România, țara incompetenței generalizate.

 

S-a adresat Jelensky parlamentarilor români și poporului român. Nu știu cum s-a reușit dar erau prezenți majoritatea parlamentarilor și mulți membri ai guvernului.

Cîțu și Ciolacu au citit discursuri laudative la adresa liderului ucrainean. Și-au luat angajamente pline de omenie, poate puțin exagerate și parcă un pic slugarnice.. 

În sfârșit, primul ministru român a amintit timid de minoritatea românilor din Ucraina. A făcut-o cumva cu teamă, cu precauție ca nu cumva să-l deranjeze pe cel care nu de mult, într-un discurs, a uitat să amintească de existența celor peste 400.000 de români care trăiesc în Ucraina și reprezintă a treia minoritate a acelei țări. Și chiar a plusat domnul prim-ministru: „ pentru elevii ucrainieni vom organiza predarea în limba ucraineană”. (Să fi fost o aluzie la faptul că minoritatea românească din Ucraina nu are noroc de asemenea favor ? Nu cred !)

Mă rog, poate că acum nu era cazul, mai ales că însuși dl. Jelensky și-a adus aminte că, totuși, în țara lui, mai există și români.

Dar eu nu despre asta vreau să vorbesc ci despre renumita și proverbiala incompetență și iresponsabilitate în toate domeniile a celor care ne conduc și acelor numiți să execute anumite sarcini. Am dovedit-o, încă o dată, că nu suntem „pretențioși”, că la noi expresia „merge și așa” este o caracteristică a acestui  neam și că provizoratul este literă de lege la noi.

Se știa de o săptămână că președintele Ucrainei se va adresa de la distanță parlamentului român.

Cum a fost pregătită această cuvântare televizată? Calificativul de „mizerabil” ar fi o dulcegărie, o alintare:

-) Legătura de comunicare a avut de la început inadmisibile întreruperi.

-) Traducătorul ales a fost unul de cea mai slabă calificare. (Oare din zecile de mii de ucrainieni, cunoscători ai celor două limbi, nu a putut fi găsit unul care să fie capabil să facă o traducere cursivă?)

-) Cei responsabili cu calitatea transmisiei, dacă erau prezenți și calificați, atunci sigur erau beți sau rău intenționați. Nu s-a găsit unul să urmărească claritatea acelei transmisii, să micșoreze volumul audiției la ceea ce spunea Jelensky și să-l mărească pe cel al traducătorului.

-) Apoi, toată transmisia a fost parazitată, existând un puternic zgomot de fond. 

O mascaradă !

Cine se face vinovat de toată acestă lipsă de organizare, de neîndeplinirea celor mai elementare condiții de asigurare a unei transmisii audio acceptabile? A fost un sabotaj?

Tare mă tem că nimeni nu va considera important să ceară cercetarea acestei situații penibile, ocazionată de acea transmisie audio-video, care, încă o dată (și, pentru a câta oară?), a arătat unei lumi întregi cât de rudimentar, iresponsabil, nedemn și anacronic poate deveni un popor dacă se lasă condus de niște carieriști incompetenți și analfabeți funcționali. 

Penibil, jenant, inadmisibil, degradant !!! 

C.M.