Stăpânii Statelor Unite

IMPORTANT

„Oamenii nu sunt în stare să creadă sau să accepte informaţii care contrazic modului lor de gândire obişnuit; ei nu cred faptelor atunci când faptele sunt dovedite, ci atunci când le pot înţelege.” – Victor E. Marsden

În 1989 lumea sărbătorea căderea comunismului şi restaurarea libertăţii în ţările care fuseseră lipsite de ea unele de o jumătate de secol, altele de aproape un secol. Dar în timp ce în aceste ţări toate nădejdile se ancorau în instaurarea unei „democraţii de tip occidental”, în Occident acea democraţie exhala din ce în ce mai mult duhoarea unui cadavru în descompunere, şi cei ce se bucurau de ea deveneau din ce în ce mai mult supuşii unui regim comunist distrugător şi înrobitor; iar în ţările fost socialiste, dreptatea şi prosperitatea se îndepărtau în loc să se apropie. Nu se pot întreprinde acţiuni lucide şi constructive bâjbâind în întuneric. Pentru înţelegerea faptelor trebuie să cercetăm legăturile dintre ele şi cauzele lor.

În America de Sud trăieşte „furnica de foc”, care înaintează încet-încet spre nord, provocând îngrijorare fermierilor din sudul Statelor Unite. Furnica de foc este nocivă atât pentru om, cât și pentru agricultură, căci muşcătura ei arde şi provoacă umflături dureroase, iar muşuroaiele ei tari ca piatra strică utilajele agricole şi dăunează recoltelor. Nimic nu o poate stăvili: chimicalele cu care au fost stropite culturile au otrăvit orice, numai pe această furnică nu. Dar în America de Sud, unde aceste furnici de foc sunt numeroase, pagubele pe care le provoacă ele sunt mult mai reduse. „În Uruguay, ele nu constituie o problemă”, menţionează ziarul Time.

„De multe ori sunt atât de debile, încât construiesc muşuroaie fragile, pe care le spală ploaia. Bănuiala cade nu pe un ucigaş al furnicilor, ci pe un parazit social al lor: o altă specie de furnici, care trăieşte fără să se ascundă, în fortăreaţa vajnicelor furnici de foc. Acestea, exercitând o influenţă misterioasă, îşi fac gazdele să le întreţină în lux şi lenevie. Câteva dintre parazite stau agăţate de regina furnicilor de foc cu nişte mandibule special adaptate, cu care îi înconjoară gâtul fără s-o jeneze. Când vine o furnică lucrătoare să-şi hrănească regina, parazitele îşi fâlfâie antenele, ceea ce pare să transmită un mesaj care le obligă pe lucrătoare să le hrănească pe ele în locul propriei regine.”

Parazitele care stau agăţate de gâtul reginei sunt femele, şi atunci când regina îşi depune ouăle, îşi depun şi ele ouăle lor. Iar furnicile de foc îşi fac datoria, îngrijind ambele feluri de ouă şi crescând micii paraziţi cu aceeaşi dragoste ca pe cei din propria specie. Parazitele prosperă, în timp ce amabilele lor gazde se omoară muncind pentru ele. Economia furnicilor de foc e în ruină. Parazitele pline de sănătate îşi serbează nunta în cuibul gazdelor, unde le e comod, şi apoi pleacă în căutarea altor colonii de furnici de foc, pe care să le slăbească prin subversiune. Furnicile parazite au fost găsite numai alături de furnicile de foc. Se pare că ele nu pot trăi decât cu hrana regurgitată de acestea.

Prin analogie:

Există grupuri umane care n-au creat nicio civilizaţie, n-au construit nicio economie, n-au clădit nicio ţară, dar huzuresc din munca unei naţiuni gazdă, pe care o slăbesc şi-o ruinează. Există un stat care nu-şi poate hrăni populaţia decât din „reparaţiile de război” şi „ajutoarele” stoarse de la populaţiile altor ţări, bune să sape, să are, să toarne ciment şi să-i hrănească pe cei „superiori” şi „aleşi”: statul Israel. De aici înainte, îi vom descrie pe cei ce aparţin unui astfel de grup prin denumirea de „furnică parazită”.

O paranteză: furnicile parazite nu sunt o grupare exclusiv etnică, ci mai degrabă una politică, cimentată prin mentalitatea elitistă care împarte omenirea în „ai noştri” şi „ceilalţi”, din dorinţa de a-i exploata pe ceilalţi prin efectul distrugător asupra structurii sociale, economice şi spirituale a gazdelor. 

Mai concret: nu toţi evreii sunt furnici parazite, așa cum există multe furnici parazite care nu sunt evrei. Unii evrei se pronunţă împotriva sionismului şi politicii de distrugere a naţiunilor gazdă, declarându-se de partea adevărului şi a dreptăţii: Benjamin Friedman, J.C. Byrd, Alfred Lilienthal, David Cole şi alţii. Folosim termenul de „furnici parazite” numai pentru indivizii care întreprind o acţiune comună, specifică furnicilor parazite.

În lupta pentru salvarea mușuroiului, cel mai important lucru este aflarea secretului care le obligă pe furnicile gazdă să nu-şi mai hrănească propria regină, ci pe parazitele agăţate de gâtul ei, înţelegerea fâlfâitului acela din antene care le face să se sinucidă pentru prosperitatea parazitelor lor. Materialismul dialectic ne învaţă că baza este lumea materială (economia, producţia, comerţul) iar cultura, religia, educația reprezintă suprastructura. Suprastructura nu poate exista fără bază, în timp ce baza poate exista fără suprastructură, căci poţi trăi şi dacă eşti incult sau ateu, dar nu poţi trăi dacă n-ai mâncare, haine, adăpost; poţi trăi fără cărţi, tablouri şi muzică în casă, dar nu poţi trăi fără hrană în stomac. Baza e viaţa materială, iar cultura şi civilizaţia sunt suprastructura, care există, dar nu este necesară. Aşa ne învaţă Karl Marx, fiul lui Hirschel-ha-Levi, al cărui tată era un rabin descendent dintr-o dinastie de învăţaţi talmudici.

În 1817, un edict care-i interzicea lui Hirschel-ha-Levi, avocat prosper, să practice avocatura, l-a determinat să se convertească la protestantism. În 1824, când Karl avea 8 ani, tatăl său, Hirschel, şi-a convertit şi copiii. Fratele lui Hirschel era rabin şef în Trier. Socrul lui Hirschel, Pressburg, originar din Ungaria, a devenit rabin la Nijmegen, în Olanda. Dar tânărul Karl s-a răzvrătit împotriva tradiţiei religioase a familiei, declarându-se ateu. În realitate, Karl Marx era adeptul satanismului, şi a purtat toată viaţa uniforma adepţilor Bisericii Satanei: părul netăiat şi barba neatinsă de brici.

Karl Marx nu ne-a spus adevărul despre convingerile lui religioase şi nici despre baza materială a vieţii şi despre suprastructură. Propunem următoarea teză: nu există suprastructură. Există viaţă fizică şi viaţă psihică. Aceste două feluri de viaţă sunt simultane şi se condiţionează reciproc. Moartea sau alterarea uneia determină moartea celeilalte.
Mai mult: viaţa psihică contribuie la dezvoltarea şi prosperitatea vieţii fizice. Civilizaţia şi cultura sunt hotărâtoare pentru gradul de prosperitate fizică a unei populaţii. Alterarea vieţii culturale şi spirituale a unei populaţii aduce cu sine – încet, dar sigur – alterarea vieţii ei fizice. Pot să treacă ani până când ruina materială cauzată de ruina spirituală să devină vizibilă, căci pentru un timp societatea trăieşte din rezerve, dar acestea se epuizează dacă nu mai există mecanismul de înlocuire a lor. Această teză e aşa de simplă, încât e de mirare că trebuie enunţată. Dacă nimeni nu produce şi toată lumea fură, curând nu va mai fi nimic de furat. (nota C.M.: starea de fapt din România actuală)

Corupţia şi decadenţa care domnesc în mediul universitar american au început să dea roade. „Cei ce vor trebui să predea în universităţi după 1990 lipsesc din sistemul de azi”, spunea Betty Ann Case, profesoară de matematică la Universitatea de Stat din Florida. „Avem o viziune a viitorului alarmantă: nu producem destui oameni de ştiinţă tineri ca să populăm universităţile în viitor”. La Conferinţa Ştiinţelor Matematice din SUA, care întruneşte 14 asociaţii profesionale, s-a afirmat în 1987: „Perspectivele vitalităţii matematicilor sunt cam sumbre”. Mai întâi decad ştiinţele, apoi producţia, şi în final se văd roadele în mizeria generală.

Românii au avut ocazia să vadă cum a decăzut mai întâi cercetarea, condusă de „oameni de ştiinţă” precum Elena Ceauşescu, apoi producţia, bazată pe confiscarea răsplăte imuncii producătorului, pe fals şi furtişag, şi apoi standardul vieții. Standardul nostru material a scăzut catastrofal (exceptând jaful sovietic) pentru că au fost corupte elementele vieţii psihice şi spirituale: noţiunea de dreptate, de adevăr, de cinste şi echitate. Au fost înlocuite cu jaful, tâlhăria, minciuna, ticăloşia. Acestea aparțin lumii spirituale. Din această cauză, oamenii n-au avut ce mânca, au tremurat de frig în întuneric şi şi-au văzut țara pustiită ca de un război atomic.
Dar poate că exemplul cel mai grăitor este tocmai Uniunea Sovietică, a cărei populaţie a fost înfometată, deşi jefuia averea ţărilor cotropite.

Există grupuri parazitare de oameni care trăiesc numai din furt, omor și jaf, de exemplu bandele de ţigani, dar aceştia au putere numai asupra individului, căci atacă existenţa materială. Furnicile parazite care trăiesc în muşuroaiele furnicilor de foc din Uruguay n-au nevoie să atace violent şi să ucidă ca să se hrănească. Ele au pus stăpânire pe viaţa spirituală a gazdelor: doar fâlfâie din antene şi gazdele se execută, sinucigându-se ca grup etnic cu râvnă şi entuziasm. Unul dintre mesajele pe care le transmite acest tip de furnici parazite este că sunt victime ale răutăţii altora.

Lui Curtis Bruce Klein din Montgomery County, Maryland, nişte „neo-nazişti” i-au murdărit casa cu inscripţii antisemite, şi săracul om a trebuit să facă cerere la societatea de asigurări, care l-a despăgubit cu 31.000 de dolari, ca să şi-o cureţe. Poliţia a înregistrat imediat acest caz de ură creştinească; dar când societatea de asigurare a demonstrat că dl. Klein îşi mâzgălise singur casa cu acele însemne antisemite, poliţia a trebuit să schimbe încadrarea faptei.

Mentalitatea de furnică parazită se vede și din rugăciunea 
evreiască numită Kol Nidre.
Aceasta constă din următorul text: „Toate jurămintele, obligaţiile, legămintele blestemele, angajamentele de toate felurile pe care le-am luat ori jurat, la care ne-am legat ori obligat, ne dezicem de ele de azi înainte până la ziua socotelii, dintru început le repudiem pe toate şi să fie ele considerate iertate, absolvite, anulate, lipsite de valoare şi să n-aibă niciun efect; să nu ne lege şi să n-aibă nicio putere;jurămintele să nu fie jurăminte, obligaţiile să nu ne oblige la nimic şi legămintele să nu fie considerate legăminte”.

Cel care a pronunţat aceste cuvinte poate minți, jura strâmb, 
înşela, escroca şi fura liniştit, căci nu păcătuiește.
Or fi zis Tablele Legii cândva „să nu furi, să nu ucizi, să nu juri strâmb”, dar Kol Nidre are puterea de a te dezlega de obligaţiile 
acestor porunci cu un an înainte, oricum le-ai încălca. Iar la anul reciți din nou Kol Nidre şi totul e rezolvat.

De Yom Kippur îți sunt iertate gândurile rele, minciuna, hoția, preacurvia, oprimarea aproapelui, promisiunile mincinoase, actele de violenţă împotriva aproapelui, darea şi luarea de mită, calomnia, procentele cămătăreşti exagerate, nerușinarea, aroganţa, dispreţul pentru legile ţării, mărturia mincinoasă.

Din cauza acestui text, în trecut, în unele ţări evreii nu puteau depune mărturie în faţa legii. Spre sfârşitul secolului al XIX-lea, rabinii din Olanda au cerut ca Kol Nidre să nu mai fie inclusă în ritual. Dar Congresul Internaţional al Rabinilor nu le-a dat ascultare, explicând că, din cauza persecuţiilor, sunt nevoiţi să-şi ascundă gândurile. Astăzi, Kol Nidre se recită şi în ţări în care nu există nicio restricţie care să-i oblige pe cei care o recită să-şi ascundă gândurile.Istoricul evreu Benjamin Freedman arată că, înainte de convertirea khazarilor turcici asiatici la iudaism, Kol Nidre se recita pentru fapte din trecut, nu din viitor. Khazarii de rasă turcă şi nicidecum semită constituie azi 95% dintre cei ce-şi zic evrei, şi majoritatea sunt atei, dar o dată pe an, în ajun de Yom Kippur, cu toţii se duc şi recită Kol Nidre.

Când schimburile nu se mai fac pe dreptate şi societatea se bazează pe strâmbătate, urmează ruina materială. Joseph Lehman, evreu talmudic din Franţa, a scris două cărţi: Intrarea evreului în societate şi Dominaţia evreilor. Prima carte începe cu afirmaţia: „Emanciparea evreilor şi intrarea lor cu ambele picioare în societate a marcat începutul declinului statului creştin şi începutul ascensiunii evreilor spre dominaţia lumii”.

Lehman povesteşte cum Friedrich cel Mare al Prusiei i-a expulzat pentru că se îmbogăţeau din contrabandă, violând legile Prusiei. El arată cum Mirabeau a fost finanţat de bancherii evrei din Berlin să organizeze revoluţia franceză, care a înlocuit „dreptatea lui Dumnezeu” cu „drepturile omului”. 
Alt autor evreu, Bernard Lazare, scria: „Evreii nu se mulţumesc să elimine creştinismul, ei îl iudaizează”.

În martie 1994 s-au sărbătorit la Frankfurt 250 de ani de la naşterea rabinului Mayer Amschel Rothschild, cel care-a pus bazele dinastiei bancherilor internaţionali Rothschild. Au venit să-şi depună omagiile cancelarul german Helmut Kohl, primarul Frankfurt-ului Andreas von Schoeler şi preşedintele Băncii Naţionale a Germaniei, Hans Tietmeyer. Au participat cca 250 de membri ai familiei Rothschild, veniți din toată lumea. Primarul a propus ca pe noua bancnotă a Europei unificate, ECU-ul, să fie tipărit chipul lui Mayer Amschel Rothschild.

În februarie 1994, cetăţeanul israelian Meir Shumer a încercat să se urce într-un avion El Al cu destinaţia Tel Aviv cu diamante în valoare de 750.000 de dolari, ascunse în indispensabili. Autorităţile sud-africane au declarat că era al patrulea astfel de cetăţean prins cu contrabandă de diamante. Iar personalul companiei aeriene israeliene El Al participa la această operaţiune de „scoatere a averilor evreieşti din Africa de Sud”. Ofiţerul de securitate Derek Joel Niss al acestei companii a fost el însuşi găsit cu un geamantănaş plin cu 670 de Kruggeranzi de aur. Niss a mărturisit că scosese cam 20 de transporturi similare înainte de-a fi prins.

Cum se recunosc „furnicile parazite”? Ele nu au o anatomie şi o fiziologie similară, fiind extrem de diverse în aspect, limbă, religie. Acuzaţia de antisemitism este o invectivă gratuită, căci evreii în proporţie de peste 95% nu sunt semiţi. A-i numi iudaici e inutil, căci majoritatea sunt atei. Formează o naţiune compactă, extrem de ostilă tuturor celorlalţi oameni, care trăiesc pe teritoriul altor naţiuni. Există însă un element comun după care se recunosc imediat: toţi trăiesc într-un ghetou spiritual indestructibil, care constă din convingerea că nu există viaţă pentru ei decât prin distrugerea celorlalţi. Zidurile invizibile şi de neînvins ale acestui ghetou sunt elastice şi întreţinute de sute de reguli şi activităţi. Astfel, la 28 august 1953 s-a votat în Israel legea care interzice căsătoria evreilor cu ne-evrei. În același timp, căsătoriile mixte sunt încurajate în Anglia, pentru infiltrarea vechii aristocraţii. Astăzi, multe titluri nobiliare engleze sunt purtate de evrei.

Statul Israel este fondat și condus de atei, dar foloseşte simboluri religioase, ca „menorah” (foto dreapta) în kibbutz-ul ateu. 
Karl Marx, descendentul unui lung şir de rabini talmudici, este descris de Bernard Lazare ca „un talmudist devotat sociologiei, care şi-a dedicat exegezele criticii teoriei economice. Era inspirat de materialismul antic ebraic şi a moştenit talentul pentru sarcasm şi invectivă de la strămoşii săi iudaici”. Materialism antic ebraic? Campionul ateismului, un talmudist?

Deci, după cum afirmă Lazare, scriitor evreu, iudaismul nu este o religie, ci un război împotriva naţiunilor gazdă, iar Leon Troţki ne spune că „distrugerea şi cruzimea sunt inevitabile în război”. Întreaga carte a lui Troţki, Defense of Terorism (În apărarea terorismului), nu este altceva decât o incitare la masacru şi distrugere: „Cel ce repudiază terorismul din principiu… repudiază ideea supremaţiei politice a clasei muncitoare şi a dictaturii ei revoluţionare”, scria el. Iar astăzi, guvernul american a proclamat terorismul de stat ca fiind necesar în „războiul împotriva criminalităţii”.

Citiţi şi:
Rothschild recunoaște că acest clan a creat IsraelulCine sunt în realitate evreii khazari și o serie de afirmații șocante din Talmud 

yogaesoteric
5 iulie 2017 

Globaliști vicleni și patrioți

 Se vorbeşte mult despre încălzirea globală în mediul ambiant fizic, lăsând impresia că aceasta este sursa tuturor dezordinilor globale. Încălziri accelerate se fac simţite şi în mediul politic, economic, social, militar, cultural, familial, educaţional, spiritual, financiar etc. În ritmul acesta, nu-i exclus ca, într-o bună zi (dacă poate fi bună o asemenea zi), globul pământesc să ia foc de-a binelea (mai potrivit ar fi de-a răulea).

Democraţia, care acţiona în cadrul frontierelor statale, conform specificului locului, nu mai poate rezolva probleme globale cu impact asupra tuturor popoarelor. Aşa că, în secolul XXI (puţin probabil să urmeze şi un secol XXII), societatea civilizată a schimbat paradigma, adică macazul. De la democraţie, devenită greoaie, inoperabilă, s-a trecut la postdemocraţie. Creştineşte, postdemocraţia se poate înţelege ca un post, o abstinenţă sine die de la democraţie.
Care ar fi, în mare, deosebirile dintre democraţie şi postdemocraţie?

Democraţia:
- existenţa unei opoziţii politice organizate, care se poate exprima liber;
- existenţa unui sistem judiciar care judecă conform legii;
- existenţa a cel puţin două alternanţe (ceea ce dovedeşte post factum că este vorba de o democraţie);
- existenţa unor unităţi de media independente şi libere.

În democraţie, avem partide cu cele mai diverse ideologii.
Aceste criterii asigură alegeri reprezentative, drepturi pentru cetăţenii şi necetăţenii statului, dezbateri echilibrate. Toate problemele naţiunii se discută, se rezolvă în cadrul ideal – naţiunea.

Postdemocraţia:
- alegeri care duc la rezultate nereprezentative pentru popor;
- drepturi juridice nerespectate de stat sau de depozitarii unei autorităţi;
- dezbaterile sunt puţin echilibrate, limitate la câteva subiecte sau orientate în favoarea aceloraşi răspunsuri.

Problemele naţiunii nu se mai pot discuta şi rezolva numai în cadrul naţiunii, ci trebuie avute în vedere (şi implicate) instanţe politice supranaţionale şi administraţiile întreprinderilor internaţionale, multinaţionalele.

În postdemocraţie, partidele clasice cu ideologii bine conturate, de la stânga la dreapta şi invers, nu mai au relevanţă, devin desuete. Concurenţii politici se aliniază pe două culoare: globalişti sau internaţionalişti şi patrioţi sau naţionalişti.

Globaliştii au spatele (şi buzunarul) asigurat de instanţele politice supranaţionale şi de multinaţionale. Mass-media – care, în general (nici în democraţie) n-a fost, nu e şi nu va fi liberă – îi prezintă pe globalişti ca fiind speranţa, viitorul. Patrioţii, zugrăviţi ca extremişti naţionalişti, neonazişti, terorişti, fundamentalist religioşi, xenofobi, antisemiţi, retrograzi, etc., vor să ducă lumea în tenebrele istoriei. Mass-media (şi ziariştii trebuie să mănânce o pâine) îşi face datoria.

La ce sunt buni patrioţii în noul sistem electoral postdemocratic? Sunt bau-baul care convinge electoratul să voteze partida globalistă. Lucrul acesta iese cel mai bine în evidenţă când e vorba de a alege între doi candidaţi, cu puteri mari în stat. Succesul candidaţilor globalişti este garantat graţie candidaţilor patrioţi.

Globalismul nu este unitar, unele ţări fiind puse în situaţia de a alege între două globalisme. La ultimele alegeri prezidenţiale, Moldova de peste Prut a trebuit să aleagă între Igor Dodon, globalistul globalismului euro-asiatic (pe fond rusesc) şi Maia Sandu, globalista globalismului euroatlantic. A câştigat Igor Dodon, cel mai de seamă invitat al lui Putin la parada militară de 9 mai din Piaţa Roşie.

Pentru globalişti nu mai au nicio relevanţă calităţile candidatului. Doar una singură: să fie globalist ascultător de instanţele politice supranaţionale şi de multinaţionale.

Înainte de alegeri, o glumă franţuzească care circula pe internet plasa scrutinul sub zodia unui complex oedipian: o fiică intenţionând să-şi ucidă tatăl şi un fiu care s-a însurat cu maică-sa. Probabil de aceea 25,44% dintre cetăţenii cu drept de vot înscrişi (cca 47 milioane) nu s-au prezentat la vot, iar din cei care s-au prezentat, 11,47% au depus buletine albe sau nule. A câştigat fiul însurat cu maică-sa şi are sprijinul a mai puţin de 50% din cetăţeni, jumătate dintre aceştia votând de nevoie, să nu iasă din urne Marine le Pen.

Un votant din plin mediatizat declara că, dacă iese Marine le Pen, va curge sânge!
A ieşit Emmanuel Macron şi va curge din plin lapte şi miere, nu numai pentru Franţa, ci pentru toată Europa!

Democraţia, în esenţă o demonocraţie (puterea omului autonom în care se amestecă din plin şi cel rău și viclean), îmbătrânind, degenerează la stadiul de zombi postdemocratic.

Citiți și:
O semnificativă poveste cu tâlc: Adevărata origine a democraţiei
Umanismul ipocrit, înşelător şi falsificarea insidioasă a democraţiei

yogaesoteric
4 iulie 2017

Holocaustul, un proiect european

 Arhivele Holocaustului de la ONU vor fi desecretizate, după 70 de ani, iar presa internaţională reacţionează la revelaţiile că aliaţii au făcut prea puţin pentru milioanele de victime. Istoricul Radu Ioanid, director al Departamentului de Arhivă a Muzeului Holocaustului din Washington, spune într-un interviu acordat RFI că aceste documente arată că în Europa se cunoştea situaţia reală a lagărelor de concentrare chiar în timp ce aveau loc tragediile.

O serie de documente secrete din arhivele Organizaţiei Naţiunilor Unite – care nu au mai fost prezentate în public timp de 70 de ani – arată că, încă din decembrie 1942, Puterile Aliate erau la curent cu dimensiunea reală a Holocaustului. Presa internaţională reacţionează la revelaţiile că Aliaţii au făcut mult prea puţin pentru a-i salva pe evreii şi prizonierii aflaţi în pericol de moarte. Zeci de mii de dosare despre crimele celui de-al doilea război mondial care documentează dovezile timpurii ale Holocaustului pot fi accesate din cu 21 aprilie a.c.

Istoricul Radu Ioanid, director al Departamentului de Arhivă a Muzeului Holocaustului din Washington, spunea la RFI că aceste documente arată că Europa cunoştea situaţia reală a lagărelor de concentrare.

Reporter:Cum credeți că se schimbă tabloul istoric după aceste desecretizări?

Radu Ioanid: În primul rând, vreau să vă spun că devine din ce în ce mai clar că Holocaustul a fost un proiect european. Sigur că Germania nazistă a fost motorul sau direcția sau ambreiajul – ca să utilizăm niște termeni automobilistici – ai acestui proces. Fără Germania nazistă acest proces nu ar fi avut loc la nivel european. Pe de altă parte, fără contribuția marii majorități a statelor europene, indiferent că s-au aflat de partea Germaniei naziste sau că au fost împotriva Germaniei naziste sau că au fost neutre, Holocaustul nu ar fi avut loc. Am să vă dau un exemplu. Vasul Struma a plecat în decembrie 1941 către Palestina cu 770 de evrei care au fugit din România din cauza persecuțiilor la nivel european organizate de naziști, din cauza persecuțiilor regimului Antonescu din România. Ei fugeau, în special, de ororile care avuseseră loc în nordul României.

Reporter: Cumva Struma arată felul în care s-au organizat statele europene. Reamintim faptul că un singur supraviețuitor, David Stoliar, care a rezistat acelei călătorii crunte cu vaporul de la Constanța, cu oprire în Turcia, arată cum puteai să fii victimă oriunde te-ai deplasa în Europa.

Radu Ioanid: Exact. Nu numai oriunde te-ai deplasa. Aici avem, pe de o parte România, Germania nazistă, ca o primă motivație a fugii acestor evrei, pe de altă parte avem o țară neutră ca Turcia, care le refuză intrarea pe teritoriul turcesc, le refuză tranzitul în continuare prin Bosfor către Palestina. Avem Marea Britanie care refuză să dea vize acestor nenorociți. În sfârșit, avem Uniunea Sovietică, care torpilează vasul.

Reporter:Sigur, la 70 de ani distanță este foarte greu să mai găsești supraviețuitori și care să fie trași la răspundere eventual. Credeți că este acesta un prilej pentru instituții sau organizații care să fie trase la răspundere pentru ceea ce s-a întâmplat?

Radu Ioanid: Să știți că se știau foarte multe. Să nu uităm că în România, spre exemplu, legația americană a funcționat la București până în 1941. Tot ce se întâmpla în Moldova românească de astăzi, în Basarabia, în Bucovina și în Transnistria în materie de omoruri și de deportări în toamna anului 1941 au fost foarte bine cunoscute de către diplomații americani aflați la București. O situație similară a existat peste tot în Europa.

Reporter: Vă miră lipsa de reacție a aliaților și a marilor puteri, în special?

Radu Ioanid: Nu, pentru că, să ne reamintim, în Statele Unite exista un antisemitism foarte puternic. Să ne reamintim că Statele Unite au acționat puțin și târziu în favoarea celor internați în lagărele de concentrare. Marea Britanie a primit niște transporturi de copii evrei, dar, în general, refugiații nu au fost admiși. Chiar țările opuse Germaniei naziste au făcut puțin și târziu.

Reporter: Cum priviți istoria și cum priviți atitudinea marilor puteri în acest context? Am putea face o paralelă cu ceea ce se întâmplă astăzi? Credeți că situația este diferită?

Radu Ioanid: Dacă astăzi situația s-a schimbat? Trebuie să fim puțin nuanțați, în sensul că există țări în Europa care dau dovadă de ipocrizie și care se prefac că sunt interesate de problema refugiaților și drepturilor omului. Există țări care, într-adevăr încearcă să ajute. Vorbesc despre un nucleu de țări din Europa Occidentală, dar și despre România, care arată în acest context că problema refugiaților nu este tratată cu insensibilitate. Există țări, ca Ungaria, în care problema refugiaților este tratată cu brutalitate și cu ostilitate. Asta, la nivelul guvernelor. La nivelul politicienilor avem toate nuanțele posibile, de la ură și propagandă împotriva refugiaților, până la o politică de înțelegere și de încercare de a-i ajuta.

Reporter: Domnule Radu Ioanid, trebuie să vă întreb. În ultimii zeci de ani, în ce fel s-a schimbat perspectiva grație accesului la arhive, asupra istoriei perioadei interbelice, celui de-al Doilea Război Mondial și a crimelor din aceste perioade?

Radu Ioanid: În general, noi istoricii, când ne-am ocupat de istoria nazismului și comunismului am avut un handicap. Anumite arhive au fost închise, anumite arhive au fost sigilate. Așa cum ați spus, deschiderea arhivelor a schimbat masiv perspectiva asupra celor două subiecte pentru că am aflat mult mai multe lucruri noi. Acest fapt s-a întâmplat la nivelul istoricilor, al celor care au această profesiune. La nivelul publicului larg și al politicienilor, avem, pe ici pe colo, oameni negaționiști, cu rea voință care au o platformă pe care nu o putem schimba indiferent de câte documente le punem în față. Dar, marea majoritate a acestor oameni, fie că discutăm despre publicul larg, fie că discutăm despre factori de decizie, au bun simț. Cine nu vrea nu va fi convins de o gamă întreagă de documente, fie că discutăm despre crimele fascismului, fie despre crimele comunismului. Aici începe schimbarea de optică la care v-ați referit dumneavoastră, pentru că știm mult mai multe decât am știut acum 10, 15 sau 20 de ani.

Citiți și:
Stupoare: evreul George Soros a finanțat cu milioane de dolari organizații anti-israeliene… De ce? Care e manevra?!
Antisemitismul: o acuzaţie sensibilă, un dosar fabricat

yogaesoteric
4 iulie 2017

Acuze grave la adresa Digi 24: A devenit un soi de «azil» pentru o parte a protejaților serviciilor secrete

 

Televiziunea Digi 24, aparținând trustului RCS&RDS a fost denumită de mulți UM 24, pentru că de multe ori s-a dovedit a fi un scut al serviciilor și o portavoce a DNA.

Dan Andronic a făcut o serie de afirmații extrem de grave legate de postul de știri. Directorul Evenimentului Zilei a spus că „proiectul Digi TV era descris de fostul prim-adjunct al SRI Florian Coldea, celor apropiați ca fiind unul de suflet…” și a vorbit despre angajații de la acest post tv.

„Țin minte o expresie folosită de oamenii din sistem: Noi nu ne lăsăm oamenii în spate! O traducere a americănescului «No men left behind!», care masca mai ales modul în care-și exercita influența în presă.

Mai vreți un exemplu: uitați-vă la angajările din ultimul an de la Digi TV, treceți-le prin acest filtru și o să înțelegeți mai multe! Protecția pe care o primește din partea DNA acest trust de presă are legătură cu relațiile speciale pe care Zsoltan Teszari și Ioan Bendei le aveau cu șeful unui serviciu de informații, după care cu șefa DNA, direct sau prin serviciile făcute. Ce tip de servicii?

Digi 24 a devenit un soi de «azil» pentru o parte a protejaților serviciilor secrete.

Sunt curios cum vor reacționa (deontologic) toți cei angajați pe post de analiști când vor realiza că lucrează pentru o televiziune ai cărei șefi spală bani și dau mită…

Pun pariu că nu veți vedea nicio demisie pe motive de conștiință, veți vedea un Cristian Tudor Popescu tunând și fulgerând, uitând că este parte a unui angrenaj care a corupt.

Care-i diferența cu ceilalți? Doar faptul că proiectul Digi TV era descris de fostul prim-adjunct al SRI Florian Coldea, celor apropiați, ca fiind unul de suflet…”

Afirmații lui Dan Andronic au fost făcute la audierile Comisiei Parlamentare care anchetează alegerile prezidențiale din 2009.

Citiți și:
Relația dintre Klaus Werner Iohannis și R.C.S. – R.D.S.
Presa şi serviciile secrete
SRI şi SIE nu sunt servicii de informaţii, ci asociaţii de interese care trebuie să fie desfiinţate!

yogaesoteric
3 iulie 2017

Dezvăluiri despre «încălzirea globală», reducerea masivă a populației planetare și Noua Ordine Mondială

„Încălzirea Globală” este o minciună globală! În spatele acestei odioase propagande se află atât interese financiare uriaşe (taxarea globală pe baza emisiilor de CO2), dar şi inducerea ideii de reducere a populaţiei planetei pe motiv că „omul este adevăratul vinovat”. Toate acestea au un singur scop: instaurarea Noii Ordini Mondiale şi a Guvernului Mondial!

Alexander King, Bertrand Schneider – fondator și respectiv secretar al Clubului de la Roma, Prima revoluție globală, pag. 104-105 (1991):
„În căutarea unui nou dușman care să ne unească, ne-a venit ideea cu poluarea, amenințarea încălzirii globale, lipsa apei, foametea și potrivirea proiectelor de lege cu ele… Dar, uneori, în desemnarea lor ca inamic, cădem în capcana de a confunda simptomele cu cauzele.
Toate aceste pericole sunt cauzate de intervenția umană și numai prin schimbarea atitudinilor și a comportamentului oamenilor acestea pot fi depășite. Atunci, înseamnă că inamicul real este chiar umanitatea.”

Practic, această propagandă vizează în mod viclean numărul mare de oameni! Ei bine, în opinia elitelor malefice care conduc din umbră lumea, acest număr de oameni trebuie redus, după cum spunea şi evreul Abraham Bel Elazar, cunoscut sub numele de Henry Kissinger, fost Secretar de Stat în timpul lui Richard Nixon şi Gerard Ford.
Kissinger este vinovat şi acuzat de crime de război, pentru folosirea napalmului în timpul invaziei Timorului de Est, în decembrie 1975, fapt ce a dus la masacrarea a 200.000 de oameni, iar acesta este unul dintre numeroasele motive pentru care trebuia condamnat. El a declarat de nenumărate ori că „populaţia lumii trebuie redusă cu 90%, pentru a putea intra în Noua Ordine Mondială”.

Motivul principal pentru care elitei malefice îi este frică de numărul mare de oameni, nu este că „n-ar exista hrană suficientă şi resurse” pentru toți, aceasta fiind o minciună, ci revoltele puternice pe care le pot provoca, oricând, astfel de mase, care nu ar mai putea fi controlate de „gărzile patriotice” fidele stăpânilor, care şi astăzi sunt într-o inferioritate numerică.

Raportul „Muntele de Fier” şi Holocaustul Ecologic!

O conferinţă secretă a fost organizată de către conducătorii politici şi financiari în 1961, într-o bază subterană aflată sub Muntele de Fier, în zona superioară a New York-ului. John Gailbraith şi Leonard Lewin au făcut cunoscut raportul Muntele de Fier în 1966. Acest raport a demascat teroriştii secreţi şi planurile secrete ale așa-zișilor „iluminaţi” de a crea un nou inamic într-un moment de pace permanentă.

Acest nou inamic este identificat cu periclitarea mediului, intervenţia umană şi suprapopularea. Iată câteva din planurile cuprinse în raportul Muntele de Fier: 
- Să se combine forţele Rusiei, ale Statelor Unite şi ale altor state şi apoi să fie unite într-o forţă a Naţiunilor Unite. Aceasta este forţa poliţienească mondială propusă şi condusă de Naţiunile Unite sub Noua Ordine Mondială şi Guvernul Mondial. 
- Să înlocuiască Constituţia Statelor Unite şi a altor state suverane cu cea a Naţiunilor Unite.
- Să deţină o poliţie financiară şi un sistem bancar mondial. Atunci când planul elitelor malefice este pus în aplicare pentru a reconstrui o lume devastată de o criză plănuită, cei care deţin ipoteci şi datorii bancare vor primi împrumuturi garantate din partea băncii mondiale, pentru a-şi putea achita datoriile în schimbul muncii lor. Cei care refuză să coopereze cu Noua Ordine Mondială vor fi arestaţi de poliţia financiară (FICEN).
Câteva dintre aspectele de mai sus au fost plănuite în perioada Celui de-al Patrulea Congres Mondial de Bilanţ al Mediului, la care au luat parte George Hunt, familiile Rockefeller şi Rothschild. 
- Să folosească Agenţia Federală pentru Managementul Urgențelor pentru a gestiona crizele plănuite după cum au fost imaginate de Kissinger.
Acesta este, de asemenea, un plan care are ca scop reducerea populaţiei mondiale aşa cum a fost expus în Memorandumul 20 al Securităţii Naţionale emis de Kissinger în anii ’70.
- Să implementeze Tratatul Biodiversităţii care integrează şi Proiectul tărâmurilor sălbatice. Tratatul Biodiversităţii, după cum se arată în documentul tratatului 103-20, emis de Clinton în 1995, presupune:
a. Conservarea naturii şi a speciilor mai presus decât viaţa umană;
b. Dezvoltarea de ecosisteme cu conţinut bio şi zone de protecţie;
c. Mutarea oamenilor din zonele bio şi de protecţie în zonele utilizate de toţi.
Zonele utilizate de toţi azi sunt zonele metropolitane de mărime medie din majoritatea oraşelor. Toate așezările existente pe teritoriile unde este propus să se afle acele ecosisteme vor fi demolate, pentru a se crea un habitat pentru animalele şi plantele sălbatice. Nimeni nu va avea voie să poposească sau să călătorească prin acele zone.
Motivul ascuns din spatele acestei măsuri nu are nicio legătură cu protejarea mediului natural, ci vizează limitarea călătoriilor şi controlul populaţiei Statelor Unite şi a celorlalte state din lume. În acest fel, elitele malefice care conduc din umbră lumea pot câştiga un avantaj asupra unei populaţii lipsite de ajutor şi pot să o conducă aşa cum au făcut pe perioada Evului Mediu. Astfel, ei împart teritoriile pentru câştigul lor, aşa cum a fost prezis în Daniel 11:39.

Astăzi, teritoriul, ce este garantat prin Constituţie, este luat în stăpânire în numele ecologiei, invocându-se probleme de conservare precum protejarea speciilor pe cale de dispariţie. În acest fel se deschide drumul dezvoltării acestor ecosisteme pe teritoriul Statelor Unite şi în întreaga lume. 

Dr. Jaques Cousteau spunea: „350.000 de oameni pe zi trebuie eliminaţi pentru a stabiliza populaţia lumii”.
Dl. Reed Noss, fost director al Proiectului Tărâmurilor Sălbatice, spunea: „Este momentul ca civilizaţia industrială să ia sfârşit. În cadrul celei de a doua întâlniri a Naţiunilor Unite pentru Habitat se afirma că pământul este un lucru uzual preţios. Astăzi, Actul speciilor pe cale de dispariţie şi Serviciul vieţuitoarelor subacvatice şi terestre au enunțat următoarele motive pentru preluarea terenurilor de la proprietari: «Speciile pe cale de dispariţie», «Calitatea apei», «Hrana zilnică», «Protejarea hidrografiei», «Proiectele cumpenelor de apă», «Crearea de parcuri naţionale şi de aşezări patrimoniale», «Crearea de rezerve internaţionale», «Căutarea şi atacarea», «antiterorismul şi încălcarea legilor RICO». Clubul Sierra, o organizaţie secretă, a refăcut hărţile Statelor Unite şi Canadei pentru a fi împărţite pe regiuni. ”

Departamentul Resurselor Naturale al statului Wisconsin confiscă suprafeţe mari de teren de la proprietari invocând ca motiv protejarea ecologiei şi a plantelor şi animalelor sălbatice. După ce Agenţia Federală pentru Managementul Urgentelor îşi va încheia munca în ceea ce priveşte gestionarea crizelor, Statele Unite vor fi împărţite pe regiuni, fiecare având un guvernator şi astfel, SUA se va transforma în RUA – Regiunile Unite ale Americii.

Restul lumii va fi împărţită în zece regiuni, fiecare având câte un conducător, şi toate vor plăti tribut Naţiunilor Unite, Papalităţii şi Statelor Unite (RUA), acestea formând noul guvern mondial. 

Agenţia Federală pentru Managementul Urgențelor (FEMA) a fost creată în SUA pentru a gestiona crizele. O criză majoră va fi pusă la cale în această țară, iar FEMA să va ocupa de ea aplicând planul de management al crizelor din decretul Legii Marţiale a Naţiunilor Unite, conform viziunii lui Kissinger. Acesta este deja pus în aplicare de ordinele prezidenţiale şi organizaţii nonguvernamentale. 

Globaliştii, întruniți în societăți secrete şi bogate precum Prietenii americani ai Bilderberg, realizează întâlniri anuale privind internaţionalismul şi planurile pentru o unică ordine mondială. Unele dintre aceste întâlniri cuprind summituri pentru Ziua Pământului, unde unele dintre planurile din documentul Muntele de Fier au fost reanalizate. Alte organizaţii secrete şi bogate implicate sunt: Comisia Trilaterală, Francmasoneria, așa-zișii „Iluminați”, familiile nobiliare și extrem de bogate din Europa precum Rothschild, Rockefeller, Clubul de la Roma, iezuiţii, Opus Dei, comunitatea secretă Cavalerii de Malta.
Acestea şi multe alte organizaţii oculte malefice au plănuit sau pun la cale asemenea crize pentru America şi pentru restul lumii. Aceste crize fabricate sunt concepute astfel încât să includă amenințarea poluării sau a încălzirii globale, a marilor atacuri biochimice teroriste sau extinderea unor conflicte și războaie cu scopul de a declanşa crize globale grave. În acest mod se plănuiește instituirea unui control centralizat, printr-un guvern unic mondial, asupra naţiunilor industrializate şi a celor din lumea a treia.
De asemenea, aceasta este o încercare de a fura cu totul America și toate țările lumii, iar oamenilor, libertatea. Acestea sunt vizibile în unele ordine executive (OE) emise de Administraţia Clinton în cadrul Legii Marţiale: OE 10997 – sistarea furnizării energiei electrice, a distribuirii combustibililor (inclusiv închiderea benzinăriilor), confiscarea resurselor minerale atât publice cât şi private; OE 10998 – sistarea apei, rezervelor şi resurselor de hrană; OE 10999 – sistarea tuturor mijloacelor de transport, inclusiv maşinile personale, camioanele şi vehiculele; OE 11000 – sechestrarea tuturor americanilor pentru a lucra forţat sub supraveghere federală, incluzând chiar, dacă este necesar, despărţirea familiilor; OE 11051 – permiterea ca FEMA să se ocupe şi să gestioneze orice criză; OE 11999 – răsturnarea preşedinţiei în favoarea armatei. 

Teroriștii secreţi apelează la crize plănuite cu scopul de a convinge poporul american să renunţe la libertățile lor constituţionale în favoarea unei siguranţe mai mari.
 
Globaliştii încearcă să îndeplinească profeţia lui Nostradamus, în care acesta a văzut și prevăzut turnuri înalte distruse în New York de către un rege bogat din Orientul Mijlociu. Apoi, acesta a văzut și prevăzut un război mondial, mulţi oameni fiind ucişi în urma acestuia. Şi în final, a mai văzut și prevăzut înverzirea acestor naţiuni, având loc o pace de o mie de ani – poate prin implementarea Proiectului Tărâmurilor Sălbatice al Naţiunilor Unite.

Conferinţa Pământului de la Rio de Janeiro din 1992, declaraţia lui Bill Clinton:
„Concentrațiile de gaze de seră în atmosferă sunt la cele mai ridicate niveluri din ultimii peste 200.000 de ani, iar dacă tendinţa nu se schimbă, savanţii se aşteaptă ca nivelul mărilor să crească cu un metru în următorul secol. Lanţuri de insule cum sunt Maldive vor dispărea de pe hartă, dacă nu inversăm predicţiile.”

O serie de dovezi ştiinţifice, ţinute secrete, contestă însă „încălzirea globală”!

Iată ce scria într-un articol apărut pe ziare.com: „Mii de e-mailuri şi documente secrete care contrazic schimbările climatice şi încălzirea globală au fost postate pe Internet.

Documentele au fost furate din calculatoarele unui centru de cercetare din Marea Britanie şi arată că autorităţile au încercat să manipuleze opinia publică pentru a o convinge că schimbările climatice sunt mult mai grave, informează Associated Press.

Cele peste 1.000 de e-mailuri şi 3.000 de documente includ corespondența dintre importanţi cercetători britanici şi americani din ultimii 10 ani. Centrul universitar în care lucrează cercetătorii nu a precizat dacă acestea sunt adevărate.

Documentele arată că oamenii de ştiinţă discută de câţiva ani despre metodele prin care să îi convingă pe oameni că ameninţarea încălzirii globale este mult mai gravă decât ce se întâmplă în realitate.

Într-unul dintre e-mailurile trimise între cercetători, aceştia discută despre dovezi care arată că temperatura medie a Pământului nu a mai crescut din 1960, şi despre cum ar putea fi aceste date ascunse. Unul dintre aceştia spune despre un coleg că tocmai a realizat un truc pentru a adăuga grade la temperaturile reale.

Printre documentele furate din calculatoarele universităţii britanice se află şi unul care spune că temperatura ar putea creşte cu şase grade până în 2100 chiar şi dacă normele de mediu vor fi respectate cu stricteţe.”

Un alt articol, postat pe realitatea.net, informa:
„Savantul britanic aflat în centrul unui scandal legat de ascunderea unor date care nu se potriveau cu teoria încălzirii globale a recunoscut că s-a gândit să se sinucidă. Într-un interviu acordat unui ziar britanic, Phil Jones spune că a primit numeroase ameninţări cu moartea.

Omul de ştiinţă a declarat că regretă că a încercat să blocheze accesul publicului larg la rezultatele cercetărilor ştiinţifice efectuate sub conducerea lui. Savantul neagă însă că ar fi vrut să distrugă unele date şi spune că nici nu ar fi avut cum, pentru că subordonaţii lui doar interpretau informaţii strânse din toate colţurile lumii.

Un uriaş scandal a izbucnit în decembrie 2015, după ce hackerii au postat e-mailuri ale profesorului Phil Jones, aflat la acea vreme la conducerea Departamentului de cercetări climatice de la University of East Anglia. Savantul le cerea oamenilor de ştiinţă pe care îi coordona să nu dea publicităţii date solicitate în baza legii accesului la informaţii. Ba chiar, în unele mesaje, profesorul lăsa să se înţeleagă că ar fi mai bine dacă datele respective ar dispărea.”

Top 10 mituri despre încălzirea globală care păcălesc oamenii, aşa cum a vrut Al Gore!

Mitul nr.1: Planeta noastră este supusă încontinuu încălzirii globale.
Adevărul: Măsurătorile de temperatură din ultimii ani, realizate din sateliţi sau baloane meteorologice, au arătat faptul că planeta noastră s-a răcit în ultimii ani, pierzând în doar 18 luni circa 15% din aşa-zisa încălzire globală care are loc de aproximativ un secol. De fapt, pentru a fi realişti, trebuie subliniat faptul că aşa-zisa încălzire globală din ultima sută de ani înseamnă doar… jumătate de grad Celsius în plus, iar la acest rezultat s-a ajuns şi prin erori de măsurare, temperaturile luându-se la nivelul oraşelor, unde există un „efect urban de încălzire”, căldura la nivelul oraşelor fiind mai mare decât la nivelul altor teritorii mai puţin populate de către oameni.

Mitul nr.2: Temperaturile mai ridicate vor fi dezastruoase, căci gheţarii se vor topi, iar oamenii vor muri.
Adevărul: În Marea Britanie, fiecare iarnă mai blândă decât de obicei salvează circa 20.000 de oameni care ar fi putut muri în urma complicaţiilor provocate de răceală. Dacă extrapolați aceste date la nivelul tuturor ţărilor nordice, puteţi constata şi singuri cât de multe vieţi omeneşti salvează fiecare iarnă mai blândă. În ceea ce priveşte topirea gheţarilor, este adevărat că acest lucru se petrece într-un ritm mai accelarat, dar este un proces natural în istoria planetei. Dar, odată cu topirea gheţarilor, nivelul apei nu va creşte atât de mult pe cât s-ar crede (faceţi un experiment acasă: puneţi nişte apă într-un bol de apă, marcaţi nivelul, apoi puneţi bolul la îngheţat, dezgheţaţi-l şi apoi veţi constata că nivelul apei va fi mai mic decât cel iniţial). De asemenea, datele din gheţarii din zonele arctice şi antarctice au arătat faptul că în trecut temperaturile au crescut de zece ori mai mult decât actuala creştere, şi nu s-a petrecut nimic dezastruos pentru planetă.

Mitul nr.3: Nivelul dioxidului de carbon din atmosferă este extrem de mare, cum n-a mai fost niciodată în istoria planetei.
Adevărul: Nivelul de dioxid de carbon din trecutul planetei a fost de 18 ori mai mare decât în prezent, atunci când maşinile, fabricile şi centralele electrice nu existau. Deci, nivelul dioxidului de carbon creşte şi coboară fără prezenţa vreunei activităţi umane.

Mitul nr.4: Nivelul dioxidului de carbon a crescut în special datorită activităţii umane.
Adevărul: 96,5% din totalul emisiilor de dioxid de carbon o constituie sursele naturale, omenirea fiind responsabilă doar pentru 3,5% din aceste emisii (0,6% provine din emisiile maşinilor, iar circa 1% din încălzirea clădirilor). Şi atunci, pentru ce mai plătim taxa de poluare pentru maşini, de exemplu? Ciudat e faptul că benzina sau motorina pentru autovehicule e suprataxată de 3-4 ori faţă de costul ei iniţial, în timp ce combustibilul pentru încălzirea clădirilor e suprataxat foarte puţin, deşi încălzirea pentru clădiri produce de 2 ori mai mult dioxid de carbon.

Mitul nr.5: Creşterea dioxidului de carbon din atmosferă cauzează creşterea temperaturii pe planetă.
Adevărul: Un articol apărut într-o revistă ştiinţifică, folosindu-se de informaţiile date, a arătat faptul că, de la ultima eră glaciară, de fiecare dată când temperatura globală şi nivelul dioxidului de carbon s-au schimbat, nivelul dioxidului de carbon s-a modificat după ce temperatura s-a schimbat, aşa că teoria încălzirii globale datorită activităţii umane a pus efectul înaintea cauzei, ceea ce înseamnă că reducerea nivelului de dioxid de carbon este un lucru inutil. În plus, vaporii de apă şi de metan sunt gaze care produc un efect de seră mult mai puternic decât dioxidul de carbon.
Mitul nr.6: Reducerea folosirii maşinilor va reduce nivelul de dioxid de carbon şi va salva planeta.
Adevărul: Planeta n-are nevoie de nicio salvare, iar dacă am îndepărta peste noapte toate maşinile de pe stradă, acest lucru n-ar produce nicio schimbare în nivelul dioxidului de carbon din atmosferă, aşa cum se poate vedea la Mitul nr.4. De asemenea, este inutil să încercăm să modificăm nivelul dioxidului de carbon, pentru că acesta este doar efectul, iar cauza se află în altă parte: în schimbarea activităţii Soarelui care determină o anumită creştere a temperaturii pe pământ, această creştere de temperatură determinând creşterea nivelului de dioxid de carbon care se ridică de la nivelul oceanelor.

Mitul nr.7: Vijeliile, uraganele şi inundaţiile din ultima vreme ar fi cauzate de încălzirea globală datorată activităţii umane.
Adevărul: Fenomenele extreme ale vremii din ultima perioadă se datorează ciclului activităţii solare, şi nu emisiilor de dioxid de carbon sau alegerilor politice. Căderile mari de precipitaţii sunt un perfect exemplu care demonstrează acest lucru, căci apar atunci când activitatea solară atinge maximul ei, iar acest model se repetă la fiecare 11 ani până în anul 2045.

Mitul nr.8: Accizele pe benzină şi motorină, taxele de poluare pentru maşini şi alte taxe sunt perfect justificabile pentru a opri creşterea nivelului de dioxid de carbon.
Adevărul: Întrucât emisiile de dioxid de carbon de la maşini şi fabrici nu au decât un impact extrem de mic asupra climatului Terrei, aceste taxe n-au niciun fundament real, şi sunt doar o altă sursă de a îmbogăţi statele lumii cu taxe nejustificate impuse cetăţenilor.

Mitul nr.9: Oamenii de ştiinţă din Grupul Interguvernamental pentru Schimbarea Climatică (IPCC – Inter-governmental Panel on Climate Change) susţin faptul că această încălzire globală este un lucru real şi că omenirea trebuie să facă ceva pentru a opri acest lucru.
Adevărul: Se uită faptul că acest grup de oameni de ştiinţă este alcătuit din persoane numite de către guverne. Într-unul din rapoartele IPCC, dr. John Christy, şeful acelui raport, a recunoscut faptul că a fost adăugat pe ultima sută de metri un scenariu alarmant în care temperaturile vor creşte în viitorii 100 de ani cu circa 6 grade. Cine a avut interesul să adauge acest scenariu pesimist? Răspunsul este simplu: politicienii le-au spus oamenilor de ştiinţă ce să scrie.
Mitul nr.10: În lume, sunt doar câţiva cercetători rebeli care ar nega teoria încălzirii globale cauzată de umanitate.
Adevărul: Există circa 18.000 de semnături ale oamenilor de ştiinţă din întreaga lume pe o scrisoare denumită „Petiţia Oregon”, în care se spune că nu există nicio evidenţă asupra încălzirii globale cauzată de umanitate, care nu are nicio influenţă asupra climatului Terrei. Mulţi oameni de ştiinţă cred că Acordul de la Kyoto (acordul prin care liderii politici ai lumii au luat hotărârea reducerii emisiilor de dioxid de carbon) a fost o mare pierdere de timp, fiind unul dintre cele mai mari înşelătorii politice realizate vreodată în istoria omenirii. Aşa cum afirma cineva: „Scopul fundamental al strategiilor politice publice este acela de a menţine populaţia alarmată, care-şi doreşte astfel siguranţa, lucru ce poate fi realizat prin tot felul de gogoriţe, toate imaginare”. Dorinţa de a salva lumea înseamnă de fapt dorinţa de a conduce.

Citiți și:
Adevărul zguduitor despre intențiile și mentalitatea celor aflați la putere pe această planetă, așa cum reiese din propriile lor declarații
Epidemiile şi războaiele, metode criminale de control al populaţiei

yogaesoteric
30 iunie 2017

Organizația Meteorologică Mondială introduce cu viclenie informații despre contrails, dârele de condensare de la avioane, în Atlasul Norilor…

…şi consideră că e normal să persiste, să se lăţească şi apoi să acopere cam tot cerul…

Norii joacă un rol esențial în prognoza și avertizările meteo. Ei reprezintă o componentă a circuitului apei în natură și influențează întregul sistem climatic. De-a lungul istoriei, ei au inspirat artiști, poeți, muzicieni, fotografi și alți nenumărați entuziaști.

Sistemul internațional actual al clasificării norilor având denumiri în limba latină datează din 1803, când meteorologul amator Luc Howard a scris eseul Modificarea Norilor.

Atlasul Internațional al Norilor recunoaște în prezent zece tipuri de bază de nori, care sunt definite după locul unde aceștia se formează în atmosferă și după aspectul lor.

Norii formați la altitudini foarte înalte au de obicei baza situată mai sus de aproximativ 6.000 de metri, norii de nivel mijlociu au baza între 2.000 și 6.000 de metri și norii de nivel scăzut au baza la maxim 2.000 de metri.

Cele mai multe nume de nori conțin prefixe și sufixe latinești care, combinate, oferă o indicație a caracterului norului. Acestea includ:

- Stratus/strato: plat/stratificat și neted;
- Cumulus/cumulo: îngrămădit/umflat;
- Cirrus/cirro: pene, înmănuncheat;
- Nimbus/nimbo: purtător de ploaie;
- Alto: nivel mediu (deși înseamnă înalt în latină).

Noul Atlas Internațional al Norilor, rezultat al eforturilor unei echipe speciale de lucru a Organizației Meteorologice Mondiale, care a petrecut aproape trei ani revizuind textul și colectând și clasificând imagini și date, împarte cele 10 genuri de nori în „specii”, care descriu forma și structura internă, și „varietăți”, care descriu transparența și aranjamentul norilor. În total sunt aproximativ 100 de combinații.

În atlas mai sunt incluși câțiva nori noi numiți „speciali”, cum ar fi Homogenitus (de la latinescul „homo” care înseamnă „om” și „genitus” care înseamnă „generat” sau „fabricat”), printre care se numără și așa-numitele Contrails (urmele lăsate în urma aeronavelor).

O mențiune specială este făcută cu privire la Asperitas (din limba latină, care înseamnă „asemănător cu valurile” și „asperitate”) – o formație noroasă cu aspect dramatic, care seamănă cu suprafața unei mări agitate, răsturnată însă – care a captat imaginația publicului în anii recenți. Acest tip de nor este inclus în atlas ca o „caracteristică suplimentară”.

Atlasul Internațional al Norilor include și o nouă specie numită Volutus (din latinul „volutus” care înseamnă „rulat”) pentru norii rulați.

Dârele de condensare de la aeronave

Dârele de condensare de la aeronave (contrails) ce au persistat cel puțin 10 minute, vor primi denumirea genului Cirrus, urmate doar de numele special de nor homogenitus, așadar contrails vor fi denumite doar Cirrus homogenitus. Ca o particularitate nouă, sau fenomen nou privind dârele de condensare recente, acestea pot trece prin stări de transformare foarte rapide și variate, iar acestora nu li se va acorda nicio denumire de specie sau caracteristici suplimentare.

Homomutatus

Dârele de condensare de la aeronave care sunt persistente (Cirrus homogenitus) și pot fi observate pentru o perioadă lungă de timp, sub influența vânturilor puternice de înălțime cresc în lățime și se împrăștie pe o porțiune mare a cerului, iar apoi pot suferi transformări interne, cum ar fi aceea că norul ia înfățișarea unui nor natural de formă cirrus. În acest caz, norul rezultat va primi numele corespunzător genului său (de exemplu, Cirrus, Cirrocumulussau Cirrostatus), urmat de specia adecvată, varietatea și alte caracteristici suplimentare, terminând cu terminația specială homomutatus (de exemplu, Cirrus floccus homomutatus sau Cirrus fibratus homomutatus).

Unul dintre argumentele folosite de activiştii sistemului ce doresc să ne convingă că ceea ce vedem noi pe cer nu sunt niciodată chemtrails (dâre ce apar în urma avioanelor datorită pulverizării pe ascuns a diferite substanțe), ci întotdeauna contrails, este acela că de când există avion modern există şi aceste dâre. Adică de zeci de ani. Doar că cei care au peste 40 de ani îşi pot aminti că în copilăria lor când cântau „avion cu motor, ia-mă şi pe mine în zbor”, vedeau într-adevăr dâre, dar absolut niciodată transformându-se într-un asemenea hal precum cele din zilele noastre.

Și apoi, dacă întradevăr acești nori ar fi fost pe cer de zeci de ani, de ce de abia după atâta vreme au ajuns să fie clasificați oficial?

Citiți și: 
Chemtrails – acum „se şpreiază” moartea şi în România 
Un genocid planetar. Zguduitorul secret dezvăluit al dârelor morţii (chemtrails-uri) pe care anumite avioane le fac să apară pe cer (I) 

yogaesoteric 
22 mai 2017 

O extincţie în masă ar putea avea loc curând

Cercetătorii avertizează că un fenomen de acum 183 milioane de ani s-ar putea repeta. Oamenii de ştiinţă de la Universitatea din Exeter se tem că în curând oceanele planetei ar putea trece printr-un fenomen dramatic: anoxia. Asta înseamnă că apa oceanelor va rămâne fără oxigen, lucru care va duce la o extincţie în masă a speciilor marine, scrie Yoda.ro.

Dacă acest lucru se va petrece, abia după un milion de ani nivelul de oxigen din oceane ar începe să crească din nou, scrie Daily Mail.

Experţii îşi bazează calculele pe un fenomen similar produs acum 183 de milioane de ani, numit Toarcian Oceanic Anoxic Event.
Astfel, ei au aflat că reducerea nivelului de oxigen din oceane duce la acumularea carbonului organic în sedimentele de pe fundul apei. Acest lucru provoacă în timp creşterea nivelului de oxigen din atmosferă şi apoi reoxigenarea oceanelor, însă echilibrul va fi restabilit abia după un milion de ani.

Temându-se că fenomenul din preistorie s-ar putea repeta, Sarah Baker, coordonatoarea studiului, avertizează că ne aflăm deja într-un punct critic şi trebuie să limităm emisiile de carbon.

Un alt studiu, realizat anul trecut de GEOMAR Helmholtz Centre for Ocean Research, arată că, într-adevăr, nivelul de dioxid de carbon din atmosferă creşte, în timp ce nivelul de oxigen din oceane scade.

Astfel, în ultimii 50 de ani, oceanele au pierdut aproximativ 2% din oxigen. Fenomenul se va accentua pe măsură ce apele oceanelor se încălzesc tot mai mult.

Citiţi şi: 
Imagini uluitoare care demonstrează că oceanul este viu și extrem de puternic 
Documente WikiLeaks: E-mail primit de Hillary Clinton – Sudul magnetic se deplasează spre ecuator. În 10 ani va fi peste Marea Neagră 
COP21/CMP11 – Conferința ONU referitoare la schimbările climaterice. Câteva aspecte care NU s-au discutat la Paris

 yogaesoteric

30 iunie 2017