Corpul de control al lui Ponta îl trimite pe Ilie Sârbu la DNA

Pe 14 ianuarie a.c., Corpul de control al premierului trimitea către DNA un raport care identifica "52 posibile fapte de natură penală". Posibilele "fapte de natură penală" se referă la cinci direcții silvice județene, dar și la regia Națională a Pădurilor Romsilva. O singură faptă din cele 52 se referă la RNP Romsilva și, sugerează Corpul de control, ar putea fi încadrată de procurori ca "abuz în serviciu". Foarte surprinzător, însă, pentru complicitate la această faptă ar putea fi cercetat Ilie Sârbu, socrul premierului Victor Ponta.

 Verificarea Romsilva, dispusă de Ponta

 Atît adresa Corpului de control al premierului către DNA, cît și sinteza raportului întocmit de Corpul de control, sînt publice pe site-ul oficial al Guvernului României. Conform sintezei raportului, "Din dispoziția Domnului Prim-Ministru, Corpul de control al primului-ministru a efectuat verificări la (...) Regia Națională a Pădurilor - Romsilva (...) în legătură cu adoptarea de către aceasta, în anul 2009, fără temei legal, a unui Regulament privind valorificarea, prin vînzare, a masei lemnoase care se recoltează anual din fondul forestier proprietate publică a statului administrat de Regia Națională a Pădurilor - Romsilva.".

Controlul lui Ponta: Romsilva a uzurpat autoritatea Ministerului Agriculturii

Regulamentul respectiv, mai spune Corpul de control al premierului, a fost adoptat prin Hotărîrea nr. 11 a Consiliului de Administrație al Romsilva pe 9 septembrie 2009. Prin urmare, a decis Corpul de control, toți membrii CA al Romsilva trebuie cercetați de DNA pentru "abuz în serviciu". Argumentul Corpului de control (conform sintezei raportului de pe site-ul Guvernului): "Romsilva nu avea competența să elaboreze și să aprobe un astfel de regulament, întrucît regia nu avea calitatea de "autoritate publică centrală care răspunde de silvicultură" (...), această calitate fiind deținută, la acea dată, de către Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale".

Ministerul Agriculturii a contribuit la Regulamentul incriminat

"România liberă" a obținut Hotărîrea nr. 11 a Romsilva, invocată drept temei pentru sesizarea DNA de către Corpul de control al premierului Ponta. Conform acestei Hotărîri (pe care o puteți consulta în facsimil), Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale nu era deloc străin de Regulamentul adoptat de Romsilva, ba dimpotrivă. Iată ce se menționează în Hotărîrea nr. 11: Regulamentul era fundamentat pe "materialul elaborat în baza propunerilor transmise de către direcțiile silvice, de un colectiv format din reprezentanți ai regiei și ai ministerului de resort, coordonat de către domnul Gheorghe NICHIFOREL, Director General Adjunct al RNP - Romsilva".

Reprezentantul Agriculturii a votat Regulamentul în CA

Așadar, Regulamentul incriminat acum de Corpul de control al lui Ponta era opera unui "colectiv format din reprezentanți ai regiei și ai ministerului de resort". Iar "ministerul de resort" era Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale. Cu alte cuvinte, Ministerul Agriculturii era cît se poate de informat despre pregătirea și adoptarea Regulamentului. Mai mult decît atît, în Consiliul de Administrație al Romsilva era și un membru care reprezenta direct Ministerul Agriculturii. Pe 9 septembrie 2009, cînd Regulamentul a fost adoptat prin Hotărîrea nr. 11 a CA al Romsilva, reprezentantul Ministerului Agriculturii în CA al Romsilva se numea Dănuț Iacob. Iar Dănuț Iacob a votat "pentru" Regulament, așa cum spune Hotărîrea nr. 11: "În urma parcurgerii textului, articol cu articol, a discuțiilor purtate și a propunerilor formulate de către cei prezenți, Regulamentul a fost aprobat, în unanimitate".

Ministrul Ilie Sârbu nu a știut nimic despre Regulament?

Contextul devine și mai interesant cînd identificăm ministrul Agriculturii de la data adoptării Hotărîrii nr. 11. Astfel, pe 9 septembrie 2009, ministru al Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale era Ilie Sârbu, socrul premierului României. Cum se face că reprezentantul lui Sârbu, deci al ministerului, în CA al Romsilva, Dănuț Iacob, a votat în favoarea Regulamentului? Nu a știut Ilie Sârbu ce votează reprezentantul său? Nu știa Sârbu ce anume lucrase pentru regulament, înainte de 9 septembrie 2009, acel "colectiv format din reprezentanți ai regiei și ai ministerului de resort", adică un colectiv alcătuit și din angajați ai ministerului pe care-l conducea? Nu l-a informat Dănuț Iacob nici o clipă pe superiorul său, ministrul Ilie Sârbu, de fapta penală care se pregătea și, ulterior, s-a și votat la Romsilva?

Coordonatorul Regulamentului, pesedist și fost consilier al lui Sârbu

Este foarte greu de crezut că Ilie Sârbu nu a știut ce se întîmpla în Romsilva. Iar dacă mai e nevoie de un argument, iată-l: adjunctul Romsilva, Gheorghe Nichiforel, cel care coordonase acel "colectiv format din reprezentanți ai regiei și ai ministerului de resort", îi era și îi este în continuare foarte apropiat lui Ilie Sârbu. Mai exact, Nichiforel îi fusese consilier lui Ilie Sârbu în mandatul său de la Agricultură din mandatul de premier al lui Năstase; Nichiforel era membru PSD, ba chiar candidat la un loc de deputat, în 2004, pe listele comune ale PSD și PUR; Nichiforel fusese montat ca număr doi în Romsilva tocmai de către Ilie Sârbu, în ianuarie 2009, cînd PSD și PDL guvernau împreună.

Fostul șef Romsilva numit de Sârbu: Ministerul Agriculturii fusese informat

Un alt argument în favoarea tezei că Ilie Sârbu a fost tot timpul la curent cu activitatea Romsilva este că directorul general al Romsilva, Florian Munteanu, fusese numit, prin ordin, de către Ilie Sârbu în ianuarie 2009. Florian Munteanu, care era și președinte al CA al Romsilva, era recomandat de PSD Iași (adică de Gheorghe Nichita) pentru această funcție. În exclusivitate pentru "România liberă", iată declarația lui Florian Munteanu: "Da, eram director general al RNP Romsilva și președinte al Consiliului de Administrație. Ministerul Agriculturii era reprezentat de Dănuț Iacob, care era director în Ministerul Agriculturii. Am fost numit la șefia Romsilva de Ilie Sârbu. Nu am fost niciodată membru PSD, dar sînt cu ei, da, dar sînt un social-democrat cu influențe liberale.".

Munteanu: nu am fost chemat pentru lămuriri de către Corpul de control

Florian Munteanu a adăugat că nu i s-a cerut nici o părere în legătură cu raportul Corpului de control al premierului: "Nu m-a chemat nimeni de la Corpul de Control al premierului să-mi ceară lămuriri, dar o să mă cheme la DNA, probabil, și o să dau lămuriri acolo. Nu m-am certat nici cu Ilie Sârbu, nici cu altcineva din PSD, nici în 2009, nici după. Mă miră concluziile acestui raport al Corpului de Control al premierului.".
Munteanu a mai adăugat că este exclus ca ministrul Agriculturii de la acea dată, Ilie Sârbu, să nu fi știut de adoptarea Regulamentului.

Ilie Sârbu nu a contestat niciodată Regulamentul incriminat acum de Ponta

După adoptarea Regulamentului de către CA al Romsilva, pe 9 septembrie 2009, Ilie Sârbu a mai deținut funcția de ministru al Agriculturii încă trei săptămîni. La 1 octombrie 2009, PSD ieșea de la guvernare și revenea abia pe 7 mai 2012, în formula USL. De pe 9 septembrie 2009 pînă pe 1 octombrie 2009, ministrul Ilie Sârbu nu a contestat în nici un fel Regulamentul incriminat acum de Corpul de control al ginerelui său. Nici cît a fost senator de opoziție (1 octombrie 2009 - 7 mai 2012), Ilie Sârbu nu și-a amintit că Regulamentul Romsilva era penal și, culmea, nici măcar după ce a ajuns la putere, unde se află și azi.

Încearcă Ponta să-și salveze socrul?

Ne mai putem întreba dacă Victor Ponta, atunci cînd a dat dispoziție să se facă verificări la Romsilva, s-a consultat cu socrul său, cîtă vreme știa foarte bine că Ilie Sârbu numise conducerea Romsilva în 2009. Și ne mai putem întreba dacă nu cumva Victor Ponta încearcă acum să-l scoată dintr-o ecuație posibil penală pe socrul său. Care socru, ca ministru, ne spune Corpul de control al lui Ponta, nu avea nici o legătură cu Regulamentul trimis acum la DNA: "Romsilva nu avea competența să elaboreze și să aprobe un astfel de regulament, întrucît regia nu avea calitatea de "autoritate publică centrală care răspunde de silvicultură" (...), această calitate fiind deținută, la acea dată, de către Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale".

România liberă a încercat să obțină un punct de vedere din partea senatorului Ilie Sârbu, dar, până la publicarea articolului, nu a primit răspuns.

http://www.romanialibera.ro/

TRAIAN BĂSESCU - Facebook

Neştiutorii de carte

VVPonta ameninţă public Ministerul Justiţiei că va da afară tot personalul dacă, pînă la următoarea şedinţă de guvern, nu-i prezintă soluţii pentru limitarea exporturilor de masă lemnoasă neprelucrată.
Nu face asta, că o să le plăteşti salariile!
Dacă Ponta şi trîmbiţele propagandei lui vor să nu fie ridicoli şi să nu fie căpăciţi peste ceafă de Comisia Europeană, nu au a se atinge de libera circulaţie a mărfurilor, care este una din libertăţile fundamentale ale Uniunii Europene.
Ce poate face guvernul este să elaboreze urgent un program de protejare şi salvare de la exploatare iraţională a pădurilor ca resursă naturală.
Vă asigur că nimeni în UE nu va protesta în faţa unui program de utilizare prudentă şi raţională a pădurilor în România, dar oricine va protesta în faţa unui program de îngrădire a liberei circulaţii a mărfurilor, fie această marfă şi buşteni sau cherestea.
Deci, Ponta dragă, dacă vrei să faci un bine minimal ţării, citeşte şi tu Tratatul de la Lisabona – la care eu am lucrat timp de trei ani şi pe care l-am semnat, iar Parlamentul României l-a ratificat - şi vezi că articolul care te ajută în găsirea soluţiei se află la capitolul mediu şi are numărul 191 .
Concluzie: nu îngrădirea liberei circulaţii a mărfurilor este soluţia, ci lansarea imediată a unui program de utilizare prudentă şi raţională a pădurii care să fie aprobat prin lege în regim de urgenţă. Prin acest program poţi limita drastic tăierile de pădure.
Văd că altfel ai rămas cu aceleaşi probleme din vremea MTO, adică nu citeşti şi faci politica naţională după ureche. 
Cu siguranţă şi domnului Iohannis i-ar prinde bine citirea Tratatului de la Lisabona. L-ar ajuta în dialogul cu domnul Ponta, veşnicul urechist.

Liviu Dragnea, încă o petală neagră din trandafirul rosu al celui "mai cinstit guvern pe care l-a avut România după Revoluţie"

de Paul Filimon , 15 mai 2015

 Victor Ponta promitea, imediat după ce a fost propus pentru funcţia de prim-ministru, "cel mai cinstit guvern pe care l-a avut România după Revoluţie". Însă, de atunci şi până acum, prin Executiv s-au perindat o multime de miniştri cu probleme penale mai mici sau mai mari. 

Miniştri acuzaţi de corupţie în guvernele lui Ponta

Liviu Dragnea, deja fostul ministru al Dezvoltării Regionale şi fost vicepremier în cel de al doilea şi cel de al treilea guvern Ponta, a fost condamnat -în primă instanţă- de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, la 1 an de închisoare cu executare pentru fraude comise la referendumul de demitere al preşedintelui Traian Băsescu din iulie 2012. Procurorii DNA arătau în referatul pe care l-au trimis la Curtea Supremă că 429 de semnături de pe listele de vot au fost falsificate. Procurorii spun că toate aceste persoane,  în urma unor indicaţii stricte primite din partea liderului social-democrat, se fac vinovate de "falsificarea, prin orice mijloace, a documentelor de la birourile electorale și introducerea în urnă a unui număr suplimentar de buletine de vot decât cele votate de alegători”. La referendum au votat persoane care nu erau în ţară în acel moment,dar şi persoane care nu s-au prezentat la vot. Toate persoanele inculpate au făcut parte din comisiile electorale a 11 secţii de vot din Teleorman, Olt, Gorj şi Vrancea.

Darius Vâlcov, fostul ministru al Finanţelor, este urmărit penal de DNA. Potrivit procurorilor, în perioada 2010-2013, Vâlcov a luat mită 2.000.000 de euro de la patronul Tehnologica Radion, Theodor Bernea, arestat în alt dosar, precum și de la alte firme. Banii reprezentau 20% din lucrările pe care Bernea le-a obținut  cu sprijinul lui Vâlcov în Slatina, Scornicești, Piatra Olt și Drăgănești. Schema de sifonare  banilor a continuat și după 2012, când Vâlcov a ajuns senator PSD.

Pentru senatorul pesedist Dan Şova, fost ministru pentru Relaţia cu Parlamentul în primul Guvern Ponta, apoi ministru delegat pentru proiecte de infrastructură în Guvernul Ponta II şi ministrul al Transporturilor în Guvernul Ponta III, DNA a cerut încuviințarea Parlamentului pentru reţinere şi arestare pentru trei infracțiuni de abuz în serviciu privind atribuirea unor contracte ilegale la companiile energetice Turceni și Rovinari. Șova, urmărit penal din iulie 2014 în acest dosar, ar fi trimis la DNA la sfârșitul lunii februarie, 11 procese verbale false prin care încerca să se dezvinovățească de implicarea în încheierea celor trei contracte. Procurorii mai spun că senatorul ar fi distrus toate hardurile calculatoarelor societății de avocați în care se găseau convorbirile dintre avocați și cele două compleze energetice. Prejudiciul în dosarul “Șova-Turceni, Rovinari” depășeşte suma de 71 de milioane de lei. 

Relu Fenechiu, fostul ministru al Transporturilor în Guvernul Ponta II, a fost condamnat în dosarul "Transformatorul" de judecătorii del la ÎCCJ la cinci ani închisoare cu executare şi la trei ani pedeapsă complementară de interzicere a unor drepturi. Infracţiunile pentru care a fost condamnat erau complicitate la abuz in serviciu. Relu Fenechiu a fost primul ministru în funcţie care a fost condamnat pentru corupţie. Pentru că a fost numit ministru, deşi era învinuit pentru fapte de corupţie, România a fost criticată în rapoartele de ţară ale Comisiei Europene.

Cristian David, fostul ministru delegat pentru românii de pretutindeni în Guvernul Ponta II, a fost arestat de judecătorul de drepturi și libertăți de la Înalta Curţi de Casaţie şi Justiţie. David este acuzat că a luat mită 500.000 de euro pentru a interveni la prefectul de Buzău în favoarea unei persoane care revendica un teren.

În cazul fostului ministru al Transporturilor, Ovidiu Silaghi, procurorii anticorupţie au fost sesizati că în cursul anului 2012, Ovidiu Silaghi i-a pretins lui Nelu Iordache, administrator al SC Romstrade SRL, ca o companie de transport aerian din grupul de firme controlate de acesta din urmă să deschidă noi rute care să lege Aeroportul Satu Mare de alte destinaţii din Europa, în schimbul exercitării, de către ministru, a influenţei sale asupra unor funcţionari din cadrul CNADNR. Totodată, fostul ministru a primit de la acelaşi om de afaceri şi 200.000 de euro pentru a-şi exercita influenţa asupra persoanelor decidente din companie, în vederea anulării deciziei de reziliere a unui contract şi pentru a nu proceda la rezilierea altor contracte.

În septembrie 2013, DIICOT a solicitat Procurorului General Tiberiu Niţu să sesize Senatul României şi Preşedinţia pentru avizarea urmăririi penale a fostului ministru ai Economiei Varujan Vosganian pentru săvârşirea infracţiunilor de constituire a unui grup infracţional organizat, abuz în serviciu şi complicitate la delapidare în dosarul Romgaz. Vosganian a fost salvat de două ori de urmărirea penală de colegii săi din Senat.

Fostul ministru al Finanţelor Publice, Daniel Chiţoiu, este suspectat de abuz în serviciu şi constituire de grup infracţional organizat în dosarul în care au fost învinuiţi Dan Radu Ruşanu, preşedintele Autorităţii de Supraveghere Financiară, alte persoane din conducerea ASF între care  şi soţia fostului ministru, Laura Chiţoiu.

Fostul ministru al Apărării, Corneliu Dobriţoiu, şi alţi zece generali şi persoane care au deţinut funcţii de conducere în MApN, au fost trimişi în judecată de DNA, în septembrie 2013, pentru cumpărarea unor locuinţe de serviciu, la un preţ subvenţionat, în baza unor declaraţii false.

Nici Victor Paul Dobre, ministru delegat pentru Administraţie, nu l-a scăpat de dureri de cap pe premierul Ponta. După ce Camera Deputaţilor a votat împotriva cererii de începere a urmăririi penale pentru săvărşirea infracţiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată în legătură cu referendumul din iulie 2012, Dobre şi-a dat demisia din Guvern precizând că a făcut acest lucru "din motive personale" şi că va comenta mai mult "altădată".

Fostul ministru al comunicaţiilor, Dan Nica, este acuzat că ar fi primit o parte din suma de 20 de  milioane de dolari virată de Fujitsu Siemens Computers în contul unor off-shore-uri cu titlu de consultanţă aferentă contractului de licenţe Microsoft cu Guvernul, pentru ca acesta să fie încheiat în condiţiile propuse de Fujitsu. Parlamentul European este în curs de pronunţare asupra solicitării DNA de începere a urmăririi penale în dosarul "Microsoft“. 

Senatorul PSD, Ecaterina Andronescu, a fost chemată la DNA în dosarul licențelor Microsoft în care a primit de la Senat aviz de urmărire penală pentru luare de mită, spălare de bani, abuz în servciu și trafic de influență, fapte săvârșite în perioada în care a fost ministru al Educaţiei. Procurorii au anunțat-o că este urmărită penal doar pentru abuz în serviciu.

Incompatibilităţi şi acuze de plagiat în guvernele lui Ponta

Prima problemă de care Victor Ponta s-a lovit a fost Victor Alistar, propunerea guvernului USL pentru Strategii guvernamentale, dar la care a renunțat după ce Agenţia Naţională de Integritate a atenționat că nu poate ocupă funcții publice pentru o periodă.

Nici Corina Dumitrescu, rectorul Universității Creștine "Dimitrie Cantemir", n-a mai ajuns ministrul al Educației. Ea îşi trecuse în CV că îi place "înnotul" și că a absolvit Universitatea "Standford" din Statele Unite ale Americii. Toate bune şi frumoase, însă Universitea Stanford din California a comunicat că nu a găsit date oficiale care să ateste că Dumitrescu ar fi fost înscrisă sau ar fi absolvit un program finalizat cu diplomă al instituției. Ponta s-a văzut obligat să renunţe la serviciiile Corinei Dumitrescu şi din cauza numeroaselor probleme de imagine pe care le-ar fi adus PSD în urma dezvăluirilor din presă referitoare la plagiat şi la suspiciunea de incompatibilitate.

La doar o săptămână după depunerea jurământului de învestitură, Victor Ponta a fost iarăşi pus în faţa unei noi situaţii jenante. Ioan Mang, care ajunsese ministrul Educaţiei în locul Corinei Dumitrescu, a fost acuzat ar fi plagiat  multe lucrări științifice. Atunci, acuzaţiile de plagiat au fost confirmate chiar de unii dintre autorii textelor, cercetători din Israel, Taiwan şi Japonia. 

http://www.romanialibera.ro/

Traian Băsescu, ATAC DUR la Ponta

Traian Băsescu:

Plagiatorul mincinos este şi ticălos.

Tata socru, fostul ministru al Agriculturii Ilie Sîrbu, a patronat semnarea, în 2003, a unui contract pe zece ani cu austriecii de la Schweighofer.
La semnarea contractului, şeful corpului de control era actualul premier, VV Ponta.
Actualul director general de la ROMSILVA, domnul Adam Crăciunescu, protejat al lui tata socru, era secretar de stat, responsabil cu pădurile în Ministerul Agriculturii, atunci cînd s-a semnat contractul cu austriecii.
În 2013, cînd contractul pe zece ani al austriecilor a expirat, VV Ponta era prim ministru, Adam Crăciunescu era director la ROMSILVA, iar tata socru devenise celebru samsar al codrilor şi terenurilor agricole ale României. Niciunul nu a făcut nimic pentru a pune frînă lăcomiei austriecilor.
Mai mult, ticălosul plagiator şi mincinos face aluzie la faptul că, în susţinerile lui, are argumente primite de la servicii de informaţii, lucru absolut imposibil fără informarea simultană a preşedintelui, avînd în vedere magnitudinea subiectului .
Şi pentru că, urmare a reacţiei societăţii, se strînge laţul în jurul politicienilor care au patronat jaful pădurilor, ca orice ticălos, Ponta încearcă să arunce mortul peste gardul Cotrocenilor, profitînd de faptul că preşedintele a fost suficient de inabil să nu explice public motivul întoarcerii la Parlament a Codului Silvic.
Este drept că, dincolo de gardul Cotroceniului, se află şi sforarul Dan Mihalache, dar totuşi... Ponta, vezi că mortul este în familia ta, în administraţia ta şi în clientela ta politica, vezi Hrebenciuc, Adam, Ilie Sîrbu etc.

Un procuror pentru liniștea lor sau în tabăra cui e Iohannis?

de Sabina Fati , 13 mai 2015

Sabina Fati

 Victor Ponta invocă din nou majoritatea pentru a-și ascunde dorința și intenția de a tăia elanul Direcției Naționale Anticorupție (DNA) și, eventual, pentru a-i bloca pe oamenii Codruței Kövesi la mantinelă. Se teme că lucrurile se apropie prea mult de el, e împins de la spate de oamenii lui care își doresc să nu mai fie hărțuiți de procurori și mișcă lucrurile în sens invers.

E momentul ca președintele Klaus Iohannis să intervină: mai subtil decât a făcut-o Traian Băsescu, dar cel puțin la fel de eficient. Fiindcă are o presiune autoimpusă de a fi total „altfel“ decât predecesorul său, dar și pentru că este în mod natural mai reținut, Iohannis ar putea fi mai protejat de forța distructivă a părții din sistem care stă strâns unită în jurul PSD. Dacă nu face valuri, nu se rățoiește la premier, nu se enervează public și nu ia decizii pripite, la limita Constituției, nu va fi în pericol să fie pus la colț și suspendat. În același timp, dacă nu e mână în mână cu Victor Ponta și cercul care-l controlează pe prim-ministru, atunci ar trebui să se gândească în ce fel ar putea opri monstruoasa majoritate de la rele. Mai cu seamă că în interiorul acestei majorități s-au culcușit destui liberali, la fel de sătui de procurorii anticorupție ca parlamentarii PSD.

Jucând rolul mielușelului, al omului lovit și umil, care abia aștepta să aibă un prieten la Cotroceni, Victor Ponta l-a determinat pe Klaus Iohannis să facă anumite concesii, bazându-se pe faptul că lozinca „politicii altfel“ va funcționa. Așa a trecut Codul Fiscal, cu ajutorul căruia PSD își securizează electoratul înaintea alegerilor de anul viitor, lăsându-i în același timp pe liberali în offside: liberalii nu mai au ce promisiuni economice să mai facă, iar pușculița statului va rămâne goală în cazul în care PSD pierde alegerile, fiindcă toți banii vor fi folosiți pentru punerea în practică a reducerilor de taxe. Apoi, ideea lui Ponta că România nu mai are nevoie de monitorizarea Uniunii Europene în ce privește lupta anticorupție a prins rădăcini și în discursul președintelui, care a vorbit despre necesitatea ridicării Mecanismului de Cooperare și Verificare (MCV).

Acest instrument e, însă, singurul prin care România este obligată să țină drumul drept. Fără MCV, nici procurorii anticorupție nu ar fi avut atâta forță, nici politicienii nu s-ar fi oprit din confortabilele lor obiceiuri de a se îmbogăți pe spezele statului. Modificările pe care parlamentarii au început să le opereze în textul Codului de Procedură Penală, în așa fel încât arestul preventiv să nu mai poată fi folosit cu ușurință, vor deschide și alte porți prin care corupții să se poată fofila, procesele lor să dureze ani de zile, lumea să se uite la ei cu bunăvoință, ca la niște bolnavi cronic. Ponta și ai lui au o adevărată strategie în acest sens: un procuror general cuminte, care răspunde la telefon atunci când trebuie, un viitor șef al DIICOT (Direcția de Investigații a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism) cât mai rezonabil, care nu are nimic împotrivă să bea cafele cu politicienii și o legislație mai umană pentru politicianul care are salariul mic și trebuie să-l completeze făcând trafic de influență.

A venit vremea ca președintele să pună piciorul în prag, să-l întoarcă din drum pe Daniel Horodniceanu, singurul rămas în cursă pentru șefia DIICOT și care ar urma să fie un procuror pentru liniștea lor. Acuzat de întâlniri cu celebrul primar al Iașiului, de autoplagiat și mediocritate, Horodniceanu ar putea avea calitățile necesare din punctul de vedere al premierului. Iohannis a înțeles deja că ceva nu e în regulă cu Horodniceanu și poate nici cu strategia lui Ponta. Dacă vrea să demonstreze că nu e în tabăra „lor“, președintele trebuie să aibă soluții pentru a-l opri pe Victor Ponta de la rele, pentru a deturna planurile majorității și pentru a arăta că justiția nu e doar o minge care se plimbă de la un partid la altul, în funcție de cine este la putere.

http://www.romanialibera.ro/opinii

Cum a sabotat Guvernul Ponta alegerile în străinătate: Studiu de caz: Italia

de Catalin Prisacariu , 13 mai 2015

• DESCHIDE GALERIA FOTO  

Executivul PSD a organizat și referendumul de demitere a președintelui Traian Băsescu pe 29 iulie 2012, dar și alegerile prezidențiale din noiembrie 2014. Deși absolut identice în ce privește mecanismul de organizare, între cele două procese de vot au existat diferențe vizibile referitoare la numărul și localizarea secțiilor de vot din străinătate. Cazul Italiei merită o analiză separată.

La referendumul de demitere a președin­telui Traian Băsescu din 29 iulie 2012, Guvernul Ponta (prin Ministerul Afacerilor Externe) a decis că în străinătate este nevoie de 306 secții de vot. Pentru alegerile prezidențiale din noiembrie 2014, însă, același premier a hotărât că sunt suficiente numai 294 de secții de vot, deci cu 12 secții mai puțin. În cazul Italiei, comparația arată astfel: 55 de secții de vot la referendumul din 2012, numai 51 de secții la prezidențialele din 2014. Cu patru secții de vot mai puține, așadar, fără ca vreo explicație oficială din partea MAE să fi fost furnizată.

14 localități în care s-au închis secțiile de vot

Cu adevărat relevantă este localizarea secțiilor de vot din Italia la referendumul din 2012 prin comparație cu localizarea acestora la prezidențialele din 2014. Astfel, în 14 localități italiene în care au existat secții de vot în 2012 nu s-au mai deschis secții de vot în 2014. E vorba de loca­litățile Caltanissetta, Palermo, Albano, Lodi, Monza, Monterotondo, Viterbo, Marcellina, Acilia, Guidonia, Terni, Olbia, Ivrea și Pordenone.

Mai mult, la Roma, unde funcționau cinci secții de vot la referendumul din 2012, nu au mai fost deschise decât trei secții de vot la prezidențialele din 2014. De asemenea, la Torino, unde existau două secții de vot la referendumul din 2012, a fost funcțională o singură secție la prezidențialele din 2014.

12 localități italiene cu secții de vot în premieră

Totuși, a existat și o localitate italiană în care numărul de secții de vot a crescut la prezi­dențialele din 2014 față de referendumul din 2012. Este vorba de Trieste, unde a fost deschisă o singură secție de vot în 2012, dar în 2014 au fost deschise două secții.

De asemenea, premierul Ponta a mai decis, pentru prezi­den­țialele din 2014, să deschidă secții de vot în 12 localități italiene în care nu existaseră secții la referendumul din 2012. Loca­litățile sunt Frosinone, Palestrina, Livorno, Mantova, Novara, Vercelli, Aosta, La Spezia, San Remo, Foggia, Sondrio, Fermo.

Caltanissetta: Ponta nu ­deschide secție, Fuego ține concert

Caltanissetta este situată în Sicilia. Conform datelor Institutului Național de Statistică italian (citate de Ambasada României de la Roma), în toată Sicilia se aflau, oficial, la finalul anului 2010, 40.301 români. Neoficial, însă, la acea dată, numărul românilor din Sicilia era cel puțin dublu, unele surse indicând chiar 100.000 de români. În ultimii patru ani, însă, alte zeci de mii de români au ales Sicilia ca destinație de muncă. Provincia Caltanissetta din Sicilia, conform unor statistici neoficiale, ar adăposti în jur de 25.000 de români în acest moment. Deloc întâmplător, există și o rută de autocar Suceava - Caltanissetta (la prețul de 90 de euro de persoană dus), care culege români din mai toată Moldova (Roman, Bacău, Adjud, Focșani, Piatra Neamț, Vaslui, Bârlad etc.).

Tot în Caltanissetta există un schit, recent renovat, „Acoperământul Maicii Domnului”, subordonat Episcopiei Ortodoxe Române a Italiei. Iar când vine vorba de cele laice, merită men­țio­nat că numărul mare de români din Caltanissetta l-a ­făcut până și pe Fuego să susțină un concert acolo în noiembrie 2012.

Palermo, mare oraș italian, fără nici o secție de vot

La Palermo, unul din marile orașe siciliene (cu populație de aproape un milion de locuitori), nu a existat nici măcar o secție de vot la prezidențialele din 2014, spre deosebire de referendumul din 2012, când a fost deschisă o secție. În Palermo există o comunitate puternică de români, estimată la cel puțin 10.000 de cetățeni. În februarie 2013, palermitanii asistau la o procesiune ciudată: câteva sute de români din Palermo au mărșăluit pe străzi pentru a cere construirea unei biserici ortodoxe. Astfel de slujbe se țin la Palermo, dar în biserică catolică „Santa Maria in Valverde”. Peste zece mii de români sunt înscriși în evidențele preoților ortodocși care slujesc la Palermo.

Albano și Lodi: parohii ortodoxe românești da, secții de vot nu

Albano (cunoscut și ca Albano-Genzano sau Albano Laziale) se află la 25 de kilometri de Roma, are doar 40.000 de locuitori, dar o comunitate de români în creș­tere accelerată. O comunitate atât de importantă încât, de câțiva ani, la Albano există și o parohie ortodoxă românească, cu hramul „Sf. Cuvioasă Mare Muceniţă Anastasia Romana”. Lodi (capitala provinciei Lodi) din Lombardia are puțin peste 40.000 de locuitori, printre care câteva mii de români. Suficient de mulți încât să existe și aici o parohie ortodoxă cu hramul „Sfinții trei ierarhi”.

În Lodi există și un magazin cu specific românesc, „Ro-Mania House”, care ține legătura gastronomică cu comunitatea inclusiv printr-un blog, dar și pe Facebook, unde se fac anunțuri de maximă importanță pentru români: „Am primit șorici și cîrnați de casă!”. Inclusiv Cezar Ouatu, câștigător al etapei românești a Eurovision în 2013, a locuit la Lodi din 1996, unde s-a mutat cu mama sa.

Monza și Monterotondo: bune pentru „Moartea din Carpați“, nu pentru vot

Și Monza, o altă localitate de lângă Milano, ca și Lodi, beneficiază de serviciile unei parohii ortodoxe care poartă hramul „Toți sfinții”. Viața laică românească e la fel de intensă în Monza: exact în noiembrie 2014, după al doilea tur al prezidențialelor din România, românii se adunau la Monza la un eveniment sportiv. Era vorba de finala galei de lupte Superkombat, eveniment la care vedeta a fost luptătorul Cătălin Moroșanu, cel supranumit „Moartea din Carpați”. Promotorul evenimentului, Eduard Irimia, a rezervat 2.000 de locuri numai pentru români, bilete vândute rapid.

Monterotondo, lângă Roma (împreună cu câteva sate din jur), găzduiește o comunitate de 20.000 de români. Practic, populația unui orășel. În 2013, încă nu se rezolvase problema urgentă a unei biserici ortodoxe, cerută de comunitatea românească încă de acum zece ani. Pe site-ul Ambasadei României pe lîngă Sfântul Scaun și Ordinul Suveran Militar de Malta se găsesc dovezi despre cât de importantă e comunitatea românescă din Monterotondo: o fotocronică a vizitei ambasadorului român în localitate, ultima oară în 2013.

Viterbo, frate cu Clujul. ­Marcellina are consilier local român

Și la Viterbo, aflat la o sută de kilometri de Roma, există o parohie ortodoxă, „Sfântul Ierarh Calinic de la Cernica”. Dar și un Centru Cultural și Universitar Român, rezultat al colaborării dintre Uniunea Universităților din Cluj (Babeș-Bolyai, Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară și Academia de Muzică) cu Universitatea provinciei Tuscia. În 2009, Clujul s-a înfrățit cu Viterbo, oraș în care, atunci, locuiau aproximativ 10.000 de români. O comunitate care s-a mărit în ultimii cinci ani.

Marcellina, la 35 de kilometri de Roma, este un oraș în care a avut loc o premieră în politica italiană: în 2009, în consiliul local al orașului a fost ales primul român într-o astfel de poziție în Italia. Era vorba de Leontina Ionescu, o fostă campioană națională la canotaj care locuia de 25 de ani în Italia. În 2011, la Marcellina a apărut și o biserică ortodoxă, „Sf. Cuvios Ioan de la Prislop”. Comunitatea de români din Marcellina e de aproximativ 2.000 de români, ceea ce reprezintă cam un sfert din întreaga populație a orășelului.

Acilia și Guidonia, 10% populație românească

Acilia este un oraș de aproape 70.000 de locuitori la câțiva zeci de kilometri de Roma. Impor­tanța comunității de români de aici era subliniată încă din 2008 de un studiu al Centrului de Sociologie Urbană și Regională, intitulat „Afirmarea identității și integrarea socio-culturală a emigranților pentru muncă în zonele metropolitane din Spania și Italia”. Conform studiului, 11% din chestionarele dedicate românilor din Roma metropolitană au ajuns la românii din câteva orașe din jurul Romei, inclusiv Acilia.

Guidonia, în apropierea Romei, este un oraș de aproximativ 100.000 de locuitori, din care 10% sînt români. Comunitatea românească, de altfel, este cea mai numeroasă comunitate de străini din Guidonia.  În noiembrie 2013, primarul orașului, Eligio Rubeis, a făcut o vizită la Bucu­rești pentru a pune bazele unui parteneriat între Poliția română și cea italiană, dar și pentru a discuta cu parlamentari români. Evident, acest parteneriat era util nu doar preventiv, primarul Rubeis avea de rezolvat și o problemă de infracționalitate în rândul comunității românești.

Terni: 800 de botezuri românești. Olbia: oficiu consular din 2013

Și în Terni, localitate aflată la o sută de kilometri de Roma, există o biserică ortodoxă, care are hramul „Sfîânta Parascheva”. În 2013, la bilanțul de zece ani, preoții acestei biserici au numărat peste 800 de botezuri și o sută de cununii, dovada faptului că acolo există o comunitate românească stabilă de cel puțin câteva mii de suflete (cel puțin 1.600 sunt doar părinți).

În Olbia (Sardinia), există o parohie ortodoxă („Sfântul Ioan Botezătorul”) din 2011. În 2013, Comisia de Afaceri Externe a Senatului României decidea să amendeze bugetul pe anul în curs pentru a aloca 500.000 de lei MAE „în vederea înființării unui nou oficiu consular în Italia, în Olbia - Insula Sardinia – necesar comunității românești prezente în insulă”.

La Ivrea, conferința „Da, sînt român“. Până și Papa Francisc știe de românii din Pordenone

La Ivrea, lângă Torino, nu a mai existat secție de vot în 2014, spre deosebire de 2012. Însă ironia face ca imediat după alegeri, pe 29 noiembrie 2014, tocmai la Ivrea, reprezentanți ai Consulatului General al României la Torino să participe la conferința „Da, sunt român”, susținută de cardiologul român Adrian Bogdan Popa la biserica ortodoxă din localitate.

În Pordenone (oraș de peste 50.000 de locuitori din regiunea Friuli - Veneția Giulia) există o comunitate de români împărțită între ortodocși și catolici. De catolicii români din Pordenone a aflat până și Papa Francisc. Care, de la Vatican, după rugăciunea „Angelus” din 7 decembrie 2014, s-a adresat celor prezenți astfel: „Dragi frați și surori, vă salut pe voi toți, credincioși din Roma și pelerini din Italia și din diferite țări: familii, grupuri parohiale și asociații. În special, îi salut pe misionarii «Identes», credin­cioșii din Bianzè, Dalmine, Sassuolo, Arpaìse și Oliveri, comunitatea românilor din Cordenons-Pordenone (...)“.

Secții noi în localități cu doar o mie de români

Pe de altă parte, pentru preziden­țialele din 2014 s-au deschis secții de vot în localități în care acestea nu existaseră la referendumul din 2012. S-a întâmplat astfel la Frosinone și Palestrina, de exemplu, orășele de la marginea Romei. În ambele localități, însă, comunitățile de români sunt mai degrabă mici, de aproximativ 1.000-1.500 de persoane. De la Livorno, știrile au în special legătură cu o tabără de rromi români de la marginea orașului, unde în 2007 a avut loc un incendiu (revendicat ca atentat rasial) în care au murit patru copii rromi. Români există și la Mantova (atât în provincia omonimă, cât și în oraș), dar comunitatea este fragilă, așa cum notează Episcopia Ortodoxă Română a Italiei pe propriul site: „La data de 1 ianuarie 2011, în zona de nord-vest a provinciei Mantova, s-a înfiinţat parohia cu hramul «Sf. Ioan Gură de Aur». De la început, rolul acestei parohii a fost acela de a aduna «oile risipite» ale comunităţii româneşti, împrăştiate pe o zonă vastă ca suprafaţă, dar cu centre urbane mici“.

Prințul Duda: „Am fost invitații micii comunități de români din Vercelli“

Când vine vorba despre Novara și Vercelli, merită citată Casa Regală a României. Care, în 2009, prin principesa Margareta și principele Duda (aflat în precampanie prezidențială), a vizitat cîteva comunități de români din Italia. Jurnalul online al Casei Regale nu menționează mărimea comunității de români din Novara, dar face câteva precizări despre cea din Vercelli: „am fost invitații micii comu­nități de români din Vercelli, în compania prefectului provinciei și a reprezentantului primăriei. Vercelli este un oraș de 40.000 de locuitori, iar românii de aici sunt în general angajații spitalului regional”. Nici la Aosta nu există o comunitate bine închegată de români, după cum observa chiar un studiu sociologic din 2007 al Metro Media Transilvania, studiu executat la comanda Agenției de Strategii Guvernamentale: „Datorită numărului foarte redus al emigranţilor români într-o serie de regiuni (BASILICATA, CALABRIA, ­MOLISE, PUGLIA, SARDEGNA, VALLE D’AOSTA), acestea au fost excluse din eşantion“.

Secție de vot pentru cei 500 de români din Sanremo

Nici în La Spezia nu sunt foarte mulți români, arată Episcopia Ortodoxă Română a Italiei: „Parohia ortodoxă română “Sfântul Chiril al Alexandriei” (9 iunie) din oraşul La Spezia (SP), Protopopiatul misionar Liguria, a ­luat fiinţă la data de 1 iulie 2011, prin decizia Preasfinţitului Părinte Episcop Siluan, al Episcopiei Ortodoxe Române a Italiei, având în vedere nevoile pastoral-misionare ale credincioşilor ortodocşi români din oraş şi împrejurimile acestuia. În localitate sunt înregistrați aproximativ 1.500 de români, iar în toată Provincia sunt 3.300”. Când vine vorba de San Remo, Ponta s-a gândit la festivalul de muzică ușoară, probabil, românii fiind puțini aici.

Iată ce scria în iunie 2011 „Ziarul Lumina de Duminică” al BOR: „Fiind pe coasta Liguriei, o zonă de munte la margine de mare, fâşia locuibilă este destul de îngustă, dar lungă, unde îşi duc viaţa în jur de 3.000 de credincioşi ortodocşi români, răspândiţi prin toate orăşelele şi staţiunile litoralului, excepţie făcând cele trei oraşe mai mari: Sanremo, Imperia şi Albenga, unde găsim concentraţi în grupuri de până la 500 de români ortodocşi”.

La secția din Sondrio au votat 48 de români

La Foggia, românii lucrează în special în agricultură și mare parte din aceștia sunt în atenția ambasadei României de la Roma după ce s-a aflat că au condiții de lucru demne de sclavie. Iar la Sondrio, în turul întâi al prezi­dențialelor din 2014, au existat doar 48 de votanți, ceea ce arată cât de mică e comunitatea românească din localitate. Până și la Fermo, un alt oraș cu secție de vot care nu existase la referendumul din 2012, s-au prezentat 172 de alegători.

Am cerut 66 de secții, s-au aprobat 51

Rea-credință sau incompetență din partea Guvernului Victor Ponta? Câteva precizări din 17 noiembrie 2014 ale ambasadorului român în Italia, Dana Constantinescu, arată că la mijloc e puțin probabil să fi fost incom­petență: „Misiunile diplomatice și consulare din Italia au propus organizarea a 66 de secții de votare”. Ambasadorul Dana Constantinescu a detaliat: „Punctual, la Consulatul General Torino au fost propuse, printre altele, două secții de votare, dar și altele în Regiunea Piemonte care ar fi redus din fluxul de votanți al singurei secții aprobate în sediul CG Torino. Răspunsul de la București, prin care au fost aprobate prin ordin al ministrului doar 51 de secții, nu a ținut cont de aceste propuneri”. 

România liberă a dat MAE în judecată după secretizarea votului din străinătate. La şase luni de la alegerile prezidenţiale din noiembrie 2014, RL apelează la ajutorul instanţelor judecătoreşti pentru aflarea adevărului în ceea ce priveşte motivele reale pentru care mii de români din străinătate nu au reuşit să voteze.

 http://www.romanialibera.ro/special/

România liberă a dat MAE în judecată după secretizarea votului din străinătate

de Catalin Prisacariu , 12 mai 2015 

 

 

România liberă a dat MAE în judecată după secretizarea votului din străinătate

ni de la alegerile prezidenţiale din noiembrie 2014, RL apelează la ajutorul instanţelor judecătoreşti pentru aflarea adevărului în ceea ce priveşte motivele reale pentru care mii de români din străinătate nu au reuşit să voteze.

În ziua următoare cîștigării alegerilor, președintele ales, Klaus Iohannis, a cerut o analiză din partea Guvernului, urmată de tragerea la răspundere a celor vinovați pentru organizarea catastrofală a votului în străinătate. 

Mai mult, 2015 a debutat cu deschiderea unui dosar penal la Parchetul General (transferat, apoi, la DNA) pentru a se stabili dacă responsabilii guvernamentali și ai Ministerului Afacerilor Externe au comis infracțiuni în procesul organizării votului în străinătate.

Cu toate acestea, la şase luni de la încheierea alegerilor prezidențiale, cetățenii români nu știu dacă premierul Victor Ponta și fostul ministru de Externe Titus Corlățean le-au respectat drepturile constituțio-nale sau nu. La aproape șase luni de la alegerile prezidențiale, românii nu știu dacă Guvernul Ponta a organizat cu rea-cre-din-ță, abuziv, alegerile prezidenția-le sau, poate, nu a fost vorba decât de incompetență.

RL a dat în judecată MAE

Întâmplător sau nu, o dată ce și-a preluat mandatul, președintele Klaus Iohannis nu a mai fost interesat nici să afle cum au fost organizate alegerile prezidențiale, nici să urmărească cine ar fi trebuit să suporte consecințele pentru dezastru.

În plus, ancheta DNA este departe de a se finaliza în următoarele luni. Ba tocmai această anchetă, paradoxal, face acum imposibilă aflarea adevărului, întrucât Ministerul Afacerilor Externe a secretizat informațiile publice referitoare la organizarea votului în străinătate tocmai prevalându-se de acest dosar aflat în cercetare la DNA.

„România liberă“ crede, însă, că aflarea tuturor informațiilor în legătură cu organizarea votului în străinătate la alegerile prezidențiale din 2014 este esențială pentru procesul democratic de vot în România. Ca răspuns la blocajul de comunicare impus de MAE, am decis să acționăm în judecată Ministerul Afacerilor Externe și pe deținătorul portofoliului, Bogdan Aurescu, pentru ca informațiile publice cerute de cotidianul nostru să fie furnizate printr-o decizie a instanței.

Iohannis a renunțat să mai caute vinovați

Pe 17 noiembrie 2014, la o zi după turul al doilea al preziden-țialelor, președintele ales Klaus Iohannis susținea o conferință de presă în care cerea imperativ pedepsirea vinovaților pentru eșecul organizării votului în străinătate. “Îl rog pe președintele încă în funcție să analizeze această situație și să recheme de pe post pe toți diplomații care nu au gestionat corespunzător situația din secțiile de vot. Consider că este un gest minimal să fie retrași ambasadorii și consulii de acolo unde românii au fost umiliți. Nu pot să accept să existe situații unde concetățeni de-ai mei să fie tratați cu gaze lacrimogene fiindcă vor să voteze. Cineva trebuie să suporte consecințele votului catastrofal organizat în diasporă. Guvernul va trebui să analizeze această chestiune și să-i tragă la răspundere și să-i demită pe cei vinovați de organizarea defectuoasă a votului în diaspora“, declara Iohannis.

A fost singurul moment în care președintele Iohannis s-a referit la acest subiect, pe care apoi l-a abandonat total. Nici după preluarea mandatului, pe 21 decembrie 2014, Iohannis nu a revenit la temă, deși, de data asta, avea posibilitatea să facă ceea ce îi ceruse fostului președinte Traian Băsescu, și anume să „recheme de pe post pe toți diplomații care nu au gestionat corespunzător situația din secțiile de vot“. Iohannis nu a cerut (nu public, cel puțin) nici Guvernului o analiză.

Kövesi anunță o anchetă penală lungă

În acest moment, singura instituție care analizează procesul de organizare a votului în străinătate la prezidențialele din 2014 este Direcția Națională Anticorupție. Pe 7 aprilie a.c., procurorul-șef al DNA, Laura Codruța Kövesi, anunța într-un interviu pentru RL o perioadă lungă de anchetă. „Dosarul se află în lucru, este un dosar complex care vizează foarte multe persoane care au domiciliul în străinătate, sute de persoane. Avem nevoie de foarte multe informații din străinătate și de aceea nu cred c-o să îl putem finaliza într-o lună, două. Pot să vă spun însă că se lucrează la el“, arăta Kövesi acum aproape o lună.

La solicitarea „României libere“, Biroul de presă al DNA a furnizat puține informații suplimentare: „În cadrul dosarului penal privind modalitățile de organizare și desfășurare a votului în diaspora, la alegerile prezidențiale, aflat în curs de ins-trumentare la DNA (vezi comunicatul 1712/VIII/3 din 4 decembrie 2014, postat la www.pna.ro) au fost solicitate documente relevante de la Autoritatea Electorală Permanentă, Guvernul României și de la Ministerul Afacerilor Externe. Toate instituțiile solicitate au transmis respectivele documente. Totodată, în cauză au fost audiate mai multe persoane.“

Ce informații a cerut RL de la MAE

Totuși, organizarea alegerilor este un proces public, menit să respecte și să încurajeze exercitarea unui drept democratic fundamental: dreptul la vot. Pe baza acestui principiu (și în conformitate cu legea informațiilor publice 544 din 2001), „România liberă” a adresat Ministerului de Afaceri Externe o solicitare de informații referitoare la organizarea scrutinului prezidențial din 2014 în străinătate. Întrebările adresate MAE au fost următoarele:

1. au existat comunicări ale consulilor și ambasadorilor României către Ministerul de Externe și, in extenso, către premierul Victor Ponta, în decursul anului 2014, referitoare la necesarul numărului de secții de vot din străinătate?

2. dacă răspunsul la întrebarea 1 este pozitiv, vă rog să-mi comunicați care au fost acei diplomați (consuli și ambasadori) care au cerut suplimentarea numărului de secții de vot din străinătate, la ce dată au cerut acest lucru și, de asemenea, vă rog să-mi puneți la dispoziție date concrete referitoare la numărul de secții suplimentar cerut de fiecare diplomat;

3. care au fost răspunsurile MAE, respectiv ale premierului Victor Ponta, la comunicările de la punctele 1, respectiv 2?

4. funcționari și diplomați ai MAE au fost audiați la DNA în dosarul numit generic “Votul în străinătate”?

MAE a secretizat informațiile 

Răspunsul MAE a fost foarte prompt, dar extrem de lacunar: “Având în vedere că în acest moment există o anchetă a DNA în desfăşurare privind votul din diaspora, Ministerul Afacerilor Externe nu poate oferi aceste detalii.”. “România liberă” a cerut clarificări suplimentare în legătură cu legislația care, în viziunea MAE, permite secretizarea informațiilor solicitate. Și de data aceasta, MAE a răspuns imediat: “În continuarea răspun--
s-ului la solicitarea dvs. (...), vă transmitem că, în conformitate cu prevederile art.12 alin.(1) lit. f) din Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, cu modificările și completările ulterioare, sunt exceptate de la accesul liber ”informațiile privind procedurile judiciare, dacă publicitatea acestora aduce atingere asigurării unui proces echitabil ori interesului legitim al oricăreia dintre părțile implicate în proces”.

Ministerul Afacerilor Externe a transmis DNA, la solicitarea acesteia, toată documentația privind organizarea și desfășurarea alegerilor privind Președintele României din anul 2014. Având în vedere că solicitările dvs. se referă la aspecte care țin de organizarea alegerilor în cauză, care face obiectul procedurilor judiciare în curs, este necesară respectarea prevederilor legale amintite“. 

Tribunalul București va decide dacă MAE a interpretat abuziv legea

“România liberă”, însă, a consultat mai mulți specialiști în drept care au arătat că interpretarea Legii 544/2001 de către MAE este abuzivă. Drept urmare ne-am adresat Tribunalului București, căruia i-am solicitat obligarea Ministerului de Afaceri Externe să furnizeze informațiile publice referitoare la scrutinul prezidențial din 2014 cerute de cotidianul nostru. 

Plângerea depusă de “România liberă” a solicitat următoarele Tribunalului București:

1. Să constataţi încălcarea prevederilor Legii 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public;

2. În baza art. 22 alin. 2 din Legea nr. 544/2001 să obligați pârâta să îmi comunice in extenso informaţiile solicitate Biroului de Presă al MAE (...);

3 . Să dispuneţi obligarea pârâtei la plata unor despăgubiri morale în cuantum de 1 leu; 

4. Să obligaţi pârâta la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de prezentul proces.

Avocatul Doru Costea: „Interesul public este precumpănitor“

Avocatul Doru Costea (specializat în spețe referitoare la mass media), care reprezintă interesele “României libere” în acest proces, a argumentat astfel plângerea depusă la Tribunalul București: “În cazul în speţă, cu privire la interesul public «într-o societate democratică», autoritatea publică - Ministerul Afacerilor Externe - trebuie să se preocupe de transparenţa deplină a tuturor categoriilor de documente şi informaţii ce rezultă din funcţionarea acestuia, care se pot dovedi utile întregii comunităţi în diferite etape ale activităţii sale.

Prin răspunsul dat de MAE solicitării mele, mi s-a adus la cunoştinţă faptul că «furnizarea acestor informaţii va aduce atingere asigurării unui proces echitabil».

Definirea excepţiei de la art.12 alin. 1 litera f din Legea nr. 544/2001 ca fiind absolută nu are temei legal.

Autoritatea publică nu se poate prevala de acest aspect, iar informațiile cerute pârâtei nu pot fi încadrate în nici unul din cazurile limitativ prevăzute de Legea 544/2001.

Veţi observa că legiuitorul circumstanţiază articolul invocat de către MAE în sensul că «(...) dacă publicitatea acestora aduce atingere asigurării unui proces echitabil ori interesului legitim al oricăreia dintre părţile implicate în proces.»

Or, vă rugăm să observaţi că informaţiile referitoare la activitatea de judecată şi la celelalte activităţi auxiliare acesteia sunt disponibile, în condiţiile legii, şi pot fi consultate de orice persoană solicitantă care justifică un interes legitim, precum şi de ziariştii acreditaţi.

Ipoteza potrivit căreia furnizarea respectivelor date ar «aduce atingere asigurării unui proces echitabil» nu poate opera.

În consecinţă, simpla existenţă a unei proceduri penale nu autorizează MAE să refuze.

Ca atare, dreptul publicului la informare e precumpănitor, iar simpla existenţă a unei proceduri judiciare penale în desfăşurare nu justifică de plano refuzul furnizării informaţiilor solicitate.

Despre informaţiile solicitate nu se poate spune că ar fi de natură să influenţeze asigurarea unui proces echitabil întrucât nu punem în discuţie semnificaţia acestora cu privire la vreuna dintre părţi, ci doar existenţa sau inexistenţa solicitărilor făcute de reprezentanţii corpului diplomatic în ţările în care au fost acreditaţi.

Pe de altă parte, este de notorietate faptul că procedura penală în cauză este una in rem şi, prin urmare, nu au fost stabilite vinovăţii, ci au fost audiaţi doar martori.

Mai mult, presa a discutat pe larg aspectele a căror clarificare o solicitasem MAE, această chestiune fiind deja de notorietate.

Nu stabilim culpe, dorim să aflăm, în beneficiul interesului public, dacă o instituţie publică a statului – MAE – a asigurat cetăţenilor români prin intermediul reprezentanţelor diplomatice şi consulare cadrul necesar exercitării unui drept fundamental al cetăţeanului – acela de a vota.

Interesul public este precumpănitor, transparenţa activităţii în realizarea obligaţiilor vizând exercitarea unui drept constituţional este superioară motivelor prin care, în fapt, Ministerul încearcă să eludeze furnizarea informaţiilor.“

Băsescu: „Patru ambasadori au cerut mai multe secții de vot“

Ce ascunde, totuși, Ministerul Afacerilor Externe în dosarul votului în străinătate la prezidențialele din 2014? “România liberă” i-a solicitat și fostului președinte Traian Băsescu informații despre cum Guvernul Ponta a organizat aceste alegeri, dat fiind că președintele statului ar fi putut avea acces la informații din reprezentanțele diplomatice din străinătate. În exclusivitate pentru cotidianul nostru, Traian Băsescu a declarat următoarele: “Am cerut date de la ambasadori în legătură cu cererile de suplimentare a numărului de secții de vot, în timpul mandatului, și am aflat că ambasadorii de la Paris, Londra, Madrid și Roma au cerut, cu o lună și jumătate înainte de alegeri, ca numărul de secții de votare să fie crescut. Nu vă pot oferi documente, am primit aceste informații pe cifrul de stat și, dacă v-aș arăta aceste comunicări, ar însemna să dezvălui cifrul de stat. Guvernul nu a fost de acord cu aceste cereri, Ponta nu avea nici un interes ca românii din străinătate să iasă în număr mare la vot, știa că nu-l vor vota. A fost rea-credință din partea premierului.”

MAE a obligat ambasadele să tacă

Nici unul din ambasadorii României din țările citate de Tra-ian Băsescu - Franţa, Marea Britanie, Spania şi Italia - nu a furnizat, pentru “România liberă”, mai multe informații decât a oferit MAE. Nesurprinzător, de altfel, câtă vreme ambasadele trebuie să respecte linia de comunicare publică impusă de MAE.

Secțiile de vot din Italia și Spania, sabotate de Guvern

În zilele viitoare, “România liberă” va publica două ample analize despre cum a decis Guvernul Ponta să distribuie secțiile de vot în Italia, respectiv în Spania, cele două țări europene care găzduiesc cei mai mulți români din străinătate (peste 1,5 milioane). Analizele menționate vor scoate la iveală decizii surprinzătoare - uneori chiar stupefiante - ale Guvernului Ponta, care (în ciuda cererilor ambasadorilor români din respectivele state) a limitat în mod voluntar dreptul la vot al românilor din Italia și Spania.