Pericolul ascuns la 100 de metri de Piața Victoriei! Radiații mai mari decât dozele admise

Un raport de sănătate publică este ascuns de conducerea Muzeului de Geologie

În Muzeul de Geologie, mai multe încăperi cu fosile și roci sunt contaminate radioactiv. În luna februarie, în presă a fost publicat un raport din mai 2016, păstrat secret de conducerea Muzeului de Geologie și de către Ministerul Cercetării şi Inovării. De fapt situația durează de 25 de ani. Numeroase conduceri ale muzeului au ignorat amenințarea asupra vieții angajaților, a studenților aflați în practică și a vizitatorilor, adulți sau copii!

Gabriel Bindea, directorul Institutului Geologic Român, de care aparține și Muzeul de Geologie, a fost demis după ce în cadrul instituției s-a aflat că jurnaliștii finalizează documentarea și vor publica investigația! Acesta este, alături de directoarea Muzeului, Rodica Tiță, unul dintre cei care au ascuns raportul de sănătate publică.

Pe 22 aprilie 2016, la Muzeul Național de Geologie din București, în două zone se descoperă radiații cu valori de 20 de ori și de 200 de ori mai mari decât normal.

Clădirea istorică a Muzeului de Geologie este plasată între Șoseaua Kiseleff și Bulevardul Aviatorilor. De la gardul muzeului sunt 100 de metri până în Piața Victoriei. Între clădirea muzeului și clădirea Guvernului, în linie dreaptă, sunt sub 200 de metri.

Cifra de pe ecran oscilează puternic. Adriana Ion se deplasează spre grămada din curte, acoperită cu o prelată. Nu există niciun marcaj, oricine dintre vizitatorii muzeului se poate apropia. Pe aici, vara aleargă grupurile de copii care vin să vadă rocile. La doi metri de morman, radiația este de 0,345 μSv/h, aproape dublu față de nivelul normal.

Ce reprezintă cifrele? În termeni științifici, intensitatea totală a radiației gama este exprimată sub formă de echivalent de doză ambientală „sievert – μSv/h”.

Când Adriana Ion parcurge cei doi metri, radiodebimetrul de tip Berthold Umo descoperă o radiație care escaladează la 2,167 μSv/h! Asta înseamnă de 20 de ori mai mult față de doza acceptată.

Mamutul din sufrageria tuturor Guvernelor

„Ce este sub prelată? Mamuții?”, întreabă Adriana Ion, geochimistul care are responsabilitatea măsurării radioactivității. 
„Mamuții?”, insistă ea.

Cei din jur confirmă printr-o simplă mișcare din cap.

„Fosilele au un grad de iradiere mare”, explică unul dintre paleontologii muzeului, șocat și el de felul în care sunt depozitate oasele de mamut. Muzeul deține fosilele a doi mamuți, sosiți în perioade diferite. Unul este aruncat aici, sub prelată! Al doilea este expus la etajul trei. Ambii mamuți sunt radioactivi, iar vizitatorii și lucrătorii nu beneficiază de nicio protecție.

Apoi, grupul merge spre pivnița de minereuri, care are intrarea tot în curte. Înaintea ușii metalice din zona de depozitare, valorile măsurate sunt normale. Dar înăuntru, printre rocile păstrate de-a valma, ecranul o ia razna. Este și mai rău! În pivniță, debitul radioactivității e de 10 ori mai mare decât la „gorganul mamutului”.

„Este între 4 și 21,6 μSv/h!”, citește Adriana Ion cifra din depozitul subteran.

- 0,124 μSv/h este doza ambientală normală, din fața ușii depozitului Muzeului de Geologie;
- 21,680 μSv/h este doza maximă ambientală din depozitul Muzeului de Geologie.

În muzeu sunt zone cu radioactivitate normală și alte puncte cu radioactivitate crescută. Asta nu înseamnă că trecătorii de pe trotuarul de lângă muzeu sau oamenii care se adună la mitinguri în Piața Victoriei sunt afectați. Dar cei care intră în curtea instituției publice și se apropie de cele două zone nesemnalizate se află în pericol, potrivit propriilor concluzii ale Muzeului de Geologie!

23 de eșantioane depășesc norma

Trei săptămâni mai târziu, pe 12 mai 2016, Adriana Ion întocmește un raport. În document există măsurătorile alarmante, descrierile și propunerile de măsuri. Raportul este semnat și de Gavril Săbău, șeful secției de Interes Național de la Institutul Geologic al României, institut care are muzeul în subordine.

„Zona de depozitare a eșantioanelor fosile (fragmente mamut) din curtea muzeului reprezintă o zonă vulnerabilă și susceptibilă la perturbări semnificative ale fondului natural de radiații, sursa fiind reprezentată de materialul fosil depozitat în condiții de insecuritate fizică și radiologică totală.” – Raport de radiometrie, 12 mai 2016, Muzeul Național de Geologie

Conform măsurătorilor muzeului, 23 de eșantioane depășesc limita normală de radioactivitate. Mai multe încăperi au probleme. Dintre ele, susține documentul, zonele de mare pericol sunt două:

1. Mormanul sub care este adăpostit mamutul radioactiv și care este sprijinit de gardul Institutului de Istorie „Nicolae Iorga”. 
„Mai exact, materialul fosil este depozitat în aer liber, acoperit cu o prelată, mascat de un placaj, neexistând o delimitare strictă a perimetrului, depozitul nefiind marcat cu semnul convențional specific radiațiilor ionizante”, scrie în raportul muzeului.

Semnul radiațiilor ionizante este triunghiul galben cu simbolul negru al alertei de contaminare. El lipsește.

Imagine din 2013, postată pe Facebook de angajații muzeului, în care elevii se joacă în apropierea depozitului radioactiv de fosile, nemarcat ca periculos

2. Depozitul subteran al muzeului conține cea mai mare doză de radioactivitate, care ajunge la o valoare de 200 de ori mai mare față de radiația admisă. 
„Cea de-a doua zonă identificată ca având risc radiologic semnificativ este pivnița muzeului, localizată în curtea interioară, folosită ca depozit de minerale ce au conținuturi semnificative de elemente radioactive”, consemnează autorii raportului, Adriana Ion și Gavril Săbău.

„Ușa permite infiltrarea apei pluviale în vestibul și determină condiții de umiditate atmosferică ridicată în interiorul pivniței. În pivniță (incintă betonată) eșantioanele radioactive sunt depozitate haotic (în lăzi de colecție, confecționate din lemn, dispuse în stive, nu există o evidență a materialelor depuse, care să indice proveniența, mineralogia și nici o etichetare corespunzătoare a acestora), ceea ce face imposibilă identificarea cu ușurință a eșantioanelor.”

Autorii documentului remarcă faptul că debitul de doză din fața ușii este în limite normale, de 0,124 μSV/h. Numai că dincolo de ușă, „în zona de depozitare ajunge la variații între 4,000 – 21,680 μSv/h, iar această doză însumată este efectul depozitării necorespunzătoare a materialelor amintite”.

„În cazul pivniței, ca și în cazul mamutului, pe lângă efectul distructiv al radiațiilor gamma generat de expunerea externă, trebuie avute în vedere și emanațiile de radon, care contribuie suplimentar la iradierea personalului expus.” – Raport de radiometrie, 12 mai 2016, Muzeul Național de Geologie

Și resemnarea ucide

10 luni au trecut de la raport, fără ca nimeni din conducerea Muzeului de Geologie sau din minister să ia vreo măsură.

Măsurătorile sunt făcute în prezența directorului muzeului, Rodica Tiță. Urmarea? Din aprilie 2016 și până acum, nimeni nu a făcut nimic! Conducerea a păstrat raportul secret!

Angajații care știu despre document, blocați între frica pierderii locului de muncă și statutul special al Institutului Geologic al României, de care aparține muzeul și care are zone de „interes național”, aleg să tacă. Colegii lor, care nu au văzut raportul, dar prind zvonurile despre existența lui, nu tulbură nici ei apele.

„De fapt, situația durează de 25 de ani”, se apără directorul muzeului, Rodica Tiță, în discuția față în față cu jurnaliștii. „Eu voi fi, probabil, înlocuită, să se ocupe cei care vor veni!”

„Fostul nostru coleg Vătășoaia a murit de cancer”

Primii afectați sunt chiar angajații.

Fost director economic, acum simplu economist în Institutul Geologic, Costina Surdu spune că vorbește pentru cei care nu mai pot să facă asta. „Un fost coleg din celălalt sediu, Doru Vătășoaia, a decedat la aproape 60 de ani, după o mare suferință”, povestește ea. „Doru Vătășoaia lucra la radiometrie, cel mai expus departament, unde se operează direct cu material radioactiv. A murit de cancer.”

„Eu am aflat de multă vreme despre pericolul la care suntem supuși și noi, și vizitatorii. La muzeu se organizează târguri și evenimente cu zeci de studenți care stau aproape de unele dintre eșantioanele radioactive. Știam că doamna Adriana Ion, de la radiometrie, a făcut măsurători și un referat prin care subliniază anomalia, nivelul depășit al radiațiilor de multe mii de ori”.

Surdu afirmă că nu doar cele două locuri contaminate masiv sunt periculoase.

„Știm cu toții că oamenii, angajații muzeului, se îmbolnăvesc. Există și un depozit de material radioactiv extrem de periculos, pentru că nu este protejat conform unor standarde. Dar probleme sunt și în săli. Unele probe radioactive sunt ținute în borcane”.

S-au speriat și s-au plâns ministrului Valeca

Pe 1 februarie 2017, angajații trimit o adresă anonimă către ministrul cercetării, Șerban Valeca. În document, ei spun că directoarea Rodica Tiță a ținut raportul din mai 2016 secret. Și, mai mult, „nu a luat măsuri de protecție, iar banii au fost cheltuiți preferențial, pe achiziții nesemnificative”.

„Suntem foarte speriați, mai ales că în ultimul timp două dintre colege au avut grave probleme de sănătate.”

Citiți și:

Sectoare din Alpi, la fel de radioactive ca deşeurile, la 30 de ani de la catastrofa de la Cernobîl 

Monştrii de la Fukushima. Flori şi fructe hidoase sunt rezultatul unor mutaţii genetice provocate de radiaţii 

«Piciorul elefantului» ucide în 300 de secunde 

yogaesoteric 
1 aprilie 2017

Nu ne mai minţiţi că România e un stat suveran, şantajul politic e botezat corectitudine politică, iar legile trebuie să aibă musai girul ocupanţilor!

Desfiinţaţi România, netrebnicilor, nu vă mai prefaceţi că avem o ţară! Nu ne mai minţiţi că România e un stat suveran şi nu ne mai chemaţi la vot! Ce să alegem, o gaşcă de târâtoare la porţi străine? Nişte nevertebrate încolonate, cu căciulile în mână, la uşa ambasadelor stăpânitoare aici? De ce să ne amăgim că vă dăm puterea, când, de fapt, cei de afară o au şi o exercită după cum le vine cheful?

Cheltuim degeaba bani şi energie, iluzionându-ne aiurea că bătălia electorală va decide asupra destinului nostru. Nouă ne-a rămas doar dreptul de a scoate din urnă numele slugilor, nu altceva. Deşi, inşii ăştia – parlamentari şi miniştri, nu-l pomenesc pe preşedintele ilegitim – nu au identitate. Şi-au abandonat-o voluntar, ca nu cumva să-şi supere şefii de la Bruxelles şi Washington. Oameni fără chip şi stare civilă, nişte contururi amorfe şi confundabile unul cu altul, goale. Cópii abjecte ale politicianului născocit de o Europă globalizată şi insensibilă la tradiţiile naţionale. Legile trebuie să aibă musai girul ocupanţilor, ca şi mărimea lefurilor, a pensiilor, nimic nu trece de ochiul lor satrapic.

Ne-am vândut economia şi independenţa la ordinele cancelariilor euroatlantice, ne-am trimis aşijderea cetăţenii în pribegie să cerşească o firimitură de condiţie umană inferioară. Suntem monitorizaţi de ani de zile de parcă am fi infractori, ni se interpretează în toate felurile orice gest şi mişcare. Trădătorii s-au înmulţit şi circulă la vedere, unii sunt chiar formatori de opinie. Statul îi decorează şi-i saltă în grade şi ranguri, se bucură de onoruri şi privilegii. Se laudă cu relaţiile lor de dincolo de graniţe şi, din vocaţia delaţiunii, şi-au făcut piedestal. Schengen-ul este sperietoarea cu care ne ameninţă stăpânul, titulatura compromisului suprem. Intraţi în spaţiul nostru doar despuiaţi şi de-a buşilea, uitaţi că sunteţi români! – ni se repetă întruna.

Şantajul politic este botezat corectitudine politică, iar de nu schimbăm legislaţia internă pe placul afaceriştilor străini, ioc investiţii! Întreprinzătorii muscali ne-au furat la bucată metalurgia, dar nimeni nu le cere socoteală. Subminarea economiei naţionale şi spionajul sunt vini indigene. Procurorii români sunt preocupaţi să-i bage la zdup numai pe afaceriştii neaoşi. Ceilalţi sunt curaţi şi cinstiţi, americanii ne-au chevronizat şi bechtelizat de ni s-a dus buhul, dar ne predau lecţii de morală.

Suflet în exil

de Marian Nazat

Citiţi şi:
Prof. dr. Constantin Ciutacu: «Clasa politică apare ca un veritabil detaşament al legiunii străine»
Se pregăteşte mai pe ascuns, mai la vedere pulverizarea României

yogaesoteric

2 aprilie 2017

Traian Băsescu, despre Tudorel Toader: „A fost un discurs profesionist, cu o concluzie de slugă”

Autor: 

Cristi Șelaru, Redactor

Publicat: 19:13

Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a declarat, miercuri, că nu este oportună, în acest moment, declanşarea procedurii de revocare a procurorului general şi a procurorului şef al DNA. Traian Băsescu a lansat acuzații grave la adresa ministrului și spune că deciziile au fost luate de acesta alături de Liviu Dragnea și Călin Popescu Tăriceanu.

RAPORTUL ministrului Justiției în cazul Parchetului General și al DNA/ DOCUMENT

La B1 TV, Băsescu l-a numit ”slugă” pe ministru și a spus că decizia sa e extrem de gravă.

”A fost un discurs profesionist, cu o concluzie de slugă. A constatat încălcarea gravă a Constituției și spune că nu e oportun să luăm măsuri împotriva celor care încalcă Constituția. E explicația unui marțafoi propulsat de Fenechiu la CCR care s-a pliat pe interese. Păcat că știe carte, dar rămâne o slugă. E vorba despre statul de drept, am relativizat Constituția.

S-au întrunit cu Dragnea, cu Tăriceanu, s-au temut de manifestații, de amenințări, de vizita ambasadorului SUA, de sistem, nu știu, dar azi, în România, s-a stabilit relativizarea Constituției. E extrem de grav. Nu mai e nimic de comentat. Sistemul e cel care își impune punctul de vedere, cu sau fără Kovesi sau Coldea. Constituția e terfelită de un neisprăvit de ministru și o neisprăvită de majoritate. Niște slugi ale sistemului. E mai rău decât ”marțea neagră”, a spus Traian Băsescu.

http://www.stiripesurse.ro

Traian Băsescu, facebook.com

              Traian Băsescu, (La adresa actualilor guvernanți): 

Slugilor,
Dacă nu sunteţi în stare să vă apăraţi la voi acasă Constituţia, cum credeţi că îi veţi apăra pe români în faţa presiunilor Brexit-tului ? Dar în relaţia cu Trump ?
Când nu-ţi respecţi tu, român, propria Constituţie, cum vrei să ţi-o respecte alţii ?
Când nu-ţi aperi Constituţia, nu ai cum să-ţi aperi ţara !
Luaţi aminte slugilor.

«Greşalele în politică sunt crime»

Cuvintele usturătoare pe care Mihai Eminescu le-a scris în presa vremii la adresa clasei politice sunt uluitor de potrivite și pentru a descrie vremurile pe care actualmente le trăim. Vă oferim în continuare mai multe citate din scrierile jurnalistice ale lui Mihai Eminescu menite a ne ridica unele semne de întrebare.

„Statul a devenit, din partea unei societăţi de esploatare, obiectul unei spoliaţiuni continue şi aceşti oameni nu urcă scările ierarhiei sociale prin muncă şi merit, ci prin abuzul culpabil al puterii politice, câştigate prin frustrarea statului cu sume însemnate.”

„S-au zidit fără îndoială multe palate în Bucureşti, s-a înmulţit numărul acelora care trăiesc numai în capitală sau numai în străinătate; ţara munceşte înzecit pentru a întreţine absenteismul şi luxul, precum şi pătura numeroasă de oameni care şi-au făcut din politică o profesie lucrativă.”

„Peste tot aceeaşi idee: să dau străinilor ce-mi cer; cât pentru români puţin îmi pasă!”

„Trădătorii devin oameni mari şi respectaţi, bârfitorii de cafenele – literatori, ignoranţii şi proştii – administratori ai statului român.”

„Toate numirile în funcţiuni nu se fac după merit, ci după cum ordonă deputaţii, care, la rândul lor, atârnă de comitetele de politicieni de profesie, formate în fiece centru de judeţ. Aceste comitete îşi împart toate în familie. Ele creează, din banii judeţelor, burse pentru copiii «patrioţilor» trimişi în străinătate să numere pietrele de pe bulevarde, ele decid a se face drumuri judeţene pe unde «patrioţii» au câte un petec de moşie, încât toată munca publică, fie sub forma de contribuţie, fie sub cea de prestaţiune, se scurge, direct ori indirect, în buzunarul unui «patriot».”

„Greşalele în politică sunt crime, căci în urma lor suferă milioane de oameni nevinovaţi, se-mpiedică dezvoltarea unei ţări întregi şi se-mpiedică, pentru zeci de ani înainte, viitorul ei.”

Dacă am aplica această din urmă paradigmă, oare câți oameni politici ar trebui să răspundă pentru greșelile lor, voite sau nevoite?

Oare de la ce nivel al greșelii începe crima împotriva propriului popor?

Oare atunci când faci legi împotriva poporului tău, ar trebui să te vedem ca pe un criminal, sau ca pe un biet om supus greșelii?

Citiți și: 
Marele patriot Mihai Eminescu, un martir ucis la o comandă ce a fost dată de francmasoni 
Prof. dr. Constantin Ciutacu: «Clasa politică apare ca un veritabil detaşament al legiunii străine» 
10 ani de integrare stranie și sărăcie în UE: Iluzia românilor că străinii ne vor binele s-a spulberat
 

yogaesoteric 
27 martie 2017

Raport nazist din 1940 pentru colonizarea României. Un proiect care iată a revenit în actualitate sub patronajul Uniunii Europene

TRIST, DAR ADEVĂRAT !!

O introducere de Miron Manega:

Textul de mai jos este un fragment dintr-un raport german din 4 noiembrie 1940. Autorul acestui text stabileşte strategia de acţiune a Germaniei naziste în România, la două luni de la alungarea regelui Carol al II lea şi la puţină vreme de la sosirea misiunii militare germane. Documentul se găseşte la Arhivele Naţionale ale României, Fondul Microfilme SUA, rola 258 cadrul 1405523.

Raportul a fost recuperat din arhivele naziste de armata americană, însă din păcate nu a fost înregistrată provenienţa lui. Actualitatea acestuia nu este dată de observațiile istorice (câteva judicioase, dar cele mai multe profund eronate), ci de viitorul colonial pe care ni-l pregătea, la momentul acela, Germania. Viitor pe care ni-l pregătește acum Uniunea Europeană (sau de Euro-Germania, cum o consideră unii). Observați analogiile…

Raportul nazist despre România are multe erori, dar şi multe observaţii corecte. „Spaţiul colonial” de care vorbeşte, „care nu este capabil să trăiască într-un mod propriu şi este influenţat de formele exterioare”, era constituit în state independente încă din 1330 (Ţara Românească) şi 1359 (Moldova). Autorul raportului nu ştie nimic despre asta, şi nici despre momentele de glorie europeană ale unor domnitori români. Cunoaşte în schimb foarte bine istoria Ţărilor Române de la 1710 încoace (începutul perioadei fanariote) şi pe această cunoaştere îşi fundamentează toată analiza. Sub această rezervă, raportul are o importanţă documentară incontestabilă şi scoate la lumină adevărata părere a naziştilor faţă de legionari.”

Raport german din 4 noiembrie 1940

România de pe cele două părţi ale Carpaţilor reprezintă două entităţi deplin diferite. Transilvania şi Banatul sunt marcate de Europa Centrală; Valahia, Moldova şi ţinuturile de la gurile Dunării sunt mai degrabă oriental-asiatice. Încă din secolul al X lea, cultura ţărănească şi orăşenească a Imperiului a ajuns până la arcul carpatic. De cealaltă parte a Carpaţilor nu s-a putut clădi ceva asemănător, de aici începe un spaţiu colonial care nu este capabil să trăiască într-un mod propriu şi este influenţat de formele exterioare.

Valahia şi Moldova au fost dependente de imperiile german, turc şi rus şi din păcate la dorinţa acestor puteri au devenit state „independente”. „Naţiunea română” nu este nici în ziua de azi nimic altceva decât o legendă a istoriografiei.

Până în secolul al XIX lea nu a existat de fapt decât o viaţă vegetativă a micului popor de ţărani şi păstori valahi care număra cu puţin peste un milion de oameni care niciodată nu au avut o clasă conducătoare proprie ci nişte profitori patriarhali care se schimbau adesea.

Înmulţirea de zece ori a acestei populaţii în secolele XIX şi XX s-a reușit prin apariţia sistemului industrial european, care a transformat stepele în terenuri agricole. Această mare şansă economică s-a transformat, ca la toţi primitivii, într-o creştere a populaţiei. De aici a rezultat un număr mai mare şi o clasă de mari proprietari lacomi care nu aveau nicio legătură cu pământul şi cu masele muncitoare; fără să existe un popor şi cu atât mai puţin o naţiune.

Puţinul care are legătură cu voinţa poporului vine din Transilvania. În cercurile românilor emigraţi aici ca forţă de muncă, în urma contactului strâns cu cultura mărcilor de graniţă ale Imperiului a apărut dorinţa de a da o viaţă mai bună neamului propriu. Însă până în ziua de azi s-a rămas la stadiul de dorinţă. Aceasta nu putea să fie altfel, spune Garda de Fier, deoarece clasa conducătoare străină orientată doar spre câştig a nimicit toate încercările de îmbunătăţire. Faptul că turcii, grecii, evreii şi alţi străini au devenit zeii idealului îmbogăţirii fără limite şi acceptarea corupţiei ca sistem, au făcut ca aceste dorinţe idealistice să nu aibă nicio şansă. Abia revoluţia din 1940 a dat ocazia unei renaşteri a poporului român pentru o viaţă de naţiune independentă.

Ar fi o greşeală acceptarea necritică a acestei teze a Gărzii de Fier. Este adevărat că mişcarea lui Codreanu este cea mai puternică expresie de sănătate şi voinţă proprie care a apărut în rândurile populaţiei României. Putem astfel vedea că există aici substanţe ale unei rase vrednice. Este însă îndoielnic că acestea sunt destul de puternice pentru a crea un stat şi a transforma o populaţie într-un popor.

În primul rând nu există un conducător şi nicio clasă conducătoare. Codreanu şi 17.000 de comandanţi subordonaţi au fost înlăturaţi şi „poporul” nu s-a mişcat. Revoluţia nu a fost făcută de Garda de Fier, ci de Antonescu, un general despre care se poate spune că este un bărbat curajos. Lovitura de stat i-a reuşit deoarece inamicii săi au fost nişte nemernici laşi. Şi chiar şi aşa Antonescu nu ar fi reuşit nimic, dacă prăbuşirea politicii externe a vechiului sistem nu i-ar fi pus în mână toate atuurile. Revoluţiile adevărate au drept urmare modificarea politicii externe.

Noua Românie însă trăieşte de la început pe baza atotputernicei bunăvoinţe a Axei, chiar şi din punctul de vedere al politicii interne. Anume nu împotriva unor puteri străine a trebuit Antonescu să cheme trupele germane, ci împotriva propriei sale armate şi împotriva rezistenţei din cadrul aparatului de stat pentru că, într-adevăr, nu avea la îndemână forţe proprii care să-i fie alături. Într-o ţară ai cărei ofiţeri, funcţionari şi intelectuali aproape fără excepţie sunt obişnuiţi să trăiască din trădare, acest bărbat care, înainte de toate, pretinde cinste, s-a confruntat imediat cu o duşmănie crescândă. De asemenea trebuie evitată luarea drept realitate a viselor gardiştilor. Noua Românie va avea nevoie pentru totdeauna, din punct de vedere al politicii externe, de sprijinul trupelor germane, iar din punctul de vedere al politicii interne pentru cel puţin câteva decenii.

Garnizoanele germane din România îi dau Reichului garanţia că nu vor apărea dezordini în sud-estul spaţiului său vital care ar fi păguboase din punct de vedere politic şi pentru situaţia aprovizionării sale. Mulţumită capacităţii populaţiei româneşti de a răbda de foame, mica supraproducţie agrară a României va fi la dispoziţia Reichului şi petrolul îşi va găsi drumul spre Reich câtă vreme acesta va curge. Astfel, prin aceste exporturi româneşti se pare că vor fi asigurate lipsurile industriei germane.

Apare acum întrebarea dacă Reichul trebuie să se mulţumească cu atât. Nu ar fi mai degrabă în interesul său să folosească pe deplin bogăţiile naturale şi forţa de muncă din această ţară apropiată? Recolta medie la hectar în România este doar puţin mai mare decât jumătate din media Reichului, în ciuda faptului că terenul este în general cu mult mai bun decât cel din Germania. De asemenea nu sunt folosite nici pe departe toate oportunităţile agricole ale României. Tratatul Wohlthat a indicat numeroase căi prin care să fie folosite puterile economice ale României şi să fie însufleţite schimburile comerciale.

Tratatul este în continuare în vigoare şi piedicile politice care se opuneau punerii lui în aplicare au dispărut. Fără îndoială că mijloacele prevăzute în tratat pot fi folosite acum mai bine, însă este nevoie de un discipol dornic de învăţătură şi care să fie capabil de dezvoltare, asupra căruia să se facă simţite efectele pedagogice. Însă această viziune trebuie mai întâi analizată în mod corect.

Întreaga dezvoltare istorică pasivă de până acum a României vorbeşte împotriva unei posibilităţi de acest fel. Cunoscătorii ţării ne asigură că populaţia României nu este una ambiţioasă şi că, în mod oriental-slav, se mulţumeşte cu astâmpărarea foamei în loc să se străduiască să îşi asigure toate cele necesare. Religiozitatea moartă a bisericii ortodoxe îi întăreşte în această atitudine. Faptul că credinţa ortodoxă se găseşte alături de ideea naţională şi de cea de ordine în ideologia Mişcării Legionare ne face să nu ne aşteptăm la vreun fel de schimbare.

Dacă se doreşte ca România să nu fie doar păstrată, ci să fie folosită pe deplin, acest lucru nu poate avea succes doar prin consiliere, ci prin metode coloniale. Pentru aceasta, este nevoie ca în locul proprietăţilor ţărăneşti minuscule prost exploatate să apară mari moşii care să fie administrate după metode moderne sub conducere germană. Apoi, trebuie ca forţa de lucru care acum leneveşte să fie ocupată intensiv pe model colonial cu agricultura şi trebuie alcătuite mari armate de muncitori care să refacă sistemul de drumuri extrem de înapoiat. Industriile care necesită forţă de muncă intensivă trebuie să fie transferate din Reich în România.

În acest fel i se va da poporului german din România o şansă de implicare care să îi dea şi conştiinţa că joacă un rol important în cadrul Reichului. Poporul german din România a devenit de puţină vreme o corporaţie de drept public. Ei se pot alătura drapelului Reichului şi pot să îşi satisfacă serviciul militar în regimente proprii. Prin aceasta se reuşeşte ca Reichul să nu cedeze acest vechi post de graniţă, ci să îl păstreze şi, cum este de dorit, să îl dezvolte.

Ţara de dincoace de Carpaţi poate, prin munca saşilor transilvăneni, să primească din nou caracterul unui district german. De asemenea, grupul etnic german oferă o rezervă necesară de oameni cunoscători ai ţării care să fie folosiţi pentru rezolvarea problemelor de cealaltă parte a Carpaţilor.

Aceste sarcini pot fi îndeplinite fără să fie atinsă suveranitatea formală a României (caracteristicile cele mai importante ale suveranităţii oricum îi lipsesc acestui stat) şi fără ca să fie blocate posibilităţile de dezvoltare ale puterilor vrednice din rândul populaţiei româneşti. Modalitatea de acţiune trebuie să fie o impunere pe cale paşnică. Nu ar trebui să fie dificil de obţinut sprijinul guvernului român pentru înfiinţarea unor moşii model şi, treptat, numărul acestor mari moşii să fie crescut. De asemenea, nu ar trebui să fie întâmpinate obstacole de netrecut pentru punerea sub regie germană a construcţiilor de drumuri şi canale. Nu este nevoie de mijloace violente pentru penetrarea industrială. Există destul capital în Reich care caută oportunităţi şi care printr-o organizaţie centrală de intermediere în mod planificat să fie orientat către România.

Printr-o politică românească bazată pe realităţi – şi nu pe programul imposibil de realizat al unei minorităţi de gardişti – fiecare va primi ceea ce i se cuvine: masele capabile de dezvoltare o mai bună supraveghere şi alimentare ca până acum, germanii vor primi conducerea în ceea ce priveşte interesele Reichului şi foloasele cuvenite pentru contribuţia şi responsabilitatea lor politico-militară, forţele vrednice de origine românească vor primi participarea la guvernare şi administrare, conducerea producţiei şi a comerţului.

Misiunea militară germană din România trebuie să apere ordinea, astfel încât să nu mai fie posibile dezordinile. Reichul german nu trebuie să lase să îi scape posibilităţile coloniale care se găsesc la uşa sa.

4 noiembrie 1940

Citiți și:

Se pregăteşte mai pe ascuns, mai la vedere pulverizarea României 

Mesajul unui britanic pentru români: «Aveți o ultimă șansă să luptați pentru țara voastră înainte să vă fie luată cu totul!» 

Iluzii anesteziante în care cred românii şi care blochează evoluţia şi dezvoltarea poporului român, a societăţii româneşti, a României 

yogaesoteric

24 martie 2017

Declarații șocante ale generalului Iulian Vlad: Sergiu Nicolaescu a regizat momentele de panică și explozii din 1989, în București

A folosit recuzită specială și cascadori…

 Evenimentele din anul 1989, numite de unii Revoluție, iar de alții lovitură de stat, au rămas până astăzi o mare nebuloasă, acel moment fiind cu certitudine unul în care și serviciile altor state și-au băgat coada.

Simplul fapt că de puțină vreme s-a redeschis Dosarul Revoluției, după ce fusese băgat la sertar, fără soluții, iar cei considerați în mod oficial un fel de eroi ai Revoluției până acum, în frunte cu Ion Iliescu, sunt astăzi inculpați pentru crime împotriva umanității, ne spune cât de mari sunt interesele în legătură cu mușamalizarea evenimentelor de acum 27 de ani.

Și iată că în contextul emoției creată de redeschiderea dosarului amintit, revista Periscop (publicație a cadrelor în rezervă și retragere din Serviciul de Informații Externe), citată de Evz.ro, prezintă un interviu incendiar în care ultimul șef al Securității comuniste, generalul Iulian Vlad, a făcut mărturii care cutremură spațiul public românesc. Astfel, fostul șef al Securității din regimul Ceaușescu spune, nici mai mult nici mai puțin, că Sergiu Nicolaescu este autorul unor înscenări cu explozii la începutul evenimentelor din anul 1989, din București, menite să provoace tulburări, acțiuni realizate cu recuzită specială și cascadori, totul gândit să ducă la căderea regimului Ceaușescu și la concentrarea puterii în mâinile nou creatului Front al Salvării Naționale, născut din vechi nomenclaturiști.

Iată câteva fragmente din acest interviu. Generalul Iulian Vlad:

„Organizarea momentelor de panică și explozii urmate de țipete i-a aparținut lui Sergiu Nicolaescu. El a fost cel care a regizat acele provocări, pentru care a folosit recuzita și o parte dintre cascadorii utilizați la scenele pe care le turna la filmări.

De altfel, Sergiu Nicolaescu a făcut ani de zile obiectul Direcțiilor a III-a și a IV-a, care au documentat destul de bine contactele intense și dubioase pe care le avea la diferite niveluri cu cadrele de conducere din armată și, îndeosebi, pe timpul lungilor deplasări efectuate în străinătate, mai ales în Germania. Din păcate, la nivelul cel mai înalt, nu s-a dispus nicio măsură în consecință.

Și, după evenimentele din 1989, Sergiu Nicolaescu, dintr-o dată, s-a pus în capul bucatelor și a ajuns ceea ce a ajuns. Cine l-a numit pe Sergiu Nicolaescu președinte al Comisiei Senatoriale de cercetare a evenimentelor din decembrie 1989? Evident că Ion Iliescu! Adică pui lupul paznic la oi?

Ordinul de deschidere a granițelor a fost dat de Ion Iliescu și CFSN, la insistențele generalului Nicolae Militaru, care comanda Armata și toate instituțiile de forță ale statului. El, acest trădător ordinar, trebuia să se ducă și să propună închiderea frontierelor. Ori, a procedat exact invers…

…Mai departe, influența extraordinar de puternică pe care au avut-o posturile de radio și televiziune străine, îndeosebi din unele țări vecine. Faptul că zeci de mii de sovietici veniți atunci pe teritoriul României s-au implicat direct în acțiune, că au dat buzna peste frontiere ungurii, care au făcut enorm de mult rău, sârbii, pe care i-am considerat de-a lungul timpului ca pe cei mai buni prieteni ai României și s-au dovedit atunci a ne fi dușmani, toți laolaltă au făcut ca România să fie pusă într-o situație dintre cele mai grele cu putință, să determine dezmembrarea ei. Asta s-a urmărit!”

Din fericire pentru noi, scenariul dezmembrării României copt în acele vremuri nu a putut fi dus până la capăt. El continuă însă astăzi în mințile înfierbântate ale ungurilor și rușilor, dar și în ale altora. Să sperăm că vom rezista și acum…

Citiți și:

Exploziv! Procurorii militari: la Revoluția din ʼ89 «noua conducere politică a dispus uciderea oamenilor, s-a creat chiar aparenţa unui război civil» 

Manipularea mediatică şi loviturile de stat. Cazul pseudo-revoluţiei române 

yogaesoteric 

23 martie 2017

REALITĂȚI SUEDEZE

REALITĂȚI SUEDEZE

Ia cititi si va MINUNATI ! Fraerii de noi !

Ce ne oprește să facem la fel?!

Diferențe între “Suedia comunistă” si “România țiganistă”. Despre o civilizatie de neinteles pentru saltimbancii balcanici.

(13 iunie 2016)

Suedia:- locuitori                   = 9,2 mil.             România : - locuitori           = 22 mil.
               - PIB                          = 371,5 mld. $                           - PIB                   = 189,8 mld. $
               - venit/cap de loc      = 50,05 $ (loc.11)                        - venit/cap.loc.   =  8,95 $ (loc 70)
                  (în 2015)                                                                           (în 2015)

De curând, am ca vecin un vechi cunoscut, fugit de comunismul din Suedia; Odata mi s-a 'destainuit': "m-am saturat de comunistii astia suedezi"...; am ramas cu gura cascata.. si el mi-a argumentat: nu poti sa faci nimic de capu' tau, nu poti sa gresesti, nu poti sa te simti si tu singur... peste TOT domneste Ordinea si Legea; de ex. - daca intri cu un 4x4 al tau in oras (!) si n-ai platit rovigneta... amenda iti vine in 3 zile si este foarte mare.., daca gresesti, deh. ca tot omu'..., platesti de-ti sar capacele...

Deci vecinul meu s-a săturat de aceasta permanenta pseudo-'Securitate' care obliga la Ordine si Respect..., in rest va las pe voi sa judecati unde-i mai bine: acolo sau aici – eu zic ca aici, aici poti sa faci ce vrei, sa omori si sa stai 3 ani la mancare gratis, sa furi (e bine sa furi mult ca sa ai ce spagi sa dai la cei care te vor judeca) s.a.m.d. Alegeti..., vai noua!

Suedia...o tara la superlativ....legislatia lor....visul la Rai...al omenirii.... Suedia, tara in care politicienii nu au privilegii, nu se bucura de imunitate, iar alegatorii se prezinta la vot in proportie de peste 80%. In topul 2013 al celor mai fericite tari, Suedia figureaza pe locul 5, dupa Danemarca, Norvegia, Elvetia si Olanda, in timp ce Marea Britanie este abia pe locul 22, iar Romania pe locul 90.

Tarile "fericite" au in comun mai multe lucruri, printer care un venit mare pe cap de locuitor, o viata sanatoasa si, mai ales, absenta coruptiei la nivelul liderilor, explica John Helliwel, profesor de economie la Universitatea British Columbia. De asemenea, implicarea oamenilor in viata "cetatii" este tratata cu foarte mare seriozitate.

Reportajul "Suedia - Taramul politicienilor fara privilegii"

("Sweden - Land of Politicians Without Privileges"), difuzat de televiziunea braziliana TV Bandeirantes, ne prezinta o lume despre care, obisnuiti cu situatia din Romania, ne e greu sa credem că există cu adevarat ... !!!

Cateva date generale:

Suedia este o monarhie constitutionala.

Din 1971, Parlamentul tarii este unicameral si are 349 de membri, alesi prin vot direct si proportional, ei reprezentand 9,2 milioane de cetateni. Regele Carl al-XVI-lea Gustaf indeplineste doar functii ceremoniale, cele politice fiind preluate de Purtatorul de Cuvant al Parlamentului.

Statul este conceput ca un sprijin pentru toti cetatenii sai, care sunt tratati echitabil prin intermediul unor servicii sociale consistente, bazate pe o economie solida. Aceste servicii sunt asigurate tuturor gratuit, indiferent de venituri sau clasa sociala. In schimb, taxele sunt mari, dar ele se intorc sub forma de pachete de asistenta sociala.

Aceasta relatie intre stat si cetateni face ca alegerile sa fie extrem de importante pentru suedezi. Conform statisticilor, peste 30% dintre ei sunt membri in diverse partide si peste 80% sunt membri de sindicat. Prezenta la alegerile organizate la fiecare 4 ani este de peste 80%. Suedezii considera dezbaterile politice si prezenta la vot esentiale pentru democratie.

Fara privilegii sau lux pentru politicieni.

Tara este condusa de clasa politica, nu de rege, iar suedezii sunt extrem de implicati si de atenti la activitatea depusa de cei carora le dau votul, motiv pentru care acestia nu au privilegii si nici nu beneficiaza de conditii de lux. Pana in 1990, in Suedia nici nu existau locuinte puse gratuit la dispozitia parlamentarilor. Acestia obisnuiau sa doarma pe canapelele din birourile lor, situate in cladirea Parlamentului.

In prezent, parlamentarii suedezi au la dispozitie garsoniere detinute de stat, cu o suprafata de circa 40 de metri patrati. Singura camera este folosita atat ca living, cat si ca dormitor. Spalatoria este comuna, iar demnitarii trebuie sa se programeze din timp daca vor sa isi spele asternuturile. Sunt si parlamentari care traiesc intr-un spatiu chiar mai mic, de doar 18 metri patrati. In aceste cazuri, inclusiv bucataria este impartita in comun. Nu exista personal de serviciu, iar regulile sunt stricte: "Pastrati curatenia".

Biroul unui parlamentar are circa 18 metri patrati.

Demnitarii nu au secretare sau consilieri, nici masini de serviciu cu sofer.

"Eu ii platesc pe politicieni. Nu vad niciun motiv pentru care banii platitorilor de taxe sa fie folositi pentru a le oferi politicienilor o viata de lux", explica un suedez in reportajul televiziunii braziliene.

Resedinta oficiala a premierului suedez nu depaseste circa 300 de metri patrati.

Nici acesta nu beneficiaza de personal de serviciu. Mai mult, purtatorul de cuvant al guvernului a declarat ca premierul isi calca singur camasile si isi spala singur rufele, la fel ca orice simplu cetatean.

Suedia este impartita in 21 de comitate conduse de cate un birou administrativ numit de guvern impreuna cu un consiliu ales de cetateni. Pe teritoriul Suediei sunt 290 de localitati. Nici primarii si guvernatorii nu au dreptul la resedinte oficiale gratuite, iar consilierii nici macar nu au salariu lunar sau un birou propriu, asa ca lucreaza de acasa.

"Suntem alesi sa reprezentam cetatenii si, la fel ca ei, avem propriile noastre slujbe", a explicat o consiliera. Doar parlamentarii, care lucreaza la elaborarea legilor, se considera ca exercita un serviciu public pentru care trebuie sa fie remunerati cu salarii lunare. Un parlamentar suedez castiga aproape dublul venitului net al unui professor.

Fără îndemnizații speciale
Parlamentarii care nu domiciliaza in capitala nu primesc bani in plus pentru costurile suplimentare, cum ar fi plata unei eventuale chirii sau pentru a avea asistenti la cabinetele parlamentare din localitatile de origine. Acolo, multi

dintre ei lucreaza de acasa si utilizeaza sediile partidelor sau bibliotecile publice pentru a se intalni cu alegatorii.

Toate calatoriile cu avionul ale parlamentarilor trebuie sa fie aprobate si rezervate la agentia de turism din cadrul Parlamentului, nefiind alocate indemnizatii speciale.

Fără imunitate.

Politicienii suedezi nu sunt privilegiati in fata legii si nu se bucura de niciun fel de imunitate. Mona Sahlin a cumparat o ciocolata si alte cateva obiecte personale cu credit cardul guvernamental si a platit scump - si-a pierdut postul de vicepremier. Scandalul a fost celebru in anii '90, fiind cunoscut sub numele de "cazul Toblerone". Sahlin si-a compromis cariera politica, fiind nevoita sa demisioneze din functia de lider al Partidului Social Democrat. 

Transparența si control cetațenesc. 

Cetatenii sunt foarte atenti la modul in care Parlamentul isi foloseste puterea. Transparenta activitatii parlamentare are radacini in Constitutie. Fiecare cetatean are dreptul sa verifice cheltuielile politicienilor, actele contabile emise de guvern si declaratia de impozit pe venit a premierului.

Mai mult, functionarii trebuie sa puna la dispozitia doritorilor corespondenta zilnica si emailurile oficiale ale prim-ministrului, orice cetatean avand acces la aceste informatii.

In sala calculatoarelor este posibil chiar sa studiezi traseul unor documente, cum ar fi cheltuielile guvernamentale sau detaliile unei licitatii publice. De exemplu, unul din rapoartele cu cheltuielile premierului a inclus si pranzul luat impreuna cu presedintele Bancii Centrale, precizandu-se chiar si ce au mancat si au baut cei doi.

Administratia Parlamentului suedez tine socoteala cheltuielilor in rapoarte ale membrilor, depozitate intr-o singura incapere. Exista dosare individuale pentru fiecare dintre cei 349 de demnitari, precum si pentru Purtatorul de cuvant al Parlamentului.

Orice suedez poate veni sa studieze dosarele sau poate cere informatiile prin intermediul Internetului.

Principiul transparentei este inclus in Constitutia suedeza de mai bine de 200 de ani. El face ca excesele de putere sau cazurile de coruptie sa fie extrem de rare in aceasta tara. 

(Transmiteti mai departe la TOTI cei pe care-i cunoasteti ! Ar trebui transmis pe TOATE retelele TV, la presa scrisa si vorbita, pentru a fi adus la cunostinta tuturor !)

http://www.agorapress.ro/intre-suedia-comunista-si-romania-tiganista-despre-o-civilizatie-de-

neinteles-pentru-saltimbanci-balcanici