Misteriosul rol jucat de Victor Ponta în cadrul evenimentelor din decembrie ’89

Recenta decizie a procurorilor de a desecretiza toate documentele Revoluţiei – şi de a relua ancheta, practic, de la capăt, pornind mai degrabă de la ideea loviturii de stat decât de la cea a revoluţiei – are toate șansele să aducă cu sine dezvăluiri explozive, venind din direcţii cu totul surprinzătoare. Asta pentru că anchetele asupra revoluției au ocolit până acum cu grijă anumite episoade extrem de importante cu bătaie lungă, chiar până în zilele noastre.
Mai precis, procurorii ar putea devoala rolul exact jucat de Victor Ponta în evenimentele din decembrie 1989.

Deşi a fost chestionat în repetate rânduri de presă, fostul premier a evitat programatic să povestească ce a făcut în zilele fierbinţi ale revoluţiei (pe când avea 17 ani şi trei luni). Desigur, Ponta s-a mărginit să precizeze că a fost „pe străzi”, laolaltă cu miile de manifestanţi care se revărsau în centrul Bucureştiului, dar nu a intrat niciodată în detalii explicite; nu a rostit nume şi nu a indicat locaţii.

Totuşi, în 2008, generalul maior Ştefan Kostyal (fost ilegalist, comunist înflăcărat, absolvent al Academiei Superioare Militare din Moscova şi susţinător al „modelului sovietic”) avea să povestească cum l-a cunoscut pe tânărul Victor Ponta, chiar pe 22 decembrie 1989, după operaţiunea de arestare a fraţilor lui Nicolae Ceauşescu – Ilie (general de Armată), respectiv Nicolae Andruţă (general de Securitate).

Concret, în cadrul unui interviu acordat lui Toma Roman Jr. (publicat în volumul „Ceauşescu văzut de aproape”, Editura Curtea Veche, 2008), Ştefan Kostyal – nota bene: avem de-a face cu un agent al GRU (spionajul militar rusesc) – a povestit că, în seara de 22 decembrie, după ce-l arestase pe Ilie Ceauşescu şi după ce a plecat de la Şcoala de ofiţeri din Băneasa, de unde îl arestase pe Nicolae Andruţă Ceauşescu, a luat cu maşina doi tineri şi s-au deplasat spre Comandamentul Apărării Antiaeriene a Teritoriului (CAAT). Potrivit lui Ştefan Kostyal, unul dintre cei doi tineri era chiar Victor Ponta, viitorul premier al României.

Iată mărturia lui Kostyal „L-am arestat tot eu şi pe Nicolae Andruţă Ceauşescu, la Băneasa, după care m-am dus să coordonez Comandamentul Apărării Antiaeriene a Teritoriului. Să vă zic ceva interesant. Luasem cu mine-n maşină spre CAAT şi doi foarte tineri revoluţionari. Unul dintre ei era Victor Ponta.”

Pam-pam! Carevasăzică, în furtunoasa seară de 22 decembrie 1989, junele Victor Ponta se plimba cu maşina în compania generalului Ştefan Kostyal (mare iubitor de Moscova), chiar după ce acesta operase arestarea a două capete importante ale clanului Ceauşescu! Oare ce căuta Victor Ponta acolo, în maşina lui Kostyal?!

Cum ar fi putut un tânăr de doar 17 ani să participe (chiar şi de o manieră indirectă), la un episod de o astfel de însemnătate în aritmetica acelui context? Cine era celălalt tânăr? A cunoscut şi el, ulterior, o fulminantă carieră politică?

Răspunsurile nu le vom afla de la generalul Ştefan Kostyal (a răposat în 2013) şi, cu siguranță, nici Victor Viorel nu arde de nerăbdare să clarifice acest episod misterios al unei adolescenţe zbuciumate (cu atât mai mult cu cât, în 2008, dezvăluirea agentului GRU a trecut aproape neobservată, pentru simplul motiv că Ponta era un politician total periferic).

Ar mai fi de menţionat un aspect deloc întâmplător care ar putea explica (oarecum indirect, în lipsa altor informaţii) de ce Ştefan Kostyal a jucat un rol principal în arestarea unor exponenţi ai clanului Ceauşescu.

Cum singur a povestit (în interviul amintit), Kostyal l-a cunoscut pe Ion Iliescu în a doua jumătate a anilor ’70, când dictatura ceauşistă căpătase un pronunţat caracter kimirsenist (după vizita din ’71 în ţările asiatice – China, Coreea de Nord, Mongolia şi Vietnam) – este perioada în care Iliescu ţesea intrigi anticeauşiste prin parcuri. Kostyal a precizat că Iliescu şi Virgil Măgureanu reprezentau contactele „politice” ale generalilor complotişti Ion Ioniţă şi Nicolae Militaru care plănuiau să-l îndepărteze pe Ceauşescu prin lovitură de stat, în 1984, cu suportul Rusiei.

Urmarea? Conspiraţia a eşuat (Securitatea a catalogat-o în controversatele dosare „Corbii”), câţiva generali şi o serie de alţi pioni implicaţi au fost traşi pe linie moartă, Iliescu s-a dat la fund cu viteza şopârlei, iar Kostyal a ajuns la închisoare (în aceeaşi celulă cu Sorin Ovidiu Vântu, condamnat pentru furt de energie de la contorul de acasă!).

Având în vedere aceste antecedente, momentul „22 decembrie” nu-l putea găsi pe Kostyal decât în imediata proximitate a grupării Iliescu, cu toate că nu era deloc un admirator al acestuia din urmă. Însă amândoi vor fi fost „corbi” cu ştate vechi; pândiseră şi militaseră în aceleaşi unghere ale dictaturii, unghere rezervate indezirabililor.

Finalmente, nu putem decât să sperăm că viitorul va spulbera misterul ce învăluie dubioasa preumblare a tânărului Victor Viorel Ponta – operată în compania agentului GRU Ştefan Kostyal, în seara de 22 decembrie (imediat după arestarea generalului de Securitate Nicolae Andruţă Ceauşescu). Pentru că, în acele zile, mai nimic ieșit din comun nu a fost chiar întâmplător. Şi poate că răspunsurile mult aşteptate vor veni chiar din partea acestei noi anchete privitoare la sângeroasele evenimente din iarna lui ’89.

A fost Victor Ponta racolat încă din junețe de fosta Securitate (la fel ca actorul Dan Puric, spre exemplu), făcând apoi trecerea, cum l-a acuzat fostul președinte Traian Băsescu, la statutul de ofițer acoperit al SIE?

A fost – la fel cum se spune și despre Mihai Răzvan Ungureanu, dar și despre mulți alții – un element de nădejde dintr-o „pepinieră” de cadre pregătită încă din comunism pentru perioada de după căderea regimului?

Deocamdată, putem doar specula. Răspunsurile oficiale ar putea veni, însă, din partea procurorilor, de-a lungul anului 2017, când (conform promisiunilor procurorului general) dosarul Revoluției ar urma să fie finalizat cu adevărat.

Citiți și:
Comisarul îi acuză pe Victor Ponta şi Adrian Năstase de crimă! Un document senzaţional!!!
Aspecte mai puțin cunoscute din viața și activitatea lui Victor Ponta
Exploziv! Procurorii militari: la Revoluția din ʼ89 «noua conducere politică a dispus uciderea oamenilor, s-a creat chiar aparenţa unui război civil» 

yogaesoteric 
10 ianuarie 2017

Bețivii

La un proces plictisitor din cale-afara, cand toti aproape ca adormisera, un betiv cercetat pentru tulburarea ordinii publice se intoarce catre procuror:
- Sa ma pupi in cur !
- Afara ! zice judecatorul.
- Nuuu ! Aici, sa vada toata lumea !

 

O varianta a celui de mai sus:

-        Sa ma pupe in cur toata lumea din sala!

Publicul din sala se repede sa-l dea gata…

-        Hooooooo bre, nu toti odata!

 

Miezul noptii. Un betiv se leagana din gard in gard, cand e oprit de un politist.
- Actele la control, va rog si sa-mi spuneti unde mergeti!

Betivul se uita lung si raspunde:
- Ma duc la o conferinta despre efectele nocive ale alcoolului si despre riscul betivilor de a deveni ratati. Politistul se uita la el fix si intreaba:
- La ora asta? Cine tine o conferinta despre asa ceva la miezul noptii?
- Nevasta-mea si mai mult ca sigur si soacra-mea!

 

- Sa-ti fie rusine Mitica, zice nevasta. Iar ai venit beat acasa!
- Ca sa respectam adevarul nu eu am venit, m-au adus vecinii.

 

Doi betivi scot un om pe jumatate inecat dintr-un lac.
- Vezi, asa patesti daca bei apa.

 

Un betiv, in drum spre casa, se impiedica si cade. Se ridica cu greu, porneste si iar cade.
- Daca stiam ca o sa mai cad o data, nu ma mai ridicam!

 

Un politist da tarcoale unui bar, unde se cam consuma mult alcool, in scopul de a prinde cativa soferi piliti.

Un client al barului iese, se impiedica si incepe sa isi caute cheile cam vreo cinci minute. Dupa ce le-a gasit, se taraste si le incearca la vreo patru, cinci masini pana ce o gaseste pe a lui.

Pana ce a ajuns in masina toti ceilalti s-au carat.

Politistul il asteapta bucuros sa iasa in strada. Evident il opreste pe sofer, ii pune fiola si stupoare 0,00 alcool.

Politistul complet buimac.

Soferul in schimb ii spune:
- Teapaaa​a!... ​in seara asta eu am fost momeala…

 

Un betiv intra intr-un bar, se opreste in fata unui cuplu si ragaie. Tanarul, furios:
- Cum indraznesti sa ragai inaintea prietenii mele?
- Scuze nu stiam ca e randul ei!

 

Un tip la un bar, mort de beat, cu paharul in fata, plangea de rupea pamantul. 

Vazandu-l asa de dezamagit, barmanul il intreaba:
- Dar ce s-a intamplat?
- Pai, acum trei luni, a murit mama si mi-a lasat $10.000…
- Condoleantele mele…
- Acum doua luni, a murit tata si mi-a lasat $25.000…
- Imi pare rau, domnule, foarte rau…
- Luna trecuta a murit frate-meu si mi-a lasat $50.000…
- Vai, trei persoane dragi, in asa scurt timp…
- Si luna asta nu mai pica nimic… nimic… fir-ar sa fie…

 

Un betiv care raspandea un miros ingrozitor de bautura ieftina si care avea un sac si un ziar vechi se urca in autobuz si se aseaza langa un preot cu un  aspect foarte onorabil… Apoi scoate din sac o sticla de bautura aproape goala din care bea pana la ultima picatura, dupa care incepe sa citeasca din ziar.

La un moment dat i se adreseaza preotului:
- Scuzati-ma, parinte, stiti cumva din ce motive se ajunge la spondiloza?
- Desigur, raspunde preotul, care simtea o neplacere crescanda, pe un ton de o politete rece si sarcastica. Factorii care duc la spondiloza sunt: o viata dezordonata, tovarasia unor femei de calitate indoielnica, consumul exagerat de tutun si alcool, betii care se termina cu nopti petrecute in bordeluri, toate astea duc la spondiloza… - Uuuaaauuu! N-as fi crezut niciodata… raspunde betivul si se intoarce la ziarul sau.
Preotul, milos de felul lui, dupa ce se gandeste la cele spuse, se adreseaza  din nou betivului, de data asta pe un ton bland si impaciuitor:
- Scuza-ma, n-am vrut sa te jignesc, de cand suferi de spondiloza, fiule?
- Eu? Nu, parinte… eu niciodata n-am suferit de asa ceva, tocmai am citit in ziar ca Papa are spondiloza.

 

Un suparat intra intr-un bar:
- Care vrea bataie?
Toata lumea terorizata.

In sfarsit, se ridica un tip de 2 m pe 2 m si mai suparat decat primul si spune:
- Eu!
- Ei, atunci du-te dupa colt, ca de acolo am luat si eu!

 

- Nu po’s’nteleg de ce am fost adus la pol.. politie! exclama un betiv, plin de indignare!
- Pentru bautura! ii raspunde ofiterul de serviciu.
- Pai, de ce nu zici asa? Adu-mi un coniac!

 

Un betiv se intorcea intr-o seara acasa si se opreste in fata unui felinar si incepe sa bata in el. La scurt timp trece un alt betiv care ii spune :
- Insista, insista, ca vad lumina sus!

 

Un betiv iese impleticindu-se dintr-o crisma si se ciocneste de o prostituata.
- Ce faci, fa?
- Fac trotuarul, ce nu se vede?
- Pai atunci fa-l… hic.! .. mai lat!

 

Trei betivi bat la usa unei doamne.

Femeia deschide usa , dar ramane surprinsa!

Unul dintre betivi raspunde:
- Am venit sa-l conducem pe sotul dvs. acasa dar nu stim care dintre noi este.

 

Doi betivi intr-un bar, unul dintre ei zice:
- De 2 saptamani nevasta ma tot da afara din casa cind vin beat. Ce sa fac?
- Cand ajungi in fata usii te dezbraci, si ea nu poate sa te lase afara ca doar vecinii ce or sa zica?
- OK
Zis si facut. 

Dupa cateva zile se reintalnesc la bar:
- Ba, am facut cum ai zis tu…
- Da, si?
- Stai sa-ti zic, am ajuns in fata usii, m-am dezbracat, s-a deschis usa , am  intrat si am auzit ‘Urmeaza statia Piata Sudului, cu peronul pe partea dreapta”!

 

Coada la racoritoare! 

Ultimul este un negru.

Se apropie de el un betiv.
- Tigane, tu esti ultimul?
- Eu nu sant tigan, eu sant negru!
- Doamne, Dumnezeule, imi inchipui cat sunt de negrii la voi tiganii!

 

Viata culturala ... in Ardeal  Un reporter si un cameraman de la un post TV merg intr-un sat pentru a face un reportaj despre cum isi petrece ziua Badea Ion. Ajunsi acolo, il roaga sa povesteasca ce face in cursul zilei. - D'apoi, dimineata ma scol si trag un pahar de palinca... - Stai, bade Ioane, ca nu-i bine sa apara pe TV ca bei de dimineata. Zii mai bine ca "citesti ziarul"... - No, atunce... dimineata ma scol, cetesc ziarul. Dupa aia dau la porc sa mance, dupa care mai cetesc inc-un ziar. Pana la pranz lucrez in atelier, in care timp cetesc vreo doua-tri carti... La masa mai cetesc vro doua reviste, iar sara adun fanul de pe cimp si cetesc in acelasi timp presa de sara. Dupa cina ma duc la biblioteca satului cu pretenii, iar la 10 cand inchide biblioteca merem cu toata trupa la Petre, ca el are tipografie !

 

Au Donald Trump şi economiile mondiale şansa supraviețuirii? Există o singură soluţie: Eliminarea Rezervei Federale şi a băncilor naţionale!

PUNCTUL PE I

Guvernele naţionale pot şi chiar trebuie să-şi tipărească bani în funcţie de echilibrul economic al societăţii… 

După unii analiști, singura şansă a lui Donald Trump de supraviețuire şi în acelaşi timp de a ieşi în evidenţă şi a intra pe un curs politic de „soft power”, chiar mai favorabil ca imagine decât cel al preşedintelui Putin, este ca el să ia decizia de eliminare totală a băncii centrale a Americii – Rezerva Federală (Federal Reserve – FeD) – şi să militeze la nivel global pentru eliminarea tuturor băncilor naţionale.

Orice încercare de cârpire a sistemului şi orice improvizaţie ar aduce Trump, nu ar face decât să lărgească sfera contradicţiilor, să aducă o situaţie financiară devastatoare la nivel mondial şi evident la nivelul economiei SUA, iar în final, posibilitatea unei conflagraţii militare mondiale. Orice încercare în afara creării cadrului prin care să elimine Rezerva Federală va fi inutilă şi fără efecte favorabile, iar sistemul va colapsa. 

Poate Trump să o facă? Fără discuţie că da, iar el trebuie să ia ca punct de referinţă poziţia lui Kennedy în planul politicii economice, despre care amintim mai jos.

În 1913, înainte de Crăciun, un grup de bancheri sub bagheta lui Rothschild au convins Congresul prin corupţie masivă de necesitatea restructurării sistemului financiar american, aceşti bancherii fiind absolut toţi „jucători” pe Wall Street şi mari forţe financiare ale momentului. În acest fel a fost creată Rezerva Federală, banca centrală a SUA, iar scopul ei declarat a fost să transforme dolarul american într-o monedă bazată pe contractarea şi colectarea de datorii, care ar fi amplificate permanent şi fără nicio socoteală, creând în final valori ale datoriilor inimaginabile şi astronomice, pe care guvernul federal american nu le-ar mai putea plăti vreodată. Dar aceste datorii sunt şi au fost grevate de dobânzi acumulate de aceşti şacali din nimic, ei tipărind sume imense de bani şi ţinând sub controlul dobânzii şi al sărăciei induse întreaga populaţie a Americii şi, evident, extinzând mai apoi situaţia la nivel global, cu consecinţe pe care le vedem acum cu ochiul liber.

Iniţiativa acestor infractori financiari mondiali conduşi de clanul Rothschild a avut succes, iar de atunci şi până acum, dolarul american a pierdut peste 98% din valoare, iar datoria naţională a SUA a crescut de peste 5.000 de ori, situaţia omului de rând fiind din ce în ce mai grea iar a clanului Rothschild şi altor clanuri de pe Wall Street fiind din ce în ce mai bună şi chiar extrem de prosperă.

Americanii, ca şi românii, au obiceiul de a arunca vina acestei catastrofe economice de proporţii care le împovărează viaţa pe seama liderilor politici, a preşedinţilor, a parlamentelor şi congresului, dar realitatea este că responsabil este un organism care nu a fost ales de nimeni în mod democratic, un grup de oameni care nu pot fi traşi la răspundere de nimeni pentru situaţia devastatoare în care au condus economiile mondiale. Acest grup de bancheri din banca naţională a Americii are o putere inimaginabilă asupra tuturor pârghiilor economice ale unei ţări capitaliste şi pare că nimeni nu îi poate împiedica în desfăşurarea planurilor lor malefice, ce implică şi aducerea sărăciei şi controlul individului ca stări de normalitate în societate.

Deciziile Rezervei Federale sunt întotdeauna deasupra deciziilor politice, deasupra actului politic, pentru că întotdeauna ele sunt privite ca mult mai importante. Şacalii de la Rezerva Federală cât şi clanurile de pe Wall Street luptă din toate puterile pentru a-şi păstra independența și pentru a avea o influenţă totală asupra economiei, şi dau spăgi şi alocă sume majore în alegeri, pentru ca preşedintele cât şi Congresul, dar şi poporul american, să nu poată interfera cu deciziile lor.

În fiecare cuvântare, Trump a vorbit despre reduceri de taxe şi reducerea unor piedici legale în circuitul capitalului la nivelul societăţii şi economiei americane, despre măsuri stimulative care se presupun că vor păstra marile corporaţii productive în SUA şi aşa mai departe, dar toate sunt în opinia unor analiști irealizabile, atâta timp cât pârghiile financiare sunt în totalitate în mâna infractorilor de la Rezervele Federale şi Wall Street-ului.

Rezerva Federală controlează dobânda bancară peste tot în America şi pe glob, controlează tipărirea şi aruncarea pe piaţă a sumelor enorme de dolari americani şi tot ea creează reguli de funcţionare ale întregului sistem bancar american şi mondial. Deci, de unde vine răul?

Hai să ne uităm la o bancnotă de un dolar american. Pe ea scrie foarte clar că este definită ca „Federal Reserve Note”, în dreapta sus. În dicţionarul financiar şi în lumea financiară, acest cuvânt „note” reprezintă un mecanism al… datoriei, iar sistemul financiar american este bazat pe datorie. 

Faţă de cine are cetăţeanul american datorie şi de ce foloseşte el aceste „notes” ale Rezervei Federale? De ce nu are Congresul SUA dreptul de a elibera bancnote fără specificaţia „note” şi de ce nu poate să urmărească în economia reală cererea de mai multă monedă şi scoaterea ei pe piaţă, fără să creeze datorie?

Acestea sunt întrebările la care trebuie, este obligatoriu, ca Trump să răspundă, altfel situaţia va deveni din ce în ce mai tensionată, iar o conflagraţie militară nimicitoare este la orizont.

Dar, cum vă imaginaţi că Rezerva Federală, care are o influenţă mondială uriaşă şi extrem de negativă la nivelul economiilor, este implicată în proces?

În primul rând discutăm de o corupţie greu de imaginat pentru omul de rând, în urma căreia vapoarele de bani de pe Wall Street au subordonat Casa Albă şi Congresul American, aceste ultime două entităţi creând un design al sistemului prin care bogăţia societăţii este trecută de la popor către un grup de oameni care au dorit înfiinţarea Rezervei Federale. 

Cei mai mulţi americani sunt ignoranţi şi nu ştiu nici rolul Rezervei Federale şi nici de unde vin banii pe care ei îi consumă sau îi economisesc. Când guvernul american decide că este nevoie să cheltuie miliarde de dolari, pe care evident nu îi are colectaţi din taxe, el nu poate să tipărească aceşti bani, ci crează nişte bonduri susţinute din spate de bogăţia naţională şi pe care le oferă Rezervei Federale, pentru a primii bani în contrapartidă. 

În acel moment, Rezerva Federală tipărește bani din nimic, pe ei costându-i doar materialele de confecţionare a bancnotelor, în jur de câţiva cenţi pentru a confecţiona o bancnotă de 100 de dolari, după care aceşti infractori din gaşca lui Rothschild aruncă aceste vapoare de bani către Trezoreria SUA, de unde guvernul se alimentează, fără a-şi mai face socoteala de a da banii înapoi.

Aici vedem foarte clar un aspect al corupţiei şi îmbogăţirii multor circari de la guvernele capitaliste, şi cel mai pregnant apare trâmbiţarea infrastructurii şi stricta ei necesitate în orice condiţii.

Guvernelor capitaliste nu le mai pasă de colectarea taxelor de la cetăţeni, pentru că aceste guverne ştiu foarte bine că din colectarea acestor taxe ei nu pot fura, sumele fiind foarte mici şi creând responsabilitate. 

Guvernele locale, provinciale, statale şi federale capitaliste ştiu un singur lucru şi anume că ei pot împrumuta şi pot să nu mai dea banii înapoi. În acest caz, vedem o serie de aşa-zise oficialităţi guvernamentale deţinând bogaţii de neimaginat, îi vedem cum plătesc pe abonamentul la un club de golf peste 250.000 de dolari pe an, însă ei au un salariu chiar mai mic de 150.000 de dolari pe an, îi vedem ce case au, şi toate plătite integral, îi vedem cum îşi pun ostentativ yachturile şi vapoarele la marginea unor lacuri, şi aşa mai departe, iar până la urmă ei se folosesc de faptul că sunt slujbaşii poporului, în formă capitalistă.

Ba, mai mult, odată obţinute aceste bonduri de la guvernul federal american de către Rezerva Federală, ei le speculează pe piaţa internaţională a bondurilor, obţinând al doilea mare câştig, iar acest proces se continuă în spirală, prin care se crează mereu o datorie mai mare şi se tipăresc din ce în ce mai mulţi bani.
În schimb, pentru că vorbim de bonduri, guvernul trebuie să plătească o dobândă lunară până la maturitate, când în mod normal ar trebui să îşi recupereze bondurile şi să plătească suma integrală, dar dobânzile plătite de guvern pentru banii tipăriţi de Rezerva Federală sunt cu atât mai mari cu cât Rezerva Federală tipărește şi împrumută guvernul mai mult. În acest moment, datoria SUA este în proporţie de peste 68% constituită numai din dobânzi la bani împrumutaţi de la Rezerva Federală şi din nou împrumutaţi la maturitate pentru a plăti bondurile, dar pentru a rămâne cu o datorie din ce în ce mai mare.

Dar, de unde va lua guvernul federal american banii necesari pentru a plăti datoria, sau cel puţin o fracţiune din datorie, dar mai ales dobânzile către Rezerva Federală, care percepe lunar dobânzi pentru bondurile oferite de guvern lor? Ar trebui ca datoriile să fie plătite lunar din taxele obţinute de guvernul american, dar aşa ceva nu se va petrece niciodată. Acest guvern nu va avea niciodată bani pentru a-şi plăti datoriile şi va anunţa poporul că toate măririle de taxe sunt datorate necesităţii de a plăti datoriile. Aceasta este un mare circ capitalist, care este pe placul lui Rothschild, al Wall Street-ului şi al Rezervei Federale. Iar omul de rând crede că o duce rău datorită lui Trump, fără să îşi dea seama că s-au perindat o pleiadă de lideri la nivel federal şi statal, iar nivelul lor de trai, al oamenilor de rând, este din ce în ce mai scăzut.

De când președintele marionetă Obama a venit la Casa Albă, în 2008, datoria guvernului american a sărit de la 9.000 de miliarde de dolari la mai bine de 20.000 de miliarde de dolari, în timp ce poporul nu mai are mâncare pe masă iar situaţia economică şi financiară per ansamblu este dezastruoasă. Dar pentru crearea unei astfel de datorii sunt create băncile centrale capitaliste... 

Care este de fapt necesitatea unor bănci centrale capitaliste, atâta timp cât capitalismul trâmbiţează piaţa liberă şi mecanismele pieţei de reglare de gen cerere şi ofertă? Oare nu ar trebui ca aceste mecanisme să ne arate valoarea reală a monedei şi cererea de monedă pe piaţă? Oare nu aceste mecanisme trâmbițate de liderii capitalişti ar trebui să creeze un echilibru şi o oglindă economică a sistemului şi a societăţii?

Peste 99,9% din populaţia globului trăieşte în ţări care au bănci naţionale şi vedem cu ochiul liber ceea ce se petrece pretutindeni. Cine credeţi că nu are bănci naţionale? Una dintre ţările care sunt lipsite de acest „deliciu” financiar este Micronezia, un stat federal şi o alta este... Coreea de Nord. Ambele se bucură de lipsa datoriilor la nivel guvernamental faţă de banca naţională şi tratează direct cu cei care le oferă bani, prin intermediul guvernelor lor, fără a impune „notes” şi fără a accepta impunerea de dobânzi aleatoare de către băncile centrale şi interferenţa lor în economii.

De la înfiinţarea Rezervei Federale, din 1913, în SUA au fost 18 recesiuni şi depresiuni... Oare nu este timpul ca Trump să gândească o schimbare?

În 1963, Preşedintele J.F. Kennedy a emis un ordin executiv, numărul 11110, prin care a autorizat Trezoreria SUA să tipărească dolari – care în felul acesta erau creați direct de Guvernul American, fără a exista nicio datorie faţă de Rezerva Federală. La foarte scurt timp după ce a semnat acest ordin, J.F. Kennedy a fost asasinat…. Să fi fost vreo legătură între aceste „United States Notes” emise de guvern, fără dobândă, şi miliardele de dolari care în felul acesta ar fi fost pierdute de clanul Rothschild şi asasinarea lui?

Ceea ce este interesant şi americanii nu ştiu, este faptul că foarte multe bancnote care acum circulă pe piaţă au fost emise de Trezorerie şi nu de Rezerva Federală, în perioada Kennedy, şi ele nu sunt purtătoare de dobândă şi nici nu reprezintă nicio datorie faţă de nimeni.
Va putea face Trump acelaşi lucru, cu eficienţă majoră pentru economia SUA? Îl va lăsa clanul Rothschild să tipărească dolari şi să scape țara de moliile de la Rezerva Federală? Vă dați seama că acest clan Rothschild, care a adus întreaga economie mondială în genunchi prin intermediul Rezervei Federale nu va accepta, indiferent de ceea ce trebuie să facă, de la asasinate până la spăgi uriașe pentru întregul Congres American.

În finanţele mondiale capitaliste s-a încetățenit un slogan care spune că cel ce împrumută este sluga celui care i-a împrumutat bani, ceea ce face ca Rezerva Federală să aibă sute de milioane şi miliarde de slugi în America şi pe întreaga planetă, cu sprijinul nemijlocit al băncilor naţionale capitaliste.

Clanul Rothschild şi cei de pe Wall Street ştiu foarte bine că datoria, menţinerea şi amplificarea ei, este o formă de control şi elitele o folosesc pentru a crea ideea de stare de normalitate a sărăciei planetare şi de a putea să controleze uşor populația.

În acest moment, datoria totală a ţărilor de pe Terra care deţin bănci centrale, naţionale este de peste 152.000 de miliarde şi este un record absolut, în condiţiile în care întreaga mass-media, sub acelaşi patronaj ca şi băncile şi Rezerva Federală, anunţă că recesiunea s-a încheiat şi că economiile urmează un curs pozitiv. Dar, de fapt, ele sunt împovărate din ce în ce mai mult de datorii imposibil de plătit, ceea ce arată cât de artificial trăim în acest sistem fals din toate punctele de vedere.

Trump nu are şi nu va avea nicio altă cale de ieşire din această situaţie şi poate tocmai de aceea el este mai puţin vocal în acest moment, pentru că presiunea evreilor americani de la Rezerva Federală este enormă. Însă s-ar putea să găsească spre est o cale comună de ieşire din această situaţie şi să închidă pentru totdeauna banca privată a Rezervei Federale, şi Guvernul American să înceapă să emită monedă gratuită.

Să sperăm că o va face şi va neglija faptul că vicepreşedinte al Rezervei Federale este Stanley Fischer, fost guvernator al Băncii Naţionale a Israelului pentru mai bine de opt ani.

Citiți și:
Comisia Trilaterală controlează din umbră economia mondială
Consiliul Relaţiilor Externe, organizaţia care controlează politica mondială




yogaesoteric 
8 ianuarie 2017