Vă mai amintiţi cum ţipau oamenii la „revoluţie”? „Nu ne vindem ţara!”
După 30 de ani am ajuns nu numai datori vânduţi străinilor, dar le
ascultăm fără crâcnire ordinele ca şi cum ar fi stăpânii acestei ţări.
Veţi
vedea în acest articol de ce ţara noastră a ajuns oaia neagră a
Europei, exemplul concret de pus la rubrica „Nu faceţi ca ei” sau, de ce
nu, material didactic pentru un Ghid pentru o stare de prostie absolută (îl publică cineva?).
România la „revoluţie” – poporul nu îşi vindea ţara!
În
’89 poporul l-a votat pe Iliescu, cu toate că acesta promisese că nu va
candida alături de FSN, acel Front al Salvării Naţionale care a preluat
puterea în România după fuga lui Ceauşescu şi asasinarea lui. Motivul?
Poporul strigă „nu ne vindem ţara”, iar candidaţii la
preşedinţie care veniseră din Occident în ţară (Raţiu, cel mai notoriu)
erau întâmpinaţi cu „dulci” cuvinte de ospitalitate – „Unde ai fost până acum? Ce ai făcut în ultimii 5 ani? Ai mâncat cu noi salam cu soia? Marş de-aici!” şi altele asemenea.
Poporul
român ştia atunci şi ce înseamnă să îşi apere glia de invadatorii
străini. Cu câteva luni în urmă, în momentele de răscruce pentru România
din timpul loviturii de stat, generalul Guşă oprise trupele sovietice
să intre în ţară atunci când acestea ne-au oferit „ajutorul” la
solicitarea generalului Militaru, noul şef al Armatei, agent sovietic
dovedit. Guşă le-a spus soldaţilor să moară pe brazdă şi să nu permită
nimănui să treacă graniţa – soldaţii au executat ordinul şi au protejat
granita estică a României; dacă era după Iliescu şi Militaru, în acel
moment trupele „prietene” ar fi intrat în România şi nimeni nu le mai
scotea de aici.
România după 30 de ani – poporul este dator vândut străinilor!
După 30 de ani, poporul nu numai că a uitat ce striga în 1989, dar s-a şi răsucit la 180 de grade:
- românii au ales un minoritar în fruntea statului;
după ce în urmă cu 27 de ani îi înjurau şi scuipau pe Raţiu şi
Câmpeanu, pe motiv că nu sunt cu adevărat români şi că se
occidentalizaseră prea mult, au votat un etnic neamţ. Impotent şi
incompetent profesional, dar ce mai contează…
- românii au vândut ţara străinilor; departe de momentele în care românii strigau pe străzi „nu ne vindem ţara”, acum ţara nu ne mai aparţine de mult – pământurile sunt ale străinilor, apa ne este îmbuteliată şi vândută de către străini în supermarketurile străinilor, românii lucrează pentru străini în ţara lor, produsele româneşti autentice iau drumul exportului pentru a se întoarce în ţară cu valoare adăugată şi pentru a fi cumpărate de către români pe bani foarte mulţi şi pentru profitul străinilor.
- românii au permis trupelor militare străine să pătrundă în România; dacă la „revoluţie” generalii patrioţi au oprit trupele străine să pătrundă în ţară şi să ne ofere „ajutorul”, la 30 de ani de la acel moment ţara este cotropită militar de trupe străine care „ne oferă asistenţă” şi „ne apără”. Realitatea? Ţara este cotropită militar şi economic, iar România a devenit o ţintă pentru duşmanii invadatorilor noştri. Cât de perfect!!!
- românii au vândut ţara străinilor; departe de momentele în care românii strigau pe străzi „nu ne vindem ţara”, acum ţara nu ne mai aparţine de mult – pământurile sunt ale străinilor, apa ne este îmbuteliată şi vândută de către străini în supermarketurile străinilor, românii lucrează pentru străini în ţara lor, produsele româneşti autentice iau drumul exportului pentru a se întoarce în ţară cu valoare adăugată şi pentru a fi cumpărate de către români pe bani foarte mulţi şi pentru profitul străinilor.
- românii au permis trupelor militare străine să pătrundă în România; dacă la „revoluţie” generalii patrioţi au oprit trupele străine să pătrundă în ţară şi să ne ofere „ajutorul”, la 30 de ani de la acel moment ţara este cotropită militar de trupe străine care „ne oferă asistenţă” şi „ne apără”. Realitatea? Ţara este cotropită militar şi economic, iar România a devenit o ţintă pentru duşmanii invadatorilor noştri. Cât de perfect!!!
Cât de proşti să fim, ca naţiune?
Dacă
am vândut ţara străinilor în nici 30 de ani, răspunsul sincer la
această întrebare este că... suntem foarte proşti. Bubuim de prostie. Nu
numai că am vândut-o corporaţiilor străine, dar mai ieşim şi pe străzi
să ne demonstrăm prostia şi să luăm apărarea străinilor.
Mai are România vreo şansă?
România
este ruptă în două – pe de o parte sunt românii angajaţi în slujba
corporaţiilor străine, aşa numiţii „corporatişti”, sprijiniţi de cei
care trăiesc din fondurile pe care le pompează străinii în România către
ONG-uri (aşa numita „societate civilă”, sorosiştii, cum li se spune),
iar pe de altă parte românii obişnuiţi – noi, voi, părinţii şi bunicii
noştri.
Concluzie: bătălia se duce între românii
plătiţi de străini şi românii care încă mai cred în ţara lor. Acum
vedeţi altfel prăpastia dintre aceste două tabere, nu? Atenţie de partea
cărei tabere vă aşezaţi!
yogaesoteric
14 noiembrie 2019
14 noiembrie 2019
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu