„În cei 13 ani de măreţe realizări
bankstereşti în România au fost sustrase economiei şi buzunarelor
consumatorilor în jur de 227,5 miliarde lei, iar bugetului de stat circa
45,5 miliarde lei”
Pornind de la o observație a cotidianului Bursa,
reputatul avocat Gheorghe Piperea a scos la iveală un fapt uluitor –
sumele de care se plâng băncile că le-ar pierde din cauza pachetului de
legi „anticămătărie”, sunt de fapt banii care sunt luați anual românilor
– și în niciun caz corect și moral!
Cotidianul Bursa titra incitant: „Băncile, mai speriate de legile lui Zamfir decât de Brexit şi coronavirus”.
Precizăm că aceste „legi ale lui Zamfir”, pachetul „anti-cămătărie”, au
în spate și știința juridică a avocatului Gheorghe Piperea.
Din
articolul semnat de jurnalista Elena Olescu rezultă că Asociația Română
a Băncilor (ARB) a comandat celebrului auditor internațional KPMG un
studiu al impactului acestor legi – iar rezultatul este că implementarea
acestor acte normative ar avea „implicaţii multiple atât la nivelul consumatorilor, cât şi la nivel macroeconomic”, la loc de frunte fiind „reducerea PIB cu 2,64%”.
Ei
bine, această cifră (și chiar studiul) este un veritabil „glonț” pe
care băncile și-l trag singure în picior, exclamă avocatul Piperea, care
face o demonstrație care ar fi necesar să pună toți românii pe gânduri.
Piperea
arată dimensiunea concretă a procentului cu care, conform KPMG, ar
scădea PIB: 2,64% dintr-un PIB de peste 1 trilion de lei cât are România
lui 2019, înseamnă o valoare absolută de circa 26 de miliarde de lei.
Dar în ce lovesc „legile anti-cămătărie”?
Iată lista „țintelor” lovite de legile propuse de Zamfir și Piperea:
practicile creditorilor bancari de re-distribuire a avuţiilor prin
dobânzi excesive, curs de schimb supra-evaluat, executări silite soldate
cu evacuarea din casă a întregii familii a debitorului şi comerţ
ilegitim cu creanţe reziduale vândute de bănci colectorilor de creanţe,
totul „asezonat” cu optimizarea fiscală, prin care toate profiturile
rezultate sunt sustrase economiei naţionale şi impozitării în România.
Ce
înseamnă concret, ca impact la nivelul populației, această listă de
„afectați” de „legile anticămătărie”? Piperea traduce clar: „Toţi banii suplimentari rezultaţi de aici sunt sustraşi oamenilor şi economiei naţionale, fără a fi cedat nimic în schimb”.
„Dacă veniturile creditorilor financiari rezultate din acest furt organizat şi bine promovat de lobby-ul
bancar înseamnă 2,64% din PIB, înseamnă că aceasta este exact suma pe
care pistolarul bancar o sustrage anual din economie şi din buzunarele
oamenilor – evident, fără a da nimic în schimb, nici măcar o susţinere
cu credite a economiei”, scrie avocatul Piperea.
Mai
departe, Piperea face un calcul care ar fi bine să fie preluat de
întreaga presă, dar mai ales discutat serios în Parlament, chiar într-o
comisie specială.
„În medie, din 2007 până
în prezent, PIB-ul României a fost de circa 700 de miliarde de lei anual
(2007 – PIB de 400 de miliarde de lei; 2019 – PIB de un trilion)”, arată Piperea, care face o socoteală simplă: „Aplicând
un procent de 2,5% din PIB la această medie, ne rezultă o sumă anuală
de aproximativ 17,5 miliarde lei sustrasă economiei şi din buzunarele
oamenilor.”
Deci, atenție, suma este anuală! Iar proiecția sună în felul următor: „Această
sumă ar fi luat calea consumului, ceea ce ar fi însemnat nu numai
creşterea comerţului şi, implicit, a locurilor de muncă şi a sectorului
productiv, ci şi o încasare din TVA de circa 3,5 miliarde lei anual”.
„În
cei 13 ani de măreţe realizări bankstereşti în România, au fost
sustrase economiei şi buzunarelor consumatorilor în jur de 227,5
miliarde lei, iar bugetului de stat circa 45,5 miliarde lei”, arată Piperea, propunând „să fim îngăduitori cu banksterii şi să rotunjim aceste cifre la 200 de miliarde lei şi, respectiv, 40 miliarde lei.”
Întrebarea este firească – oare ce ar fi putut face milioanele de consumatori cu cei 200 de miliarde lei în toţi aceşti ani? „Case, locuri de muncă, rădăcini în România, investiţii în sistemul pieţei de capital sau depozite bancare?” întreabă avocatul.
„Ce
ar fi putut face Statul român cu această sumă de 40 miliarde lei, care
depăşeşte chiar şi împrumuturile făcute de Florin Cîţu în ultimele trei
luni?”, continuă avocatul – „Autostrăzi, spitale, şcoli,
rachete Patriot, dotarea cu utilităţi a localităţilor rurale (eliminarea
toaletelor din curtea şcolii…), sisteme de irigaţii pentru agricultură,
inelul de centură feroviară a Bucureştiului?”
Sau poate „neutralizarea
tuturor deşeurilor şi reziduurilor industriale toxice şi radioactive
care sufocă România (noul Sierra Leone al Europei în domeniu)?”.
Deocamdată
să ne oprim aici cu analiza – pentru că dezvăluirea lui Gheorghe
Piperea e mult prea importantă – și ar util să fie bine înțeleasă, nu
trecută la capitolul „bombe” și… uitată în scurt timp.
Să
nu uităm că, în Parlament, mai mulți parlamentari, în frunte cu cei din
PNL, au dezlănțuit o adevărată campanie împotriva acestui pachet de
legi.
De exemplu, cunoscutul avocat și parlamentar liberal Daniel Fenechiu spunea clar: „Această propunere legislativă face parte din categoria populismului deşănţat şi niciodată PNL nu va fi de acord cu aşa ceva” – consemna tot Bursa, în decembrie 2019, după ce legile lui Zamfir trecuseră de Senat.
„Când
plecaţi urechea la ceea ce vă şoptesc aceşti influenceri sau când vă
lăsaţi manipulaţi cu argumentele lor emoţionale, gândiţi-vă la aceste
cifre şi la acest imens furt, dar mai ales gândiţi-vă la această mizerie
de argument după care, limitarea profiturilor ilegitime ale
banksterilor, făcute cu preţul suferinţelor, dramelor şi iobăgiei
voastre, înseamnă scăderea PIB-ului şi a economiei”, scrie avocatul Piperea.
Și, cu talentul său scriitoricesc, Piperea ilustrează paradoxul de mai sus cu un exemplu sugestiv: „Gândiţi-vă
că şi cel care v-a furat pantofii v-ar putea ruga să nu îl lăsăţi
desculţ pe timp de ger, ca să nu îi îngheţe picioruşele”
http://www.yogaesoteric.net/content.aspx?lang=RO&item=23221
Peste 150 de masoni, istorici, academicieni și reprezentanți ai societății civile din Balcani, dar și din țări ale Europei de Vest, sunt așteptați la a III-a Întâlnire a Uniunii Masonice Balcanice, care va avea loc în București peste o lună.
