migranții ce debarcă în Grecia, care trec prin Turcia venind mai ales din Orientul Mijlociu, statele blocului comunitar acceptând în schimb să preia un număr echivalent de refugiați sirieni direct de pe teritoriul turc, în limita unui plafon de 72.000.

Deși numărul relocărilor este în continuare foarte departe de aceste ținte, Comisia Europeană notează „progrese” în implementarea mecanismului, iar singurele state din UE care până în prezent nu au primit niciun refugiat sunt Austria, Ungaria și Polonia, cele două din urmă fiind acum amenințate cu proceduri de infringement.

În recomandările înscrise în raportul difuzat în luna mai 2017, Comisia Europeană menționează că Spania, Belgia și Croația trebuie să sporească preluarea refugiaților atât din taberele din Italia, cât și din Grecia, în timp ce România, Germania și Slovacia trebuie să sporească primirea refugiaților aflați în taberele din Grecia, iar Franța a celor din taberele din Italia.

În ceea ce privește relocările efectuate din Turcia în baza acordului încheiat cu guvernul de la Ankara, până în prezent numărul refugiaților preluați direct din această țară a ajuns la 5.695, iar angajamentele statelor UE conform acestui acord au ajuns la 25.040 de refugiați. În raportul Comisiei este menționat că România se pregătește să preia în scurt timp pentru prima dată refugiați din Turcia în baza acestui mecanism.

Potrivit datelor prezentate de executivul comunitar, până în luna mai 2017, România a preluat conform cotelor obligatorii 568 de refugiați (respectiv 523 din taberele din Grecia și 45 din cele din Italia). Cota alocată României este de 4.180 de refugiați.

Din păcate, liderii politici dâmbovițeni nu au fost capabili să spună NU primirii imigranţilor, așa cum au făcut-o Polonia și Ungaria. Rezultatele catastrofale ale acestor politici aberante impuse de UE încep să se vadă în toate „statele civilizate”. Imigranţii au comis nenumărate infracţiuni, iar oamenii sunt terorizaţi de către aceştia, autorităţile fiind depăşite de situaţie.



Citiți și:

Câți refugiați trebuie să primească România, potrivit planului de relocare anunțat de Comisia Europeană
Așa se face politica! Lider de la Varșovia: «Nu noi am exploatat țările din care provin refugiații ajunși în Europa...» 
Serviciul secret german recunoaşte: «Ne-am înşelat, ISIS s-a folosit de refugiaţi pentru a intra în ţară»

yogaesoteric 
27 octombrie 2017

joi, 26 octombrie 2017

Diavolul nu se îmbracă de la Prada – Elena Udrea le dă mură-n gură procurorilor DNA


„Fostul meu soţ a fost unul dintre cei care au dus bani capilor SRI... Oamenii aceştia erau implicaţi în afaceri, luau comisioane de la oameni de afaceri... Când mă întâlneam cu domnul Coldea, era îmbrăcat în Louis Vuitton, că tot vorbim despre pantofi şi despre genţi, şi nu este un brand ieftin.”
Pentru acuzaţii mult mai cuminţi, DNA nu a ezitat să deschidă dosare şi chiar să defileze cu oameni în cătuşe


Oare va îndrăzni vreun procuror DNA să se sesizeze şi să declanşeze o anchetă care să-l privească pe fostul şef operativ al SRI, generalul Florian Coldea, în condiţiile în care apar din ce în ce mai multe acuzaţii de corupţie la adresa acestuia? Probabil că acest lucru nu se va petrece, cel puţin atât timp cât în fruntea DNA se va afla partenera de „binom” a lui Coldea, Laura Kovesi. Doar dacă ar citi unele declaraţii făcute de Elena Udrea, procurorii DNA ar avea destule motive pentru a se autosesiza şi pentru a declanşa o anchetă faţă de Coldea. Ca să nu mai spunem că în alte cazuri, după simple declaraţii, DNA a săltat oameni de pe stradă pe care i-a aruncat apoi după gratii.

[D-na Udrea} a făcut în data de 13 iunie 2017, la B1 TV, noi precizări despre modul în care Florian Coldea şi alţi şefi din SRI s-ar fi implicat în politică şi ar fi fost finanţaţi de diverşi oameni de afaceri. Udrea a relatat că unul dintre cei care au dus bani capilor SRI este chiar fostul ei soţ, afaceristul Dorin Cocoş. Elena Udrea a precizat, totodată, că şefii SRI erau implicaţi în afaceri şi obişnuiau să îşi ia comisioane de la oamenii de afaceri cu care aveau legături.
Un detaliu extrem de important oferit de Udrea, deşi la prima vedere acesta pare a ţine de domeniul mondenului, priveşte stilul de viaţă al lui Florian Coldea. [D-a Udrea] a dezvăluit că fostul şef operativ al SRI obişnuia să se îmbrace în mărci de lux, cum ar fi celebra Louis Vuitton. Un brand ale cărui produse vestimentare şi accesorii costa mii de euro.
Iată declaraţiile Elenei Udrea:
Sunt doi ani de când eu am spus că miza implicării unor oameni din servicii, în frunte cu domnul Coldea, în politică, la vârful societăţii, în ceea ce înseamnă eliminarea sau reducerea la tăcere a unor oameni din presă este una economică.
Am spus de atunci că oamenii aceştia erau implicaţi în afaceri, luau comisioane de la oameni de afaceri de care se lăsau frecventaţi, şi am dat exemplul cu fostul meu soţ. El nu a putut să recunoască pentru că l-au întrebat în timp ce l-au şi arestat, însă a fost unul dintre cei care au dus bani capilor Serviciului Român de Informaţii.


Prin faptul că se spun aceste adevăruri chiar din interiorul sistemului, poate de data aceasta va exista şi o consecinţă în planul legal. Astfel, am ajuns să banalizăm, să transformăm în bârfă lucruri care în orice societate, în orice stat de drept ar declanşa adevărate revoluţii.
Când mă întâlneam cu domnul Coldea, era îmbrăcat în Louis Vuitton, că tot vorbim despre pantofi şi despre genţi. Dacă pe mine m-au judecat şi mă judecă unii pentru pantofii pe care îi am, şi eu eram soţie de om de afaceri, eu vă spun că domnul Coldea se îmbracă fix în Louis Vuitton, şi nu este un brand ieftin.
 yogaesoteric
26 octombrie 2017 

Un impresionant stoc de arme a fost descoperit în apropierea unei moschei din Germania. Cât de aproape suntem de un măcel islamist în Europa?

 

O cantitate impresionantă de arme aparţinând unor extremişti islamici a fost găsită ascunsă lângă o moschee din Germania. Impresionantul arsenal a fost descoperit anul trecut, în timpul unui raid, de către o echipă a forţelor speciale din Nordrhein-Westfalen. Armele au fost găsite într-o cameră frigorifică a unui distribuitor de legume, lângă o moschee. (În România, presa nu a prea vorbit despre asta.) Nordrhein-Westfalen (Renania de Nord-Westfalia) este cel mai mare land federal din Germania, având o populaţie mai mare de 18 milioane de persoane. Germania, stat care s-a dovedit foarte ospitalier şi tolerant faţă de imigranţi, investind miliarde de euro în integrarea acestora, a înregistrat creşteri accentuate în ultimii ani a numărului de islamişti ultra-conservatori cunoscuţi sub numele de salafişti. Numărul total al simpatizanţilor era, la nivelul anului 2016, de 8.900, în vreme ce la sfârşitul anului 2014 ei erau circa 7.000.
Pericolul salafiştilor fundamentalişti, care sunt gata să folosească violenţa şi să comită acte extremiste, este din ce în ce mai mare în Germania. O mare primejdie este ca grupurile de salafişti, de jihadişti şi de membri ai ISIS din Germania să obţină sprijin din partea unor forţe armate şi servicii de informaţii ale unor state predispuse să susţină terorismul.
Constituirea unor arsenale bogate, precum cel descoperit anul trecut în preajma moscheii din Germania, dezvăluie intenţia pregătirii unor atentate de amploare, precum şi faptul că grupările teroriste au parte de o susţinere consistentă, logistică şi financiară.
Politicienii trebuie să trateze cu mai multă seriozitate aceste enorme riscuri iar presa ar trebui să îşi asume cu mai multă seriozitate rolul de informare a populaţiei. Ismail Tipi, un politician local, a declarat la momentul descoperirii bogatei colecţii de arme că: „…putem presupune că arsenalele secrete au fost înfiinţate pentru atacuri teroriste de amploare nu numai în Germania, ci şi în întreaga Europă. Ar însemna să ne abandonăm îndatoririle, dacă nu vom recunoaşte acest pericol şi nu vom descoperi aceste arsenale.”
Autorităţile germane şi-au exprimat la momentul respectiv îngrijorarea că Statul Islamic şi-ar putea intensifica atacurile în Europa, pe măsură ce îşi pierde teritoriul în Irak şi Siria, temeri care s-au dovedit întemeiate. Există, în continuare, riscul ca Statul Islamic să exporte activităţile sale distructive în Europa. Printre sutele de mii de refugiaţi care pătrund în Europa se pot afla sute de militanţi islamişti. Cine stă să verifice garanţiile pe care le prezintă fiecare nou venit în parte?
Oare cum au reuşit islamiştii să colecteze importanta cantitate de armament de război descoperită anul trecut, fără ca serviciile de informaţii din ţara gazdă să prindă de veste mai înainte? Până la urmă, acele arme puteau fi utilizate oricând și împotriva oricui.
Şi mai avem o întrebare: De ce presa românească aproape că nu a reacţionat în 2016 la această descoperire de-a dreptul şocantă?

yogaesoteric
26 octombrie 2017

miercuri, 25 octombrie 2017

Așa se face politica! Lider de la Varșovia: «Nu noi am exploatat țările din care provin refugiații ajunși în Europa...»

FOARTE IMPORTANT ȘI EXPLICATIV
„... nu ne-am folosit de forța lor de muncă și nu noi i-am invitat aici”

Polonia are „dreptul moral” de a le spune „nu” refugiaților, a declarat la începutul lunii iulie 2017 cel mai influent politician al țării, Jaroslaw Kaczynski, apărând, din nou, decizia țării sale de a nu fi de acord cu politica Bruxelles-ului privind primirea imigranților.
Polonia are „dreptul moral” de a refuza refugiați, pentru că „nu a exploatat” țări, a afirmat Jaroslaw Kacyznski, liderul partidului de guvernământ polonez, respingând acuzațiile că țara sa ar beneficia de fonduri UE. De asemenea, el a denunțat invidia Marii Britanii pentru vizita președintelui american, Donald Trump.
Noi nu am exploatat țările din care provin refugiații ajunși în Europa, nu ne-am folosit de forța lor de muncă și, până la urmă, nu i-am invitat noi în Europa. Avem dreptul moral deplin de a spune «nu»”, a declarat Jaroslaw Kaczynski, liderul formațiunii conservatoare Lege și Justiție (PiS), aflată la guvernare în Polonia, într-un discurs rostit la o reuniune a formațiunii, în orașul Przysucha, la 100 de kilometri sud de Varșovia.
Liderul polonez a afirmat, conform agenției The Associated Press, că Marea Britanie invidiază Polonia pentru vizita la Varșovia a președintelui SUA, Donald Trump, înaintea summitului G20 din Germania. Jaroslaw Kaczynski a denunțat „atacuri” ale unor politicieni britanici la adresa Varșoviei din cauza acestei vizite. Jaroslaw Kaczynski nu a oferit detalii despre dispută. Guvernul Theresa May i-a adresat o invitație lui Donald Trump pentru o vizită de stat în Marea Britanie, dar, deocamdată, nu a fost stabilită nicio dată.
În luna iunie 2017, Comisia Europeană a lansat proceduri de sancționare a Poloniei, Ungariei și Cehiei pentru refuzul de a primi solicitanți de azil în cadrul schemei Uniunii Europene de redistribuire a refugiaților. Cancelarul Germaniei, Angela Merkel, și-a atras critici dure la nivel european pentru că a permis venirea a milioane de imigranți.
După ce Emmanuel Macron, președintele Franței, a avertizat țări est-europene că Uniunea Europeană nu este „supermarket” și în contextul solicitărilor altor lideri vest-europeni de a condiționa accesul la fonduri comunitare de primirea refugiaților și de respectarea valorilor UE, Jaroslaw Kaczynski a respins acuzațiile că Polonia ar beneficia în mod nedrept de finanțare europeană.
yogaesoteric 
25 octombrie 2017


NOTA BLOGGER: Punctul pe I: înapoierea și sărăcia majorității țărilor lumii se datrorează colonizatorilor care le-au luat bogățiile și i-au exploatat, pe motiv că-i civilizează.
Desigur, nu putem culpabiliza actuala populație a foștilor colonizatori ci fostele ori actualele case regale ori guvernele despotice ale acestora: Anglia, Franța, Spania, Olanda, Belgia, Germania, Portugalia,(Austro-Ungaria, Italia, Rusia, SUA, Turcia, Japonia, China - în epoci diferite). Observați că acestea sunt țările cele mai dezvoltate (cu mici excepții).
La polul opus, cele mai exploatate au fost țările sud-americane, africane, parțial europene și parțial asiatice.
Gradul și perioada de exploatare sunt direct proporționale cu actuala rămânere în urmă a tărilor din „lumea a treia”.
De-a lungul timpului, România (țară bogată) a fost mereu ținta poftelor imperiilor: roman, austro-ungar, otoman, rus. Anii noștri de nesubjugare față de un imperiu cotropitor sau altul sunt foarte puțini.
Cei care ne cer să fim părtași acum la plata nenorocirii multor popoare uită aceste adevăruri istorice, care sunt adevăratele cauze ale inechităților mondiale din zilele noastre.
Cotropitorii au datorii istorice față de popoarele pe care le-au exploatat și nu au dreptul să ne ceară nouă să plătim alături de ei.
Dacă Imperiile Roman, Austro-ungar, Otoman și Rus ne-ar returna numai aurul pe care ni l-au furat, România ar fi printre primele cinci țări ale lumii, ca nivel de trai și bogăție.
Asta ar trebui să le reamintească și să le ceară guvernanții noștri celor din UE, când ni se cere participarea la vindecarea celor năpăstuiți din fostele lor colonii.

Din păcate, acest popor a plătit nu numai cu bogăția sa materială (aur, petrol, grâne, lemn, produse chimice și metalurgice, produse manufacturate etc) ci și prin deprecierea morală, alterarea și vicierea caracterului la origini curat și omenos al românilor băștinași (dacilor).
Perioada pe care o parcurgem este una a trezirii umane și naționale. S-o folosim cu inteligență ! 
C.M.

luni, 23 octombrie 2017

Lista neagră de la DNA – Citiţi inventarul revoltător al achitărilor încasate de DNA în primele 5 luni ale anului



95 de inculpaţi au fost achitaţi în instanţă. Procurorii DNA au ajuns pericol pentru siguranţa naţională prin amatorismul şi abuzurile demonstrate de judecători 

Lumea Justiției a cerut DIICOT să intervină pentru a verifica dacă trimiterile nejustificate în judecată au fost opera unui grup de crimă organizată care a urmărit să lovească în politicieni, aleşi locali, magistraţi şi oameni de afaceri 


Iată o situaţie care ar trebui să îi alarmeze atât pe şefii Justiţiei, cât şi pe liderii politici care conduc astăzi România, în frunte cu preşedintele Klaus Iohannis. Parchetul condus de Laura Kovesi a scăpat de sub orice fel de control, iar procurorii DNA au ajuns să fie pericol pentru siguranţa naţională. 
Spunem asta din cauza amatorismului şi abuzurilor care sunt comise de DNA şi care sunt demonstrate în instanţă. Cifrele parchetului anticorupţie pe primele 5 luni ale anului 2017 sunt de-a dreptul îngrijorătoare, şi arată că lupta anticorupţie nu este altceva decât un simulacru, un pretext pentru a executa oameni nevinovaţi care sunt trimişi în judecată sau reţinuţi de procurori. Iar când vorbim despre oameni nevinovaţi, ne referim atât la politicieni de la cel mai înalt nivel, la aleşi locali, magistraţi, avocaţi, funcţionari publici, oameni de afaceri, dar şi la simpli cetăţeni cărora li se fabrică dosare doar din cauza unor vendete locale şi doar pentru a da bine la bilanţul festiv pe care parchetul lui Kovesi îl organizează an de an. Tocmai de aceea, DIICOT trebuie să intervină şi să declanşeze de urgenţă o anchetă pentru a verifica posibila existenţă la DNA a unui grup de crimă organizată.

Lumeajustitiei.ro
 a dezvăluit date ţinute la secret de către parchetul lui Kovesi. Căci DNA se laudă pe pagina de internet cu condamnările pe care le obţine în instanţe, dar nu face nicio precizare despre achitările pe care le încasează. Iar acestea nu sunt deloc puţine.

De la începutul acestui an, mai exact începând cu 31 ianuarie 2017 şi până la începutul lunii iunie, DNA a suferit nu mai puţin de 95 de achitări definitive sau în prima instanţă. Este o cifră înaintată pe baza dosarelor DNA în care se ştie că s-au pronunţat soluţii, însă este foarte posibil ca numărul achitărilor să fie mai mare, să existe şi alte cauze în care judecătorii au desfiinţat acuzaţiile procurorilor, dar despre care încă nu se cunoaște. Totodată, mai există dosare în care soluţiile au fost atât de condamnare cât şi de achitare, precum cel al fostului şef al Parchetului Judecătoriei Beiuş, Ioan Gligor Sabău, achitat pentru 17 pretinse infracţiuni şi condamnat pentru 2 presupuse infracţiuni.

De asemenea, este foarte probabil ca achitările pronunţate în prima instanţă să rămână definitive după apel, mai ales în cazul celor dispuse pe motiv că „nu există probe” sau „fapta nu există”. Ca să nu mai vorbim despre dosarele de abuz în serviciu, în care s-au dat achitări în prima instanţă în baza Deciziei CCR 405/2016 şi în care este evident că soluţia se va păstra şi în apel.

Ca să facem o comparaţie, în anul 2016, achitările definitive ale DNA au fost de 134. Astfel, dacă ritmul din primele cinci luni va continua, în mod sigur în 2018 Laura Kovesi, dacă se va mai afla în fruntea DNA, va prezenta o rată record de achitări.

Prezentăm în continuare lista achitărilor încasate de DNA în perioada 31 ianuarie 2017 – 7 iunie 2017:

31 ianuarie 2017 – Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a dispus achitarea fostului deputat PNL Ludovic Orban. Hotărârea a fost pronunţată în dosarul în care procuroarea DNA Claudia Roşu (plecată între timp la Parchetul Curţii de Apel Bucureşti) l-a trimis în judecată pe Orban pentru folosirea influenţei în scopul obţinerii unor foloase necuvenite. Soluţia de achitare a fost dispusă în baza art. 16 alin. (1) lit. b teza I din Codul de procedură penală – „fapta nu este prevăzută de legea penală”.
Sentinţa nu este definitivă.

22 februarie 2017 – Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a dispus achitarea a 29 de inculpaţi într-un dosar de abuz în serviciu. Sentinţa judecătorilor Dan Marius Foitoş, Rodica Aida Popa şi Ionuţ Matei a fost luată în baza art. 16 alin. (1) lit. b teza I din Codul de procedură penală – „fapta nu este prevăzută de legea penală”.

6 martie 2017 – Tribunalul Alba a hotărât achitarea a nu mai puţin de 27 de inculpaţi trimişi în judecată pentru pretinse infracţiuni de abuz în serviciu, complicitate la abuz în serviciu şi spălare de bani. Achitările au fost dispuse în baza art. 16 alin. (1) lit. b teza I din Codul de procedură penală – „fapta nu este prevăzută de legea penală”.

23 martie 2017 – Curtea de Apel Galaţi l-a achitat pe comisarul de poliţie Mircea Rusu, fost şef al Secţiei 6 Poliţie Rurală Tecuci din cadrul Poliţiei Municipiului Tecuci, pentru abuz în serviciu, în baza art. 16 alin. (1) lit. b teza I din Codul de procedură penală – „fapta nu este prevăzută de legea penală”. În acelaşi dosar, Curtea de Apel Galaţi a menţinut achitarea dispusă încă de la fond în cazul altor 3 poliţişti.
Achitarea este definitivă.

31 martie 2017 – Curtea de Apel Iaşi a dispus achitarea notarului Mihai Suleap, trimis în judecată pentru un pretins abuz în serviciu. Sentinţa a fost luată în baza art. 16 alin. (1) lit. b) teza I din Codul de procedură penală – „fapta nu este prevăzută de legea penală.

4 aprilie 2017 – Tribunalul Arad a hotărât achitarea fostului primar al localităţii Vinga, Lucian Viorel Stoicu, acuzat de folosirea sau prezentarea de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, care are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri europene, fals în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată şi fals în declaraţii. Pentru primele două pretinse infracţiuni, sentinţa a fost dispusă în baza art. 16 alin. (1) lit. b) teza a II-a din Codul de procedură penală – fapta nu a fost săvârşită cu vinovăţia prevăzută de lege, iar în cazul celei de-a treia infracţiuni în baza art. 16 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură penală – „fapta nu există.

4 aprilie 2017 – Tribunalul Constanţa a dispus achitarea a cinci inculpaţi trimişi în judecată pentru presupuse infracţiuni de mită. Instanţa a hotărât achitarea celor cinci inculpaţi în baza art. 16 alin. (1) lit. c) – „nu există probe că o persoană a săvârşit infracţiunea”.

10 aprilie 2017 – Tribunalul Suceava l-a achitat pe vameşul Dumitru Nicolaica, acuzat de luare de mită, pe motiv că ar fi primit o sacoşă cu alimente. Achitarea a fost dată în baza art. 16 alin. (1) lit. a) – „fapta nu există”.

19 aprilie 2017 – Judecătorii Curţii de Apel Alba Iulia au decis achitarea fostului primar al municipiului Bacău Romeo Stavarache pentru infracţiunea de tentativă la abuz în serviciu. Achitare s-a dat şi în cazul altor doi inculpaţi, pentru acuzaţii de tentativă la abuz în serviciu şi uz de fals. Soluţiile au fost pronunţate în baza art. 16 alin. (1) lit. b) teza I din Codul de procedură penală – „fapta nu este prevăzută de legea penală şi în baza art. 16 alin. (1) lit. b) teza ÎI din Codul de procedura penală – „fapta nu a fost săvârşită cu vinovăţia prevăzută de lege”.
Decizia este definitivă.

25 aprilie 2017 – Tribunalul Bihor a dispus achitarea comisarului şef Gheorghe Sava pentru toate cele cinci pretinse fapte de abuz în serviciu şi pentru pretinsa faptă de fals intelectual. Achitările au fost date în baza art. 16 alin. (1) lit. a din Codul de procedură penală – „fapta nu există”, şi în baza art. 16 alin. (1) lit. b din Codul de procedură penală – „fapta nu este prevăzută de legea penală sau nu a fost săvârşită cu vinovăţia prevăzută de lege”.

13 aprilie 2017 – Curtea de Apel Bucureşti a decis achitarea expertelor Ileana Roxana Cernea şi Elena Valentina Muşuroiu. Cernea fusese trimisă în judecată pentru favorizarea făptuitorului, abuz în serviciu şi fals intelectual, iar Muşuroiu pentru complicitate la favorizarea făptuitorului şi complicitate la abuz în serviciu. Decizia a fost luată în baza art. 16 alin. (1) lit. b din Codul de procedură penală – „fapta nu este prevăzută de legea penală sau nu a fost săvârşită cu vinovăţia prevăzută de lege”. Pe acelaşi temei, Curtea de Apel Bucureşti a menţinut achitarea expertului Liviu Macovei, acuzat de complicitate la abuz în serviciu, care fusese achitat încă de la fond.
Decizia este definitivă.

8 mai 2017 – Tribunalul Prahova a hotărât achitarea primarului Iulian Popa, din comună Secăria, trimis în judecată pentru instigare la infracţiunea continuată de folosire sau prezentare de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, care are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri europene, cu consecinţe deosebit de grave, şi instigare la infracţiunea continuată de înşelăciune, cu consecinţe deosebit de grave. Soluţia a fost dată în temeiul art. 16 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură penală – „fapta nu există”. Un al doilea inculpat, Romulus Măncilă, a fost achitat în baza art. 16 alin. (1) lit. b) teza a II-a din Codul de procedură penală – „fapta nu a fost săvârşită cu vinovăţia prevăzută de lege”.

10 mai 2017 – Tribunalul Bihor l-a achitat pe George-Horia Fărăianu, consilier personal al primarului comunei Holod, trimis în judecată pentru complicitate la abuz în serviciu şi fals în înscrisuri sub semnătură privată. Temeiul achitării a fost, pentru infracţiunea de complicitate la abuz în serviciu, art. 16 alin. (1) li. a) Cod procedura penală – „fapta nu există”, iar pentru fals în înscrisuri sub semnătură privată art. 16 alin. (1) lit. b teza I Cod de procedură penală – „fapta nu este prevăzută de legea penală”.

17 mai 2017 – Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie i-a achitat pe soţii Ioan şi Daniela Sava, trimişi în judecată pentru şantajDecizia a fost dată în baza art. 16 alin. (1) lit. b) teza I din Codul de procedură penală, potrivit căruia „fapta nu este prevăzută de legea penală”.
Decizia este definitivă.

26 mai 2017 – Tribunalul Bucureşti a dispus achitarea fostului preşedinte al Consiliului Judeţean Ialomiţa, Vasile Silvian Ciupercă, şi a altor 10 inculpaţi. Achitările au fost dispuse în temeiul art. 16 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură penală – „fapta nu există, precum şi în baza art. 16 alin. (1) lit. b) teza I din Codul de procedură penală „fapta nu este prevăzută de legea penală”.

31 mai 2017 – Curtea de Apel Oradea a hotărât achitarea procurului Adriana Ardelean de la Parchetul Judecătoriei Beiuş, acuzată de abuz în serviciu. Achitarea s-a dat în baza art.16 alin. (1) lit. b) teza I din Codul de procedură penală – „fapta nu este prevăzută de legea penală. În acelaşi dosar, un alt inculpat, Mihai Lupaş, a fost achitat pentru infracţiunea de influenţare a declaraţiilor, tot în temeiul art.16 alin. (1) lit. b) teza I din Codul de procedură penală – „fapta nu este prevăzută de legea penală”.

7 iunie 2017 – Curtea de Apel Oradea l-a achitat pe comisarul Virgil Popa, din cadrul Gărzii Financiare Bihor, pentru trafic de influenţă. Popa a fost achitat în temeiul art. 16 alin. (1) lit. c din Codul de procedură penală – „nu există probe că o persoană a săvârşit infracţiunea”.
Decizia este definitivă.


Citiţi şi:
DNA face o anchetă halucinantă după înregistrările cu Kovesi. Procurorii îi caută pe colegii care au turnat
Rechizitoriu împotriva SRI - DNA
Justiția este grav lovită de sindromul Kovesi

yogaesoteric 
23 octombrie 2017