............................................................................................................................................................................................................................................................................................. PENSIILE SPECIALE ȘI FONDURILE ALOCATE PARTIDELOR POLITICE DIN BUGETUL STATULUI REPREZINTĂ FURT DIN AVUȚIA NAȚIONALĂ

joi, 10 august 2017

PSD=PCR (Pile-Cunoștințe-Relații). În șapte luni de guvernare, PSD a ridicat la rang de strategie politică numirea rudelor și apropiaților în funcții-cheie ale statului român | DEZVĂLUIRE ROMÂNIA LIBERĂ

de Romulus Georgescu , 10 august 2017 -

Primele șapte luni cu PSD la putere se dovedesc benefice pentru clientela partidului. Social--democrații au luat cu asalt instituțiile de stat, transformând numirea rudelor și apropiaților într-o strategie politică.


Ofensiva s-a desfășurat pe două paliere. Primul palier, de natură generală, a vizat modificarea legislației pentru a permite angajarea rudelor și a pilelor. Deputații majorității au diluat legea care pedepsește angajarea rudelor și au legalizat reangajarea celor cu care au lucrat mai mult de cinci ani de zile. Al doilea palier a fost punctual, pentru numirea unor rude sau apropiați în funcții de conducere. De altfel, PSD are propria definiție a conflictului de interese. ”Dacă îți angajezi o rudă proastă în dauna unui tânăr care este competent, este un prejudiciu pentru că ulterior activitatea instituţiei merge mai rău. Dacă alegi o rudă genială care a luat Premiul Nobel în dauna unui prostălău care nu e rudă cu tine, evident că nu e niciun conflict de interese”, a declarat, recent, deputatul PSD Eugen Nicolicea, președintele Comisiei juridice.

ROMÂNIA LIBERĂ” A ANALIZAT ACESTE NUMIRI, CONSTATÂND CĂ MULȚI DINTRE CEI DESEMNAȚI NU AU NICIO PREGĂTIRE PENTRU POSTURILE PE CARE LE OCUPĂ.

Fiică de senator, șefă peste funcționari
Andreea Arcan Apostol (27 de ani) a primit, recent, o funcție cu greutate - vicepreședinte în cadrul Agenției Naționale a Funcționarilor Publici (ANFP), poziție cu rang de subsecretar de stat. Ea este fiica senatoarei PSD Emilia Arcan. Potrivit presei tabloide, în 2009, Andreea a prezentat meteo la Kanal D în sutien și bikini, în încercarea de a se angaja la acest post. Tânăra a făcut și obiectul unei evaluări la postul Radio 21. „Un lucru este sigur, vocea ei ne-a cucerit pe toţi. Îi recomand doar să scape de accent. Recunosc că ne crescuse puţin adrenalina când Andreea a prezentat vremea de la noi din studio în sutien și fără bluză!”, a declarat Escu, unul dintre realizatorii uneia dintre emisiunile radio. Până la urmă, Kanal D nu a anga-jat-o, dar a luat-o Gheorghe Ștefan, primarul din Piatra Neamț, la postul Giga TV.
Între timp, mama sa a urcat scara ierarhică în PSD, devenind vicepreședinte și apoi președinte interimar al CJ Neamț. În 2016, Emilia Arcan a ajuns senator PSD, iar în mai 2017 premierul Sorin Grindeanu, filotim, a numit-o pe fiica sa vicepreședinte ANFP, cu toate că aceasta nu are experiență în administrație.
Citește și: FOTO. Noua vicepreședintă a ANFP a apărut în lenjerie intimă la televizor
Fata din dosarul Vâlcov, angajată în două ministere
Larisa Maria Popa, martoră într-un dosar al lui Darius Vâlcov, a fost numită în funcția de administrator provizoriu al companiei Telecomunicații CFR SA, din subordinea Ministerului Transporturilor. Tânăra de 30 de ani mai are un job la Ministerul Agriculturii, unde este consilier personal al secretarului de stat Alexandru-Dănuț Potor. Acesta din urmă a declarat pentru PressOne că Larisa Maria Pop nu a fost angajată prin concurs, ci adusă în instituție chiar de el.
În 2011, tânăra a obținut titlul de Miss Universe România, iar experiența sa este completată de munca într-un salon de înfrumusețare. Larisa este originară din Slatina (orașul unde Vâlcov a fost primar) și a absolvit Școala Postliceală Medicală, iar apoi Facultatea de Marketing din cadrul Universității „Spiru Haret”. Tânăra a fost citată ca martor în dosarul lui Darius Vâlcov, ea fiind deținătoarea unei galerii de artă, despre care procurorii susțin că i-ar aparține, în mod indirect, lui Vâlcov. „După ce a început licitaţia, inculpatul Darius Vâlcov îi indica când să ridice paleta pentru a licita și opera pentru care trebuia să liciteze”, se afirmă în rechizitoriul DNA.
Darius Vâlcov a fost ministru de Finanţe în Guvernul Ponta, dar și-a pierdut postul ca urmare a acuzațiilor de corupție. Însă, a fost recuperat de Liviu Dragnea, lucrând la programul de guvernare al PSD și la evaluarea care a stat la baza demiterii lui Sorin Grindeanu.
Citește și: Larisa Maria Popa, martoră într-un dosar al lui Darius Vâlcov și fostă Miss Universe, angajată în două ministere. Ea este administrator al companiei Telecomunicații CFR SA și consilier în Ministerul Agriculturii
Andreea Cosma a moștenit locul fratelui său
Andreea Cosma (PSD) a ajuns deputat după o mișcare fără precedent în istoria Legislativului: doi social--democrați, aflați înaintea ei pe liste, au demisionat din Parlament. În acest fel, fiica baronului de Prahova Mircea Cosma a intrat în Parlament de pe un loc neeligibil – 7 – în condițiile în care PSD Prahova a obținut cinci locuri. În prima zi a Legislativului, Andreea a venit la Parlament însoțită de fratele său, Vlad Cosma, fost deputat în legislatura 2012-2016, condamnat în primă instanţă la cinci ani de închisoare. Tatăl celor doi, ex-președinte al Consiliului Județean Prahova, a fost condamnat și el în primă instanţă la 8 ani de închisoare.
Nici Andreea Cosma, de profesie notar, nu are un dosar curat: a fost trimisă în judecată pentru complicitate la abuz în serviciu. Între timp, Comisia SRI a început să ancheteze un presupus abuz al SRI, în dosarul în care Andreea Cosma a fost trimisă în judecată.
Citește și:  PSD a lansat operațiunea „Salvați beizadeaua Andreea Cosma”. Comisia SRI încearcă să spele onoarea familie Cosma

Soția lui Nicolicea, la Transgaz
Soția deputatului PSD Eugen Nicolicea, Nicoleta Nicolicea, a fost numită șef de serviciu în cadrul operatorului sistemului național de transport al gazelor naturale Transgaz, la Unitatea de Management care se ocupă de implementarea proiectului secțiunii românești a gazoductului Bulgaria - România - Ungaria - Austria (BRUA). Gazoductul urmează să interconecteze rețelele de gaze naturale din cele patru state, investiție estimată la 560 milioane euro, dintre care 179 de milioane de euro vor fi acoperiți de Uniunea Europeană.
Anterior, Nicoleta Nicolicea a lucrat ca jurnalist la publicații precum Sursa Zilei, Click, Cronica Română, Evenimentul Zilei, Național. A fost membru în CA al TVR, a lucrat la Poșta Română și a fost consilier la Cancelaria Premierului Victor Ponta. Acuzată că ocupă un post pentru care nu are experiență, Nicoleta Nicolicea a susținut că nu se ocupă de proiectul propriu-zis. ”Un birou de resurse umane, cu hârțogăraia aferentă e tot-una cu conducerea unui proiect energetic de peste 500 milioane de euro?!?!“, a replicat Nicoleta Nicolicea.
Citește și: Soția deputatului PSD Eugen Nicolicea a fost numită șefă la unitatea care se ocupă de proiectul strategic al gazoductului BRUA
Corina Bogaciu, promovată de Florentin Pandele
Corina Bogaciu (PSD), 27 de ani, este fiica unui consilier local din Voluntari, Ion Bogaciu, vărul și nașul de botez al lui Florin Pandele, primarul din aceeași localitate. Nepoata a devenit celebră după ce jurnaliștii au descoperit pe profilul ei de Facebook mai multe poze în care își etalează calitățile fizice. Potrivit relatărilor din presă, Bogaciu are doar studii medii, deși a trecut în dosarul de candidatură că este de profesie economist. La examenul de bacalaureat, Alexandra Corina Bogaciu a obţinut media 7,68, având nota 5,35 la disciplina Limba și Literatura Română, proba scrisă. Cu toate acestea, tânăra a ocupat prima poziţie pe listele PSD Ilfov, câștigând un fotoliu de deputat.
Citește și:  Nepotism jenant în PSD. A ajuns parlamentar fără să aibă niciun merit, fără studii și fără vreo carieră profesională. Are o singură calitate: este nepoata primarului Florentin Pandele. Este acum deputat de Ilfov
Andreea Lambru, o veterană a guvernelor PSD-ALDE
La numai 32 de ani, Andreea Lambru este, deja, o obișnuită a funcțiilor guvernamentale. Promovată în politică de fostul liberal Radu Stroe, căreia i-a fost șefă de cabinet, Lambru a fost numită în 2012 secretar general adjunct al Guvernului Ponta. Atașat de tânăra din Guvern, Stroe a rămas alături de Victor Ponta și după ce liberalii au părăsit USL. În 2014, presa tabloidă a speculat în privința unei apropieri între Andreea și Liviu Dragnea, la vremea respectivă președinte executiv al PSD. Noua guvernare i-a adus un post de secretar general adjunct al Guvernului și un post în Consiliul de Administrație al Hidroelectrica.
Citește și: Ponta despre Andreea Lambru şi presupusul scandal sexual: Societatea românească este încă extrem de retrogradă
Soția baronului Stănescu, consilier la Ministerul Educației
Soția senatorului PSD de Olt Paul Stănescu, Marieta, a fost angajată la Ministerul Educației pe postul de consilier. Informația apare în ultima declarație de avere a liderului oltean, din luna mai a acestui an. Potrivit documentului, Marieta Stănescu a încasat de la acest minister 8.668 de lei, semn că angajarea s-a petrecut de curând. În declarația anterioară de avere, depusă în ianuarie, statutul Marietei Stănescu era unul diferit. Ea apare ca profesoară la clasele I-VIII în comuna Vișina din județul Olt, unde este domiciliul celor doi. În această calitate, a obținut venituri de 28.855 de lei, în cursul anului 2016. Potrivit aceluiași document, soția baronului PSD a încasat și 12.088 de lei, sub formă de pensie.
Vicepreședintele PSD Paul Stănescu este unul dintre cei mai influenți apropiați ai lui Liviu Dragnea. La alegerile din 2016 el a renunțat la postul de președinte al CJ Olt pentru a candida pentru Senat.
Citește și:  Soția baronului Paul Stănescu, consilier la Ministerul Educației
Fiu de baron local, la Transelectrica
Bogdan Bobora, fiul președintelui Consiliului Județean Hunedoara, Mircea Bobora, a fost numit în Consiliul de Supraveghere provizoriu de la Transelectrica. Propunerea a fost făcută de Mihai Tudose, pe vremea când acesta era ministrul Economiei. Salariile de la Transelectrica sunt confidențiale, dar presa a scris, de exemplu, că unul dintre foștii directori ai companiei, Ion-Toni Teau, încasa un salariu lunar de 5.500 de euro. ”El nu are nicio legătură cu PSD-ul”, a explicat Mircea Bobora numirea fiului său în această funcție.
Tânărul Bobora este absolvent al Facultăţii de Construcţii - promoţia 2005 - a Universității Politehnice din Timișoara. Imediat după absolvire, Bobora a ocupat funcția de controller financiar la compania HeidelbergCement, societate la care tatăl său a fost director.
Transelectrica gestionează 81 de stații electrice la nivelul țării și 8.834 km de linii electrice aeriene. Compania administrează și operează sistemul electric de transport și este responsabilă pentru transportul energiei electrice, funcționarea sistemului și a pieței, asigurarea siguranței Sistemului Electroenergetic Național (SEN).
Fostul aghiotant al lui Dragnea, șef peste autostrăzi
Adrian Mlădinoiu, secretar de stat la Secretariatul General al Guvernului (SGG), este unul dintre cei șapte membri ai Consiliului de Administrație al Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR). Mai mult, Mlădinoiu figurează alături de alte persoane printre cei care zilele acestea răspund de o licitaţie de achiziţie a peste 100.000 de tone de sare de deszăpezire, în valoare de 75,6 milioane lei.
Mlădinoiu a fost, în trecut, ofițerul de protecție al lui Liviu Dragnea. Liderul PSD a primit acest drept în 2012, când a devenit ministrul al Dezvoltării în Guvernul Ponta. Ofițerul a devenit aghiotantul său din partea Serviciului de Pază și Protecție (SPP), stând în fața mașinii, lângă șofer. Mlădinoiu i-a câștigat încrederea lui Dragnea, care l-a păstrat lângă el și după 2015, când politicianul a demisionat din Guvern. La rândul său, ofițerul a demisionat din SPP pentru a-l urma pe președintele social--democrat. A fost numit secretar de stat în SGG de către Sorin Grindeanu, care l-a debarcat, ulterior, pe fondul conflictului cu Liviu Dragnea. Premierul Mihai Tudose l-a reinstalat la SGG.
Citește și: Liviu Dragnea și-a pus ”gorila” secretar de stat. CV-urile neoficiale ale ultimilor veniți în eșalonul doi de la Palatul Victoria
Fiica senatorului Bădălău, venituri ilegale de la CNAIR
Potrivit dezvăluirilor din presă, Sabina Bădălău, fiica președintelui executiv al PSD Niculae Bădălău, lucrează la Departamentul Protocol al Aeroportului Otopeni. Pe de altă parte, figurează alături de alți 68 de angajați ai Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) pe o listă a angajaților care ar fi încasat în 2015 ilegal sporuri salariale de până la 75%. Aceasta a fost angajată în funcția de asistent manager în perioada 2014-2015. Inspectorii Curţii de Conturi au descoperit la un control făcut anul trecut majorări salariale nejustificate de 75%, în valoare de 725.000 de lei.
Olguța Vasilescu și-a „rezolvat“ și fostul și actualul
Ovidiu Wlassopol, fostul soț al ministrului Muncii, Lia Olguța Vasilescu, a fost votat de Parlament pentru postul de prim-vicepreședinte al Autorității de Supraveghere Financiară (ASF). Și aceasta cu toate că s-a încurcat la audierile din comisiile de specialitate. „Dacă aţi lucrat în supravegherea asigurărilor și reasigurărilor v-aș ruga să ne spuneţi care sunt diferenţele principale între RBNS și IBNR?“, a fost întrebarea lui Claudiu Năsui (USR). Răspunsul lui Wlassopol a fost simplu: „Nu cunosc!“. Wlassopol va încasa un salariu de 13.800 de lei pe lună.
Actualul iubit al Olguței Vasilescu, Claudiu Manda, este favorit pentru a prelua, în toamnă, șefia Comisiei parlamentare pentru controlul SRI

http://romanialibera.ro/special/dezvaluiri/psd-pcr--pile-cunostinte-relat
Publicat de la Niciun comentariu:

miercuri, 9 august 2017

De ce a scăpat TelDrum, firma controlată informal de către Liviu Dragnea, de verificările Fiscului | DEZVĂLUIRE ROMÂNIA LIBERĂ

de Petru Zoltan , 09 august 2017
Compania Tel Drum are un dosar în lucru la Antifrauda Fiscală din subordinea Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF) încă din 2014. De atunci, dosarul zace ferecat în fișetele instituției. Tel Drum era programată pentru un control de fond în 2016, însă șefii ANAF au anulat demararea investigației, din motive numai de ei știute.
Firma Tel Drum este o companie cu acționari care se ascund în spatele unor acțiuni la purtător. Printre aceștia se află mai mulți prieteni și colegi ai liderului PSD, Liviu Dragnea, despre care presa a spus că ar controla firma din umbră.
Tel Drum figurează pe lista marilor contribuabili administrați de Direcția Generală de Administrare a Marilor Contribuabili din cadrul ANAF. Această direcție trebuia să verifice din punct de vedere fiscal societățile aflate în administrare.
În perioada 2013-2017, această direcție a fost condusă de Ionuț Mișa. Liderul PSD l-a susținut pe Ionuț Mișa pentru a fi numit la șefia Ministerului Finanțelor Publice în iunie a.c.
Tel Drum trebuia verificată în 2016
În 2014, Direcția Antifraudă Fiscală a ANAF a fost sesizată în legătură cu mai multe nereguli în contabilitatea firmei Tel Drum. Surse din cadrul ANAF au declarat pentru „România liberă“ că „la Tel Drum era programat un control al Antifraudei din 2016. Tocmai pentru că a avut loc o analiză de risc. De ce nu s-a făcut controlul? Habar n-am! Antifrauda nu face altceva decât să meargă într-un control operativ. Ea poate contura o presupusă stare de evaziune, un prejudiciu estimat. După care, cei care trebuie să verifice sunt de la Inspecția Fiscală. Trebuie văzut dacă a fost o inspecție fiscală de la Mari Contribuabili. Adică de la domnul Ionuț Mișa. Sau de la domnul Bogdan Stan, el era șef acolo, la Inspecție Fiscală. Chestiunea nu prea e la Antifraudă, e la Mari Contribuabili”.
RL a solicitat Fiscului informații despre dosarul firmei Tel Drum în data de 23 iulie. Deși au trecut aproape trei săptămâni, ANAF încă nu a răspuns.
Dosarul, întors la Analiza de Risc
După ce a fost anulat controlul Inspecției Fiscale din 2016, dosarul Tel Drum s-a reîntors la serviciul Analiză de Risc din cadrul Direcției Generale Antifraudă Fiscală. În fruntea serviciului de Analiză de Risc se află inspectorul antifraudă Mădălina Budulea-nu, o apropiată a lui Cosmin Georgescu, fost inspector general adjunct la Direcția Generală Antifraudă Fiscală. Din această postură, Georgescu coordona Direcția Regională de Antifraudă Fiscală Alexandria care avea în subordine șapte județe, printre care Prahova și Teleorman. În martie 2016, Cosmin Georgescu a fost numit prefect de Prahova. Ulterior, a fost recuperat de primarul general Gabriela Firea Pandele și numit în funcția de director general la Direcția Generală Dezvoltare Investiții din cadrul Primăriei Municipiului București.
Presa prezintă risc fiscal ridicat
Un alt apropiat al Mădălinei Buduleanu este Bogdan Stan, fostul șef al ANAF. Premierul Mihai Tudose l-a demis pe Bogdan Stan după ce inspectorii fiscali au făcut un control inopinat la organizația Rise Project, chiar în ziua în care urma să fie publicată o investigație despre Liviu Dragnea. În legătură cu controlul ANAF, Bogdan Stan declara într-o conferință de presă astfel: „La nivelul direcției Antifraudă, pe iunie sunt 4.000 de controale programate, probabil RISE a fost unul dintre aceste controale. ANAF nu e o instituție politică, noi nu ne facem calendarul de controale în funcție de declarațiile și acțiunile anumitor politicieni”. Fost șef al Fiscului, Gelu Diaconu a opinat că este imposibil ca, din analiza de risc, să fi rezultat un risc fiscal major pentru HotNews și Rise Project.
Buduleanu, anchetată de DNA
Numele Mădălinei Buduleanu apare într-o anchetă a Direcției Naționale Anticorupție din martie 2014.
Conform unui comunicat DNA, „Informaţiile din dosarul respectiv (nedestinate publicității – n.r.) au fost accesate de comisarul-şef Manolachi Dan Emil, în virtutea atribuţiilor de serviciu, fiind transmise unui comisar al Gărzii Financiare – secţia Constanţa, Fronea Ciprian Mihail (suspect în prezenta cauză). Acesta din urmă le-a transmis mai departe fostului comisar general Sorin Florea (suspect în prezenta cauză) care, prin intermediul subordonaţilor săi, comisari din cadrul structurii centrale Tomescu Eduard şi Buduleanu Mădălina (suspecţi în cauză), l-au încunoştinţat pe un coleg al lor despre existen-ţa unui dosar aflat în instrumentarea DNA în care acesta din urmă era vizat. Persoana vizată a fost avertizată şi despre iminenţa realizării unui moment operativ de prindere în flagrant”.
Ulterior, Mădălina Budulea-nu a fost scoasă de sub urmărirea penală la solicitarea procurorilor anticorupție. „Din câte îmi amintesc, a devenit martor în dosar”, a spus pentru RL o sursă din ANAF.
SECRET. Antifrauda, în silenzio stampa
Conform unor surse ale RL, compania Tel Drum SA ar fi fost vizată de vizite ale unor procurori DNA la sfârșitul săptămânii trecute. La mijloc ar fi fost vorba de cercetarea circuitului financiar prin care Tel Drum SA a garantat credite bancare și nebancare pentru mai multe firme deținute de fiul lui Liviu Dragnea. DNA, însă, nu a confirmat informația. Pe de altă parte, mai multe publicații au scris ieri că, tot săptămâna trecută, la sediul Tel Drum s-ar fi aflat inspectori ai Antifraudei Fiscale. În mod suspect, comunicatorii ANAF se folosesc de tot felul de tertipuri și refuză să confirme sau să nege că reprezentanți ai instituției ar fi controlat firma teleormăneană.
MIZĂ. Contracte de 430 de milioane euro pentru Tel Drum
Compania Tel Drum a fost înființată în 1999, ca societate în subordinea Consiliului Județean Teleorman. Un an mai târziu, Liviu Dragnea avea să devină președinte CJ. În 2001, CJ Teleorman a demarat procedurile de privatizare ale firmei Tel Drum.
În ultimii zece ani, Tel Drum a primit contracte publice de aproximativ 430 de milioane euro în zece județe. Politicienii PSD din unele din aceste județe sunt acum răsplătiți de către liderul partidului cu funcții în Guvern și în structurile guvernamentale extinse. Influența lui Liviu Dragnea în administrația centrală și locală a făcut ca TelDrum SA să primească de la compania statului care se ocupă de drumuri (fosta CNADNR, actuala CNAIR) nu mai puțin de 33 de contracte în ultimii zece ani. Cele mai multe dintre aceste contracte au de-a face cu drumuri din județele Teleorman și Olt, județele favorite ale lui Dragnea.
Campioanele absolute din teritoriu la acordat contracte către firma TelDrum SA sunt două autorități teleormănene: municipalitatea din Alexandria, orașul de domiciliu al companiei, și Consiliul Județean (72 de contracte în total).
http://romanialibera.ro/special/
Publicat de la Niciun comentariu:

duminică, 6 august 2017

Povestea neştiută a prizonierilor de culoare din Bărăgan

(din trecutul mai puțin cunoscut)
2 mai 2014, de Mădălin Sofronie










 
În perioada 1917-1919, în România au funcţionat patru lagăre germane pentru prizonierii de război francezi şi englezi de culoare. Două dintre acestea au fost construite în Bărăgan, la Slobozia şi la Mărculeşti.
Informaţiile au fost descoperite de profesorul de istorie Vitalie Buzu.
În timpul Primului Război Mondial, germanii au construit pe teritoriul României patru lagăre, destinate prizonierilor de război german de pe frontul de vest. Astfel,  în  anul 1917, au adus pe melegarurile româneşti 3.000 de prizonieri de război francezi şi englezi originari din nord-vestul şi centrul Africii, precum şi din India. Potrivit cercetărilor făcute de profesorul de istorie Vitalie Buzu, de la Colegiul Naţional „Mihai Viteazul“ din Slobozia, primele două au fost ridicate la Mânăstirea  Argeş şi la Turnu Măgurele. Celelalte au fost construite în Bărăgan, la Slobozia şi la Mărculeşti, pe domeniile boierului Dumitru Seceleanu.În spaţiile de detenţie de la Slobozia au fost repartizaţi prizonieri africani, proveniţi din coloniile franceze, în timp ce la Mărculeşti au fost aduşi indieni.

Notele lui Marghiloman.
Însuşi prim-ministrul României de la acea vreme, Alexandru Marghiloman, relata despre amplasamentele de pe moşia boierului Seceleanu din Mărculeşti, într-o notă de la 1918, descoperită de istoricul Buzu în jurnalul politicianului: „În Ialomiţa s-au adus prizonieri de culoare şi chiar anamiţi (n.r. – popor străvechi din India). Sunt aşa de slabi, din lipsă de hrană, încât munca lor e inexistentă“.


Profesorul Vitalie Buzu, cel care de opt ani studiază acest subiect, a aflat despre lagăre în 2006. „Un coleg de la muzeu m-a informat că au fost vizitaţi de un arheolog german şi de unul de la Brăila care le-au prezentat nişte fotografii, necunoscute nouă până atunci, prin intermediul cărora încercau să identifice locurile unde s-au aflat aceste lagăre pe raza judeţului Ialomiţa. Imaginile datau din timpul Primului Război Mondial“, explică profesorul de storie Vitalie Buzu.

Carne de tun pe frontul de vest
De atunci, istoricul de origine basarabeană a verificat un număr impresionant de documente păstrate în arhive. Istoria lagărelor germane construite în timpul Primului Război Mondial începe pe Frontul de Vest.  
Cu jumătate din efectivele militare secerate de conflagraţie, trupele anglo-franceze au mobilizat în tranşee băştinaşi din coloniile afro-asiatice, pe care atât Anglia, cât şi Franţa le deţineau.
Rupţi de comunităţile din care proveneau, localnicii din colonii au fost trimişi în ploaia de gloanţe şi de obuze. Fără o pregătire militară bine pusă la punct, în scurt timp, mulţi dintre ei au fost transformaţi în prizonieri de război de către nemţi.
Ei au fost transferaţi în lagărele germane special create pentru prizonierii de culoare.

Primele astfel de aşezăminte din Europa au fost construite în Germania, la Wunstorf şi la Zossen.
Condiţiile le-au fost nefaste prizonierilor, astfel că mulţi dintre ei şi-au găsit sfârşitul în detenţie.

Frobenius, îngerul păzitor
Alarmaţi de gradul ridicat de mortalitate, germanii au încercat să găsească soluţii pentru a scăpa de ei. „Un rol important în această căutare şi apărare a prizonierilor de culoare l-a avut antropologul german Leo Frobenius, cel mai mare africanist din prima jumătate a secolului XX.
Era interesat de protejarea acestor prizonieri şi le-a propus autorităţilor germane să-i transfere pe teritoriul României“, precizează Vitalie Buzu.    

FOTO Lagărele germane din Bărăgan 
Cercetările istoricului Vitalie Buzu au scos la iveală faptul că, prin sprijinul lui Frobenius, transferul prizonierilor din Germania în România s-a desfăşurat în cursul anului 1917.
Cele patru lagăre construite în România de germani, după modelul celor de la Wunstorf şi de la Zossen, erau sub supravegherea lui Leo Frobenius.
„Se cunoaşte faptul că Frobenius vizita destul de des lagărele de la Slobozia şi de la Mărculeşti.
Dovada o fac fotografiile pe care el le-a realizat şi care se păstrează şi astăzi. A ţinut destul de bine legătura cu toţi comandanţii de lagăre şi s-a interesat tot timpul de soarta prizonierilor“, adaugă profesorul Buzu.


Coloniile agricole din Bărăgan
Răscolind trecutul, istoricul a reuşit să descopere faptul că regimul de detenţie al prizonierilor transferaţi în Bărăgan a fost unul mai blând decât cel din Germania.
În Bărăganul acelor vremuri, lagărele germane erau considerate „coloniile agricole ale prizonierilor de război de culoare“.
Practic, rolul prizonierilor era acela de a munci pământurile.   „Aflăm dintr-un raport german din toamna anului 1917 faptul că faţă de Germania, prizonierii o duc mai bine. Practic, aceşti prizonieri reprezentau mână de lucru în agricultură. Munca prestată de prizonieri era considerată nu prea grea, chiar uşoară“, se mai arată în nota lui Marghiloman descoperită de Vitalie Buzu.
Condiţii uşoar, Bărăganul a contribuit din plin la susţinerea în lagăre a prizonierilor. Soldaţii nemţi organizau frecvent campanii de rechiziţii, iar bunurile luate de la localnici erau împărţite prizonierilor.
Condiţiile din lagărele de la Slobozia şi de la Mărculeşti precum şi regimul alimentar al prizonierilor sunt descrise şi de prefectul judeţului Ialomiţa, din perioada 1916-1917, I. C. Filitti:
„Lucru uşor – 400 de grame de pâine, 100 de grame de carne, 250 de grame de mămăligă, 125 de grame de verdeţuri, 75 de grame de orez, 300 de grame de ridichi, 25 de grame de sare, 12 grame de cafea, 30 de grame de untură (...)
Lucru greu – 500 de grame de pâine, 180 de grame de carne sau 100 de grame pastramă, 55 de grame de untură“.  

Prizonierii, îngropaţi în cimitirul eroilor.
În ciuda tratamentului uman de care se bucurau în România, prizonierii de război de culoare transferaţi în Bărăgan nu au putut ţine piept intemperiilor.
Documentele obţinute de profesorul Vitalie Buzu arată că iarna 1917-1918 a fost una extrem de grea şi a făcut sute de victime în aceste două lagăre.
Cei mai mulţi prizonieri s-au stins din cauza bolilor de plămâni şi de rinichi, a malariei, dizenteriei sau a tuberculozei.
Trupurile neînsufleţite ale prizonierilor au fost depuse într-un cimitir din Slobozia, astăzi unicul cimitir al eroilor din oraş.

Mormintele au astăzi statut de monumente istorice, iar arhivele arată că aici au fost înhumaţi 214 algerieni şi circa 130 de indieni.
Cele două lagăre au funcţionat în Ialomiţa până la începutul anului 1919, procesul de eliberare a prizonierilor începând la sfârşitul anului 1918.
Acum, pe amplasamentul fostului lagăr de la Slobozia este amenajată o unitate militară, iar în locul celui de la Mărculeşti a funcţionat, în vremea comunismului, un CAP.

Clădirile sunt masive, construite din cărămidă, cu un etaj. În interior, câteva coridoare lungi şi întunecate au pe fiecare parte camere, asemenea unor spaţii de detenţie. Doar bătrânii din Mărculeşti, localitate aflată la 11 kilometri de Slobozia, mai ştiu povestea prizonierilor de culoare.
Printre ruinele fostului CAP din sat se plimbă agale Cornel (63 de ani). Îşi aminteşte vag despre faptul că în trecut clădirile care acum zac în paragină au adăpostit prizonieri. „Bunicul meu mereu îmi arăta că în clădirea aceasta au fost cândva deţinuţi aduşi de nemţi. Din ce a auzit de la bătrâni, ar fi fost prizonieri de război aduşi să ne muncească terenurile“, spune Cornel.

Multe poveşti de pe front, amintiri, jurnale sau fotografii vechi, mai ales din Primul Război Mondial, au puţine şanse de a reveni în atenţia publică astăzi.
În încercarea de a marca trecerea a 100 de ani de la izbucnirea conflictului care a marcat o întreagă planetă, Arhiva Naţională din Marea Britanie a început digitalizarea a peste 1,5 milioane de pagini din jurnalele vremii scrise de soldaţii britanici.  

 adev.ro/n4yilm



Publicat de la Niciun comentariu:

vineri, 4 august 2017

Sex pervers şi bani în Biserică

În a doua săptămână a lunii iulie știrile despre Biserică au ținut pagina întâi. Întâi de toate, Biserica (cea ortodoxă română, sub sceptrul patriarhului Daniel) a fost zguduită de scandaluri sexuale. Un preot (Cristian Pomohaci) și un episcop (!!!) au fost implicaţi (separat) în practici homosexuale. Pe scurt, un scandal fără precedent. Asta a îndemnat BOR să nu ignore situația cum făcea de obicei. Probabil că episcopul de Huși (prins în flagrant într-un filmuleț în timpul unei partide de sex cu un preot) va fi demis și trimis la o mănăstire ca simplu călugăr. Și acolo va avea un câmp larg de desfășurare pentru metehnele sale.
 
Nici vorbă, circulau destule zvonuri despre asemenea practici, și nu de azi de ieri. Mediul este propice împerecherii între persoane de același sex, numai că de data asta este vorba de fapte certe. Odată cu apariția telefoanelor mobile și a camerelor video minuscule se pot înregistra pe ascuns tot felul de lucruri, altădată inaccesibile. Inclusiv partide de sex. Episcopul de Huși a fost prins într-o ambuscadă. Acest tip de imagini pot fi folosite pentru șantaj, estorcări, presiuni. Cazul de față. Așa au și ajuns în mass-media ultimele scandaluri, când episcopul homosexual a refuzat să plătească câte 50.000 de euro unor preoți care dețineau proba!!! Nimeni nu crede că aceste cazuri sunt singulare. Numai că (în lipsă de probe concludente) cazurile precedente au fost mușamalizate.
Situația continuă să fie foarte încurcată în ce-l privește pe Episcopul ortodox de Huși. El poate rămâne în continuare în funcție și poate sluji până la terminarea anchetei, potrivit ultimului anunț făcut de Mitropolia Moldovei.
„În urma anchetei se vor trage concluzii. Dacă ceea ce am vizionat astăzi este real, cu certitudine episcopul va fi caterisit. Până la luarea unei decizii de către Sfântul Sinod, el poate sluji. Până la luarea unei decizii de Sfântul Sinod, da (c.n. va rămâne în funcție)”, a declarat purtătorul de cuvânt al Mitropoliei Moldovei, Pr. Marian Timofte.
Mitropolia Moldovei şi Bucovinei a vizionat luni, 17 iulie, înregistrarea cu care a fost şantajat episcopul Huşilor, Corneliu Bârlădeanu.
Imaginile apărute în spaţiul public în care episcopul Huşilor este filmat în ipostaze intime cu un elev de seminar care la acel moment ar fi avut 17 ani au fost difuzate de Cancan, iar Patriarhia şi Mitropolia Moldovei au solicitat publicaţiei înregistrările.
Daniel se află în fața situației celei mai problematice de când este patriarhul Bisericii Ortodoxe Române. Credibilitatea sa și a BOR depind de reacția pe care o va avea la aceste fapte mizere, mai ales că morala și evlavia aici lipsesc. E doar mizerie umană și atât.
În urma şedinţelor conduse chiar de Patriarhul Daniel, s-a decis ca la cea mai importantă întâlnire ce va avea loc în cadrul BOR în august, să participe toţi membrii Sfântului Sinod – aşadar, pe 17-18 august, la Palatul Patriarhiei vor fi prezenți peste 50 de înalţi clerici atât din România, cât şi din străinătate care, în frunte cu preşedintele Sinodului, Patriarhul Daniel, vor dezbate cazul Episcopului de Huşi.
Cei trei preoți acuzați că l-au șantajat pe Episcopul Huşilor, în arest la domiciliu
Judecătorii Tribunalului Vaslui au respins propunerea de arestare a trei preoţi acuzaţi că l-au şantajat pe Episcopul Huşilor, Corneliu Bârlădeanu, cu un filmuleţ în care acesta ar apărea împreună cu un fost elev de seminar, în prezent preot, într-o postură compromiţătoare.
Judecătorii vasluieni au dispus plasarea celor trei preoţi în arest la domiciliu, impunându-le o serie de obligaţii, pe lângă interdicţia de a părăsi imobilele în care locuiesc. Cei trei preoţi au părăsit arestul Poliţiei Vaslui în data de 16 iunie, în jurul orei 16.00, când le-au expirat mandatele de reţinere. În faţa judecătorilor, aceştia s-au prevalat de dreptul la tăcere, fiind reprezentaţi de avocaţi. Sentinţa pronunţată de judecătorii vasluieni nu este definitivă, Curtea de Apel Iaşi urmând să hotărască dacă cei trei preoţi vor fi cercetaţi în stare de libertate sau în arest la domiciliu.
„Avem mult de lucru, sunt aspecte prezentate de procurori în baza probatoriilor strânse în această perioadă. Noi ne-am spus punctul de vedere în faţa instanţei, avem mult de lucru ca şi apărători în acest dosar, pentru a demonstra că nu a existat infracţiunea de şantaj, astfel cum a fost ea prezentată de procurori. Dar deocamdată discutăm doar despre măsura preventivă şi este important ca ei să fie la domiciliu pentru a putea să-şi facă apărările calificate în acest sens. Vom cântări fiecare pas procedural în dovedirea netemeiniciei acuzaţiilor”, a precizat avocatul Ionel Nechita, apărătorul a doi dintre preoţii inculpaţi.
Cei trei preoţi acuzaţi de şantaj: Mihail Răzvan Bumbu, Cristian Sebastian Jitaru şi Gheorghe Damian, au fost aduşi în arestul Poliţiei Vaslui. Acesta a precizat că nu a vizionat filmuleţul care reprezintă obiectul şantajului însă a precizat că procurorii DNA au prezentat la dosarul analizat de judecători mai multe capturi din respectiva filmare. În aceste imagini, episcopul Corneliu Bârlădeanu ar apărea în ipostaze compromiţătoare pe o filmare de 15 minute, alături de un tânăr, despre care surse neoficiale afirmă că ar fi un fost elev al Seminarului Teologic Huşi, în prezent preot într-o comună din Vaslui.
Episcopul Huşilor, Preasfinţitul Corneliu Bârlădeanu, a depus luni, 12 iunie, o plângere la DNA, Serviciul Teritorial Iaşi, sesizând că ar fi şantajat de preotul Cristi Sebastian Jitaru, arhimandrit în cadrul Catedralei Episcopalei Huşi. Surse judiciare au precizat pentru Adevărul că pe data de 30 mai 2017 consilierii Episcopiei Huşilor au fost abordaţi de preotul Jitaru. Arhimandritul le-ar fi spus că deţine un material compromiţător cu Episcopul Corneliu şi le-ar fi spus că, în cazul în care Preafericitul Corneliu nu va interveni pentru a-l propune pentru funcţia de episcop vicar, va oferi presei materialul compromiţător şi-l va folosi în cadrul Sfântului Sinod din data de 15 iunie pentru a-l denigra.
Potrivit procurorilor DNA, în aceeaşi manieră ar fi procedat şi ceilalţi doi preoţi, Gheorghe Damian şi Răzvan Mihail Bumbu. Aceştia ar fi pretins episcopului, în intervalul 12 - 14 iunie 2017, suma de 50.000 euro. În timpul cercetărilor, Episcopul Corneliu a fost de acord să poarte aparatură tehnică de supraveghere pentru a aduna probe despre cei care l-ar fi şantajat. Apropiaţii preoţilor Răzvan Mihai Bumbu şi Gheorghe Damian susţin că de fapt aceştia solicitau fonduri pentru anumite lucrări de reparaţii la bisericile la care slujeau, că între ei şi episcop era o relaţie tensionată şi că înaltul prelat i-ar fi ameninţat că îi va muta la alte parohii de rang inferior.
Ameninţările episcopului l-ar fi înfuriat pe unul dintre preoţi care a hotărât să îi solicite episcopului banii acordaţi atunci când i-a fost acordată parohia: 15.000 de euro. În timp ce erau monitorizaţi de DNA, cei doi preoţi au fost contactaţi în mai multe rânduri de reprezentanţii Episcopiei pentru a li se oferi personal banii solicitaţi, însă preoţii Bumbu şi Damian au refuzat acest lucru, cerând ca sumele să fie virate în contul bisericilor, pentru a-i folosi la lucrările de reparaţii.
În urma reţinerii celor trei preoţi, Episcopia Huşilor a emis un comunicat de presă în care vorbeşte despre dragoste părintească şi rugăciune, cerându-şi iertare pentru „tulburarea creată”. „Episcopia Huşilor aduce la cunoştinţa opiniei publice faptul că a luat act cu profundă îngrijorare şi regret de situaţia creată de sus-numiţii, nădăjduind totodată că instituţiile abilitate ale statului vor clarifica această speţă, urmând ca după pronunţarea finală a acestora, să fie hotărâte şi măsuri canonico-disciplinare potrivit Regulamentului autorităţilor canonice disciplinare şi al instanţelor de judecată ale Bisericii Ortodoxe Române. Îndemnăm cu dragoste părintească pe toţi fiii duhovniceşti ai Eparhiei Huşilor şi ai Bisericii Ortodoxe Române să sporească lucrarea rugăciunii şi a faptelor bune, cerându-le iertare pentru tulburarea creată şi asigurându-i că aceste incidente sunt tratate cu maximă responsabilitate pastorală, pentru o activitate transparentă şi în conformitatecu crezul creştin”, se arată în comunicatul Episcopiei Huşilor.
Impozitarea veniturilor Bisericii
Altă poveste este cea cu impozitarea veniturilor Bisericii. A ieșit recent la rampă întâi Eugen Teodorovici, consilier al primului ministru de puţin timp. Apoi Liviu Dragnea (un social-democrat, presupus ateu, dacă ne luăm după doctrină) și Klaus Iohannis (un conservator, credincios) au dat replica. Adevărul este că Guvernul este constrâns să facă rost de bani, pentru că la acest capitol stă prost. A aruncat un balon de încercare prin vocea lui Eugen Teodorovici care a declarant în seara zilei de 13 iulie: „Biserica trebuie să înţeleagă şi să aleagă. Trăim în secolul XXI. Este nevoie de bani!”. A doua zi a fost demis. Pentru asta, dar și pentru altele.
Ca ex-ministru de finanțe, Eugen Teodorovici știe bine că sunt bani mulți în visteria Bisericii. Ținta lui era clară – bugetul ar avea numai de câștigat dacă s-ar impozita activitățile ei. Economicește, este corect! Numai că Biserica este cea mai puternică instituție, un stat în stat. Dacă te pui rău cu biserica (ortodoxă mai ales) ai mari probleme. Partidele au curtat și curtează insistent Biserica și i-au creat în timp mari avantaje (economice, în primul rând) în speranța sprijinului electoral. Există un preot cu enoriași în fiecare sat. Acolo lumea se ia după zisele preotului când merge la vot. Un agent electoral mai puternic nu există.
Aceste considerente au dus la declarațiile convergente și mai ales grăbite ale lui Liviu Dragnea și Klaus Iohannis contra ideii lui Eugen Teodorovici. Capii bisericilor din România pot dormi liniștiți pe chestia taxelor și impozitelor.
yogaesoteric
3 august 2017
Publicat de la Niciun comentariu:

Cum arată buncărele în care se vor adăposti miliardarii în caz de atacuri nucleare sau dezastre naturale

Oamenii super bogaţi şi paranoici se pregătesc pentru dispariţia civilizaţiei prin achiziţionarea unor buncăre în valoare de milioane de lire sterline, scrie The Independent.
Complexul construit pe 15 etaje, sub pământ, este lăudat a supravieţui chiar şi după cele mai mari dezastre naturale, de la tornade, inundaţii, incendii de amploare, şi până la atacuri nucleare, scrie Mediafax, citând The Independent.
 
Situat în statul american Kansas, construcţia complexului a avut drept bază un siloz de rachete, construit de Corpul Inginerilor din Armata SUA.

Spre deosebire de cele mai multe apartamente, buncărele vin cu ziduri de beton groase de aproape 3 metri. În plus, acoperişul este capabil să reziste la vânturi mai mari de 500 de mile pe oră.
Mai mult, locuitorii acestor buncăre de lux vor avea un cinematograf, o sală de clasă, o piscină interioară şi spa, un centru medical de prim ajutor, un bar, un zid de alpinism, o sală de gimnastică şi o bibliotecă. În caz de atac al unor persoane care nu sunt membri ai buncărelor, va fi disponibilă o cameră cu arme şi muniţie şi un poligon de tragere. Buncărul îşi poate susţine proprietarii timp de cinci ani, prin creşterea peştelui tilapia şi a unor legume în sere hidroponice.
Primul set de apartamente a fost vândut înainte de terminarea construcţiei complexului, în 2012. Cel de-al doilea complex este rezervat în proporţie de 50%, iar construcţia va fi încheiată în toamna anului viitor. p>

yogaesoteric
4 august 2017
 
Publicat de la Niciun comentariu:

marți, 1 august 2017

La noi, ca la nimeni! Germania are restricții pentru străinii care cumpără teren agricol – statul controlează și suprafețele și prețul de vânzare!


În timp ce România permite cu ușurință străinilor să cumpere teren agricol, în Germania statul a pus o serie de condiții și controlează atât suprafețele, cât și prețul la care ele sunt tranzacționate, informează agrointel.ro.
Germania a creat mecanisme de protecție funciară împotriva cumpărării de teren agricol de către străini și de protejare a agricultorilor, iar în procesul de cumpărare a terenului agricol, autoritățile germane dispun de următoarele metode de control:
Fixarea prețului de referință pentru terenul agricol
Agențiile regionale fixează un preț de referință la nivel de Land la care se raportează prețul de vânzare în vederea eliminării acțiunii speculative.
Fixarea limitei de suprafață pentru cumpărarea terenurilor
Orice vânzare de teren agricol ce depășește o anumită suprafață trebuie autorizată de către Agenția Funciară a Landului. Limita de suprafață vândută de la care este nevoie de autorizație din partea Agenției funciare a landului este cuprinsă între 0,25 și 2 ha, în funcție de land.
Refuzarea autorizației de cumpărare a terenului agricol în Germania
Autorizația pentru a cumpăra teren agricol în Germania poate fi refuzată în următoarele situații:
- Prețul de vânzare este disproporționat față de prețul pieței, depășind cu 50% nivelul de referință federal sau cu 20% nivelul de referință regional;
- Dacă vânzarea conduce la o repartiție dezechilibrată a terenurilor atunci când cumpărătorul nu este agricultor;
- În cazul în care vânzarea duce la o distrugere a structurilor agricole prin micșorarea acestora sau prin divizarea terenurilor agricole;
- Dreptul de preemțiune al Agenției Funciare regionale nu este utilizat în cazul în care vânzarea este autorizată sau dacă suprafața vândută se situează sub limita de referință fixată de fiecare land;
- Dacă prețul este peste limita legală admisă, atunci vânzarea nu este autorizată.
Refuzurile de autorizare cele mai frecvente sunt legate de situațiile în care cumpărătorul nu este agricultor (cu statut juridic individual de agricultor).
Terenurile supuse refuzului către un terț cumpărător sunt achiziționate de către agenția funciară regională.
În plus, Germania a instituit o serie de măsuri restrictive pentru străini:
- Condiții limitative referitoare la structura juridică a solicitantului
Observație: România nu a impus nicio limitare în funcție de statutul cumpărătorului permițând acțiuni speculative la scară industrială în special prin intermediul structurilor juridice, scrie agrointel.ro. În Germania (în special în teritoriile fostei RFG) majoritatea fermelor sunt familiale, astfel fiind evitate riscurile create de către investitori.
- Condiții limitative referitoare la nivelul minimal de pregătire agricolă
Observație: România nu a impus restricții față de nivelul de pregătire al cumpărătorului. În Germania pregătirea minimală și experiența este parte componentă a statutului agricultorului.
- Condiții limitative referitoare la locuirea în țară pe o durată minimă anterioară
Observație: România nu a impus prin lege condiții legate de locuirea minimală în țară, anterior actului de cumpărare. În Germania, un rezident originar dintr-o altă țară UE sau terță ce nu poate dovedi că a locuit între 3 și 8 ani (în funcție de land) nu poate cumpăra teren agricol.
- Condiții referitoare la rezerva federală a Băncii Pământului
Observație: În anumite landuri, agenția funciară intervine cu dreptul de preemțiune cu scopul stocării suprafeței în Banca Funciară Regională ca rezervă sau ca stoc de constituire de noi ferme.
- Condiții limitative legate la accesul la cumpărare prin intermediul arendării
Observație: În România, Legea 17/2014 nu a creat mecanisme de intervenție funciară în cazul terenurilor arendate, ca formă insidioasă de acces la cumpărare de fond funciar. În România s-au creat condiții de discriminare pozitivă pentru cetățenii străini prin introducerea arendașului ca preemtor, faza insidioasă de acces la fondul funciar. Nu s-a realizat o corelație cu Legea Arendei precum în alte state europene.
În Germania, agențiile federale au drept de preemțiune în astfel de situații.

yogaesoteric
1 august 2017
Publicat de la Niciun comentariu:
Abonați-vă la: Postări (Atom)