Era o vreme, în ţara asta...
de Marin Sorescu
de Marin Sorescu
Era o vreme când
singurele sirene pe care le auzeam erau cele de dimineaţa şi de la ora
15 când la Electro sau Oltcit se anunţa începutul sau sfârşitul unei
zile de muncă.
Era o vreme în ţara asta când cine termena liceul si intra la facultate era privit cu admiraţie şi i se spunea cu respect, "domnul inginer sau domnul profesor, sau domnul avocat. Când unul dintre ei, la cam 10-15 ani de activitate îşi dădea şi lua(dacă îl lua) doctoratul tot oraşul se uita la el ca la Dumnezeu.
Era o vreme în
ţara asta când dacă vedeai o maşină pe stradă ştiai că cel care se află
în ea a muncit ca să o cumpere sau este vreun boss de la partid. Mai
târziu au apărut şi norocoşii câştigători la CEC-uri sau loz în plic,
dar îi puteai număra pe degetele la o mână într-un judeţ. Şi mai era o
categorie cu maşini, cei care lucrau în comerţ sau alimentaţia publică.
Era o vreme
în ţara asta când dacă vedeai pe cineva pe stradă între 8 şi 16, te
gândeai că este în concediu, libere, sau e bolnav săracu om şi merge la
doctor.
Era o vreme
în ţara asta când dacă vedeai un poliţist pe stradă mergeai liniştit să
îi ceri o informaţie, sau daca voiai să te plângi de ceva, erai
ascultat.
Era o vreme
în ţara asta când dacă ajungeai la spital cu cineva şi trebuia operat,
îţi era frică să vii cu o floare la asistente sau cu o cafea sau o
sticlă de whisky la doctor, şi le mascai neîndemânatic -ca toată lumea -
în ziar, sub haină convins că nu ştie nimeni ce e umflătura aia, de la
piept. Când te întorceai fericit că nu te-a prins nimeni şi te
întâlneai cu altul umflat în piept te uitai superior şi zeflemitor la el
gândind "ia uite şi la fraierul ăla, merge cu sticla ascunsă la piept
are impresia că eu nu ştiu că o duce lu dom doctor. !"
Era o vreme
în ţara asta când abia aşteptai să intri în câmpul muncii, să te
angajezi undeva, să îţi faci raport pentru locuinţă şi să aştepţi cu
înfrigurare, dar temei, să ţi se repartizeze una, ca să te poţi însura,
să te aşezi şi tu la casa ta, să îţi întemeiezi o familie. Dacă nu
aveai, nu prea îţi ardea de însurătoare, că nu se uita nimeni la tine
fără serviciu şi fără casă, că nu erai de viitor.
Era o vreme
în ţara asta când băieţi deştepţi erau consideraţi cei care ştiau
carte, dar să o citească, nu să o joace, făceau o facultate şi terminau
primii. La ei se uita lumea cu admiraţie: "ăsta e a lu' Ilie de la
sculărie. A terminat primul facultatea, l-au luat ăia la Bucureşti.
Eheeeeeeeeeeee, o să ajungă mare, e dăştept"!
Era o vreme
în ţara asta când dacă te întâlneai cu un cunoscut pe stradă, te opreai
bucuros să mai schimbi o vorbă, să mai auzi un banc, să te lauzi cu ce
ai mai făcut sau să îi spui cum a fost în concediu la Mamaia, să te
mândreşti că ai fost promovat sau ţi-a luat copilul la liceu, sau să îl
inviţi peste o lună la ziua ta sau nunta copilului.
Era o vreme
în ţara asta când veneai de la serviciu, băgai repede o ciorbă caldă în
tine şi ieşeai în faţa blocului "la una mică cu băieţii". Una mică
putea fi o minge, o ţâgară, o tablă, o bere, o şuetă, după priceperile
fiecăruia, dar nu era unu să nu facă "una mică" cu prietenii.
Era o vreme în
ţara asta când mergeai liniştit pe stradă, nu îţi era teamă că te
opreşte careva să te întrebe cât e ceasul sau de ce nu ai moţ la bască.
Era o vreme când lumea întorcea capul după militarii care treceau cântând sau în pas de defilare de la instrucţie, acolo unde aceştia erau nevoiţi să treacă prin oraş şi auzeai pe câte cineva spunând cu mândrie: "uite mamă, trece armata"!
Astăzi din două în două ore se aud sirenele celor de la ambulanţă, de la Smurd, sau de la pompieri care anunţă începutul unei nenorociri sau sfârşitul unei vieţi sau destin.
Astăzi, toată lumea termină liceul, ia bacalaureatul pentru că s-a dat lege să nu fie nici un analfabet fără bacalaureat, iar facultatea a devenit locul unde se pun la cale cele mai tari chefuri şi se adună puştoaice pentru "o linie".
Astăzi nu mai poţi merge pe trotuar pentru că nu mai ai loc de maşini staţionate şi şoferi grăbiţi.
Astăzi străzile sunt pline de oameni care în nici un caz nu merg la serviciu, dar nici la doctor. Toată lumea e în concediu fără plată.
Astăzi când vezi un poliţist pe stradă te uiţi speriat să vezi pe cine urmăreşte sau îl ocoleşti să nu îţi dea vre-o amendă aşa, pentru că l-ai deranjat când te-ai uitat la el. De regulă unde e gâtuit traficul, vei găsi un poliţist în intersecţie, "fluidizând circulaţia".
Astăzi când mergi la spital, nu mai mergi cu sticla ascunsă sub haină. Când intri la medic în cabinet înainte de a da cu bună ziua trebuie să dai cu plicul. Nu mai vezi pe nimeni cu pieptul umflat toată lumea intră cu sacoşe burduşite. Nu se mai uită nimeni chiorâş, toţi paznicii ştiu că ai acolo feşe, vată, antibiotice, cearceafuri, dezinfectant, medicamente, analgezice, perfuzii, pungi cu plasmă pentru operaţie.
Astăzi, toată lumea termină liceul, ia bacalaureatul pentru că s-a dat lege să nu fie nici un analfabet fără bacalaureat, iar facultatea a devenit locul unde se pun la cale cele mai tari chefuri şi se adună puştoaice pentru "o linie".
Astăzi nu mai poţi merge pe trotuar pentru că nu mai ai loc de maşini staţionate şi şoferi grăbiţi.
Astăzi străzile sunt pline de oameni care în nici un caz nu merg la serviciu, dar nici la doctor. Toată lumea e în concediu fără plată.
Astăzi când vezi un poliţist pe stradă te uiţi speriat să vezi pe cine urmăreşte sau îl ocoleşti să nu îţi dea vre-o amendă aşa, pentru că l-ai deranjat când te-ai uitat la el. De regulă unde e gâtuit traficul, vei găsi un poliţist în intersecţie, "fluidizând circulaţia".
Astăzi când mergi la spital, nu mai mergi cu sticla ascunsă sub haină. Când intri la medic în cabinet înainte de a da cu bună ziua trebuie să dai cu plicul. Nu mai vezi pe nimeni cu pieptul umflat toată lumea intră cu sacoşe burduşite. Nu se mai uită nimeni chiorâş, toţi paznicii ştiu că ai acolo feşe, vată, antibiotice, cearceafuri, dezinfectant, medicamente, analgezice, perfuzii, pungi cu plasmă pentru operaţie.
Astăzi
când vezi copii de şcoală, te întrebi dacă merg la şcoală sau la
discotecă, ţinuta este aceeaşi, machiajul la fel de strident, rucsacul
din spate are un caiet şi laptopul, i'podul, i'fonul, sau tableta.
Astăzi tinerii
nu mai au nevoie de serviciu ca să îşi întemeieze o familie, doar de
bani de la babaci şi îşi întemeiază câte o familie pe săptămână fără
acte, fără biserică, fără serviciu. Fetele abia aşteaptă să fie neveste
sau nevestite la câte cineva, cine nu are câte un "ma man" este ori
urâtă cu crengi ori "tută".Astăzi băieţi
deştepţi sunt cei fără carte, care reuşesc să "se învârtă" sau sunt
"băieţi de băieţi deştepti" care obţin bani uşor din "afaceri" cu
fraierii. Cu cât păcăleşti sau furi mai mult, cu atât eşti mai deştept.Astăzi când
te întâlneşti cu un cunoscut pe stradă, îl ocoleşti ca să nu te întrebe
cum o mai duci, sau să nu îţi ceară bani cu împrumut, să nu te invite
la o nuntă.Astăzi oamenii nu se mai
întâlnesc în faţa blocului, le e ruşine să se întâlnească şi la gunoi,
se uită fiecare pe geam să se asigure că nu e nimeni să se uite în
gunoiul lui amărât sau să observe că nici câinii vagabonzi nu zăbovesc
lângă resturile lui, pentru că nici oase nu mai sunt în gunoi. Cel mai
mult oamenii stau ascunşi în casă sau pleacă "la ţară" de zilele
onomastice, ca să nu se trezească cu invitaţi nepoftiţi. Nimeni nu mai
zâmbeşte toată lumea circulă cu capul în jos de ai zice că toţi au
pierdut câte un galben şi îl caută disperaţi. Te mir că nu se dau cap în
cap.Astăzi ieşi din bloc şi după doi paşi
apare unul cu un cuţit sau un pistol ţi-l pune la gât şi te întreabă de
ce te-ai însurat cu nevastă-ta, nu ştiai că era prietena lui?Astăzi când lumea aude de armată întoarce capul pentru că "ăştia au tras în noi
în 89" şi acum "au pensii nesimţite".Oare ce va fi mâine ?
Va mai fi ţara asta ?
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu