Comisia Europeană cere României să intensifice ritmul primirii refugiaților conform cotelor obligatorii

Comisia Europeană a menționat în luna mai 2017 România printre statele membre ale UE cărora le solicită să intensifice ritmul primirii refugiaților, conform cotelor obligatorii decise în septembrie 2015, dar a evidențiat totodată că România se pregătește să preia în scurt timp refugiați direct din Turcia, în baza acordului încheiat de UE cu Ankara.

În prezentarea celui de-al 12-lea raport privind stadiul implementării cotelor obligatorii de refugiați, Comisia notează că în perioada scursă de la publicarea ultimului raport încă 2.078 de refugiați au fost relocați în statele UE (1.368 din taberele din Grecia și 710 din cele din Italia), astfel că la data de 12 mai 2017, numărul total al refugiaților redistribuiți conform acestui mecanism a ajuns la 18.418.

Conform deciziei Consiliului pentru Justiție și Afaceri Interne (JAI) din septembrie 2015, adoptată prin majoritate calificată, ar trebui relocați în total 160.000 de refugiați într-un termen de doi ani. Statele UE s-au angajat ulterior să preia alți 22.000 de refugiați din state vecine Siriei, respectiv Turcia, Iordania și Liban.

Cu Turcia a fost încheiat în martie 2016 un acord prin care autoritățile de la Ankara s-au angajat să primească înapoi migranții ce debarcă în Grecia, care trec prin Turcia venind mai ales din Orientul Mijlociu, statele blocului comunitar acceptând în schimb să preia un număr echivalent de refugiați sirieni direct de pe teritoriul turc, în limita unui plafon de 72.000.

Deși numărul relocărilor este în continuare foarte departe de aceste ținte, Comisia Europeană notează „progrese” în implementarea mecanismului, iar singurele state din UE care până în prezent nu au primit niciun refugiat sunt Austria, Ungaria și Polonia, cele două din urmă fiind acum amenințate cu proceduri de infringement.

În recomandările înscrise în raportul difuzat în luna mai 2017, Comisia Europeană menționează că Spania, Belgia și Croația trebuie să sporească preluarea refugiaților atât din taberele din Italia, cât și din Grecia, în timp ce România, Germania și Slovacia trebuie să sporească primirea refugiaților aflați în taberele din Grecia, iar Franța a celor din taberele din Italia.

În ceea ce privește relocările efectuate din Turcia în baza acordului încheiat cu guvernul de la Ankara, până în prezent numărul refugiaților preluați direct din această țară a ajuns la 5.695, iar angajamentele statelor UE conform acestui acord au ajuns la 25.040 de refugiați. În raportul Comisiei este menționat că România se pregătește să preia în scurt timp pentru prima dată refugiați din Turcia în baza acestui mecanism.

Potrivit datelor prezentate de executivul comunitar, până în luna mai 2017, România a preluat conform cotelor obligatorii 568 de refugiați (respectiv 523 din taberele din Grecia și 45 din cele din Italia). Cota alocată României este de 4.180 de refugiați.

Din păcate, liderii politici dâmbovițeni nu au fost capabili să spună NU primirii imigranţilor, așa cum au făcut-o Polonia și Ungaria. Rezultatele catastrofale ale acestor politici aberante impuse de UE încep să se vadă în toate „statele civilizate”. Imigranţii au comis nenumărate infracţiuni, iar oamenii sunt terorizaţi de către aceştia, autorităţile fiind depăşite de situaţie.


Citiți și:
Câți refugiați trebuie să primească România, potrivit planului de relocare anunțat de Comisia Europeană
Așa se face politica! Lider de la Varșovia: «Nu noi am exploatat țările din care provin refugiații ajunși în Europa...» 
Serviciul secret german recunoaşte: «Ne-am înşelat, ISIS s-a folosit de refugiaţi pentru a intra în ţară»

yogaesoteric 
27 octombrie 2017

Diavolul nu se îmbracă de la Prada – Elena Udrea le dă mură-n gură procurorilor DNA

„Fostul meu soţ a fost unul dintre cei care au dus bani capilor SRI... Oamenii aceştia erau implicaţi în afaceri, luau comisioane de la oameni de afaceri... Când mă întâlneam cu domnul Coldea, era îmbrăcat în Louis Vuitton, că tot vorbim despre pantofi şi despre genţi, şi nu este un brand ieftin.”
Pentru acuzaţii mult mai cuminţi, DNA nu a ezitat să deschidă dosare şi chiar să defileze cu oameni în cătuşe

Oare va îndrăzni vreun procuror DNA să se sesizeze şi să declanşeze o anchetă care să-l privească pe fostul şef operativ al SRI, generalul Florian Coldea, în condiţiile în care apar din ce în ce mai multe acuzaţii de corupţie la adresa acestuia? Probabil că acest lucru nu se va petrece, cel puţin atât timp cât în fruntea DNA se va afla partenera de „binom” a lui Coldea, Laura Kovesi. Doar dacă ar citi unele declaraţii făcute de Elena Udrea, procurorii DNA ar avea destule motive pentru a se autosesiza şi pentru a declanşa o anchetă faţă de Coldea. Ca să nu mai spunem că în alte cazuri, după simple declaraţii, DNA a săltat oameni de pe stradă pe care i-a aruncat apoi după gratii.

[D-na Udrea} a făcut în data de 13 iunie 2017, la B1 TV, noi precizări despre modul în care Florian Coldea şi alţi şefi din SRI s-ar fi implicat în politică şi ar fi fost finanţaţi de diverşi oameni de afaceri. Udrea a relatat că unul dintre cei care au dus bani capilor SRI este chiar fostul ei soţ, afaceristul Dorin Cocoş. Elena Udrea a precizat, totodată, că şefii SRI erau implicaţi în afaceri şi obişnuiau să îşi ia comisioane de la oamenii de afaceri cu care aveau legături.

Un detaliu extrem de important oferit de Udrea, deşi la prima vedere acesta pare a ţine de domeniul mondenului, priveşte stilul de viaţă al lui Florian Coldea. [D-a Udrea] a dezvăluit că fostul şef operativ al SRI obişnuia să se îmbrace în mărci de lux, cum ar fi celebra Louis Vuitton. Un brand ale cărui produse vestimentare şi accesorii costa mii de euro.

Iată declaraţiile Elenei Udrea:

„Sunt doi ani de când eu am spus că miza implicării unor oameni din servicii, în frunte cu domnul Coldea, în politică, la vârful societăţii, în ceea ce înseamnă eliminarea sau reducerea la tăcere a unor oameni din presă este una economică.
Am spus de atunci că oamenii aceştia erau implicaţi în afaceri, luau comisioane de la oameni de afaceri de care se lăsau frecventaţi, şi am dat exemplul cu fostul meu soţ. El nu a putut să recunoască pentru că l-au întrebat în timp ce l-au şi arestat, însă a fost unul dintre cei care au dus bani capilor Serviciului Român de Informaţii.

Prin faptul că se spun aceste adevăruri chiar din interiorul sistemului, poate de data aceasta va exista şi o consecinţă în planul legal. Astfel, am ajuns să banalizăm, să transformăm în bârfă lucruri care în orice societate, în orice stat de drept ar declanşa adevărate revoluţii.

Când mă întâlneam cu domnul Coldea, era îmbrăcat în Louis Vuitton, că tot vorbim despre pantofi şi despre genţi. Dacă pe mine m-au judecat şi mă judecă unii pentru pantofii pe care îi am, şi eu eram soţie de om de afaceri, eu vă spun că domnul Coldea se îmbracă fix în Louis Vuitton, şi nu este un brand ieftin.”

Citiţi şi:
Fost colonel SRI cutremură «binomul»: acuzaţii extreme la adresa lui Kovesi şi ColdeaLiviu Dragnea, Florian Coldea, vinul «Opus One» și iudeo-masonii
DNA a fost confiscat de fosta conducere a SRI. Cine este «noul jupân în locul lui Coldea?» şi rolul lui Iohannis 

 yogaesoteric

26 octombrie 2017 

Un impresionant stoc de arme a fost descoperit în apropierea unei moschei din Germania. Cât de aproape suntem de un măcel islamist în Europa?

 

O cantitate impresionantă de arme aparţinând unor extremişti islamici a fost găsită ascunsă lângă o moschee din Germania. Impresionantul arsenal a fost descoperit anul trecut, în timpul unui raid, de către o echipă a forţelor speciale din Nordrhein-Westfalen. Armele au fost găsite într-o cameră frigorifică a unui distribuitor de legume, lângă o moschee. (În România, presa nu a prea vorbit despre asta.) Nordrhein-Westfalen (Renania de Nord-Westfalia) este cel mai mare land federal din Germania, având o populaţie mai mare de 18 milioane de persoane. Germania, stat care s-a dovedit foarte ospitalier şi tolerant faţă de imigranţi, investind miliarde de euro în integrarea acestora, a înregistrat creşteri accentuate în ultimii ani a numărului de islamişti ultra-conservatori cunoscuţi sub numele de salafişti. Numărul total al simpatizanţilor era, la nivelul anului 2016, de 8.900, în vreme ce la sfârşitul anului 2014 ei erau circa 7.000.

Pericolul salafiştilor fundamentalişti, care sunt gata să folosească violenţa şi să comită acte extremiste, este din ce în ce mai mare în Germania. O mare primejdie este ca grupurile de salafişti, de jihadişti şi de membri ai ISIS din Germania să obţină sprijin din partea unor forţe armate şi servicii de informaţii ale unor state predispuse să susţină terorismul.

Constituirea unor arsenale bogate, precum cel descoperit anul trecut în preajma moscheii din Germania, dezvăluie intenţia pregătirii unor atentate de amploare, precum şi faptul că grupările teroriste au parte de o susţinere consistentă, logistică şi financiară.

Politicienii trebuie să trateze cu mai multă seriozitate aceste enorme riscuri iar presa ar trebui să îşi asume cu mai multă seriozitate rolul de informare a populaţiei. Ismail Tipi, un politician local, a declarat la momentul descoperirii bogatei colecţii de arme că: „…putem presupune că arsenalele secrete au fost înfiinţate pentru atacuri teroriste de amploare nu numai în Germania, ci şi în întreaga Europă. Ar însemna să ne abandonăm îndatoririle, dacă nu vom recunoaşte acest pericol şi nu vom descoperi aceste arsenale.”

Autorităţile germane şi-au exprimat la momentul respectiv îngrijorarea că Statul Islamic şi-ar putea intensifica atacurile în Europa, pe măsură ce îşi pierde teritoriul în Irak şi Siria, temeri care s-au dovedit întemeiate. Există, în continuare, riscul ca Statul Islamic să exporte activităţile sale distructive în Europa. Printre sutele de mii de refugiaţi care pătrund în Europa se pot afla sute de militanţi islamişti. Cine stă să verifice garanţiile pe care le prezintă fiecare nou venit în parte?

Oare cum au reuşit islamiştii să colecteze importanta cantitate de armament de război descoperită anul trecut, fără ca serviciile de informaţii din ţara gazdă să prindă de veste mai înainte? Până la urmă, acele arme puteau fi utilizate oricând și împotriva oricui.

Şi mai avem o întrebare: De ce presa românească aproape că nu a reacţionat în 2016 la această descoperire de-a dreptul şocantă?

Citiţi şi:
Serviciul secret german recunoaşte: «Ne-am înşelat, ISIS s-a folosit de refugiaţi pentru a intra în ţară»
Islamizarea Europei în cifre

yogaesoteric
26 octombrie 2017

Așa se face politica! Lider de la Varșovia: «Nu noi am exploatat țările din care provin refugiații ajunși în Europa...»

FOARTE IMPORTANT ȘI EXPLICATIV

„... nu ne-am folosit de forța lor de muncă și nu noi i-am invitat aici”

Polonia are „dreptul moral” de a le spune „nu” refugiaților, a declarat la începutul lunii iulie 2017 cel mai influent politician al țării, Jaroslaw Kaczynski, apărând, din nou, decizia țării sale de a nu fi de acord cu politica Bruxelles-ului privind primirea imigranților.

Polonia are „dreptul moral” de a refuza refugiați, pentru că „nu a exploatat” țări, a afirmat Jaroslaw Kacyznski, liderul partidului de guvernământ polonez, respingând acuzațiile că țara sa ar beneficia de fonduri UE. De asemenea, el a denunțat invidia Marii Britanii pentru vizita președintelui american, Donald Trump.

„Noi nu am exploatat țările din care provin refugiații ajunși în Europa, nu ne-am folosit de forța lor de muncă și, până la urmă, nu i-am invitat noi în Europa. Avem dreptul moral deplin de a spune «nu»”, a declarat Jaroslaw Kaczynski, liderul formațiunii conservatoare Lege și Justiție (PiS), aflată la guvernare în Polonia, într-un discurs rostit la o reuniune a formațiunii, în orașul Przysucha, la 100 de kilometri sud de Varșovia.

Liderul polonez a afirmat, conform agenției The Associated Press, că Marea Britanie invidiază Polonia pentru vizita la Varșovia a președintelui SUA, Donald Trump, înaintea summitului G20 din Germania. Jaroslaw Kaczynski a denunțat „atacuri” ale unor politicieni britanici la adresa Varșoviei din cauza acestei vizite. Jaroslaw Kaczynski nu a oferit detalii despre dispută. Guvernul Theresa May i-a adresat o invitație lui Donald Trump pentru o vizită de stat în Marea Britanie, dar, deocamdată, nu a fost stabilită nicio dată.

În luna iunie 2017, Comisia Europeană a lansat proceduri de sancționare a Poloniei, Ungariei și Cehiei pentru refuzul de a primi solicitanți de azil în cadrul schemei Uniunii Europene de redistribuire a refugiaților. Cancelarul Germaniei, Angela Merkel, și-a atras critici dure la nivel european pentru că a permis venirea a milioane de imigranți.

După ce Emmanuel Macron, președintele Franței, a avertizat țări est-europene că Uniunea Europeană nu este „supermarket” și în contextul solicitărilor altor lideri vest-europeni de a condiționa accesul la fonduri comunitare de primirea refugiaților și de respectarea valorilor UE, Jaroslaw Kaczynski a respins acuzațiile că Polonia ar beneficia în mod nedrept de finanțare europeană.

Citiți și:Câți refugiați trebuie să primească România, potrivit planului de relocare anunțat de Comisia EuropeanăCriza refugiaților. De ce se dorește amestecarea raselor umane?Și-au pierdut răbdarea. Copleșită de numărul mare de refugiați, Italia a amenințat cu «opțiunea NUCLEARĂ» 

yogaesoteric 
25 octombrie 2017

NOTA BLOGGER: Punctul pe I: înapoierea și sărăcia majorității țărilor lumii se datrorează colonizatorilor care le-au luat bogățiile și i-au exploatat, pe motiv că-i civilizează.

Desigur, nu putem culpabiliza actuala populație a foștilor colonizatori ci fostele ori actualele case regale ori guvernele despotice ale acestora: Anglia, Franța, Spania, Olanda, Belgia, Germania, Portugalia,(Austro-Ungaria, Italia, Rusia, SUA, Turcia, Japonia, China - în epoci diferite). Observați că acestea sunt țările cele mai dezvoltate (cu mici excepții).

La polul opus, cele mai exploatate au fost țările sud-americane, africane, parțial europene și parțial asiatice.

Gradul și perioada de exploatare sunt direct proporționale cu actuala rămânere în urmă a tărilor din „lumea a treia”.

De-a lungul timpului, România (țară bogată) a fost mereu ținta poftelor imperiilor: roman, austro-ungar, otoman, rus. Anii noștri de nesubjugare față de un imperiu cotropitor sau altul sunt foarte puțini.

Cei care ne cer să fim părtași acum la plata nenorocirii multor popoare uită aceste adevăruri istorice, care sunt adevăratele cauze ale inechităților mondiale din zilele noastre.

Cotropitorii au datorii istorice față de popoarele pe care le-au exploatat și nu au dreptul să ne ceară nouă să plătim alături de ei.

Dacă Imperiile Roman, Austro-ungar, Otoman și Rus ne-ar returna numai aurul pe care ni l-au furat, România ar fi printre primele cinci țări ale lumii, ca nivel de trai și bogăție.

Asta ar trebui să le reamintească și să le ceară guvernanții noștri celor din UE, când ni se cere participarea la vindecarea celor năpăstuiți din fostele lor colonii.

Din păcate, acest popor a plătit nu numai cu bogăția sa materială (aur, petrol, grâne, lemn, produse chimice și metalurgice, produse manufacturate etc) ci și prin deprecierea morală, alterarea și vicierea caracterului la origini curat și omenos al românilor băștinași (dacilor).

Perioada pe care o parcurgem este una a trezirii umane și naționale. S-o folosim cu inteligență ! 

C.M.

Lista neagră de la DNA – Citiţi inventarul revoltător al achitărilor încasate de DNA în primele 5 luni ale anului

95 de inculpaţi au fost achitaţi în instanţă. Procurorii DNA au ajuns pericol pentru siguranţa naţională prin amatorismul şi abuzurile demonstrate de judecători 

Lumea Justiției a cerut DIICOT să intervină pentru a verifica dacă trimiterile nejustificate în judecată au fost opera unui grup de crimă organizată care a urmărit să lovească în politicieni, aleşi locali, magistraţi şi oameni de afaceri 

Iată o situaţie care ar trebui să îi alarmeze atât pe şefii Justiţiei, cât şi pe liderii politici care conduc astăzi România, în frunte cu preşedintele Klaus Iohannis. Parchetul condus de Laura Kovesi a scăpat de sub orice fel de control, iar procurorii DNA au ajuns să fie pericol pentru siguranţa naţională. 

Spunem asta din cauza amatorismului şi abuzurilor care sunt comise de DNA şi care sunt demonstrate în instanţă. Cifrele parchetului anticorupţie pe primele 5 luni ale anului 2017 sunt de-a dreptul îngrijorătoare, şi arată că lupta anticorupţie nu este altceva decât un simulacru, un pretext pentru a executa oameni nevinovaţi care sunt trimişi în judecată sau reţinuţi de procurori. Iar când vorbim despre oameni nevinovaţi, ne referim atât la politicieni de la cel mai înalt nivel, la aleşi locali, magistraţi, avocaţi, funcţionari publici, oameni de afaceri, dar şi la simpli cetăţeni cărora li se fabrică dosare doar din cauza unor vendete locale şi doar pentru a da bine la bilanţul festiv pe care parchetul lui Kovesi îl organizează an de an. Tocmai de aceea, DIICOT trebuie să intervină şi să declanşeze de urgenţă o anchetă pentru a verifica posibila existenţă la DNA a unui grup de crimă organizată.

Lumeajustitiei.ro a dezvăluit date ţinute la secret de către parchetul lui Kovesi. Căci DNA se laudă pe pagina de internet cu condamnările pe care le obţine în instanţe, dar nu face nicio precizare despre achitările pe care le încasează. Iar acestea nu sunt deloc puţine.

De la începutul acestui an, mai exact începând cu 31 ianuarie 2017 şi până la începutul lunii iunie, DNA a suferit nu mai puţin de 95 de achitări definitive sau în prima instanţă. Este o cifră înaintată pe baza dosarelor DNA în care se ştie că s-au pronunţat soluţii, însă este foarte posibil ca numărul achitărilor să fie mai mare, să existe şi alte cauze în care judecătorii au desfiinţat acuzaţiile procurorilor, dar despre care încă nu se cunoaște. Totodată, mai există dosare în care soluţiile au fost atât de condamnare cât şi de achitare, precum cel al fostului şef al Parchetului Judecătoriei Beiuş, Ioan Gligor Sabău, achitat pentru 17 pretinse infracţiuni şi condamnat pentru 2 presupuse infracţiuni.

De asemenea, este foarte probabil ca achitările pronunţate în prima instanţă să rămână definitive după apel, mai ales în cazul celor dispuse pe motiv că „nu există probe” sau „fapta nu există”. Ca să nu mai vorbim despre dosarele de abuz în serviciu, în care s-au dat achitări în prima instanţă în baza Deciziei CCR 405/2016 şi în care este evident că soluţia se va păstra şi în apel.

Ca să facem o comparaţie, în anul 2016, achitările definitive ale DNA au fost de 134. Astfel, dacă ritmul din primele cinci luni va continua, în mod sigur în 2018 Laura Kovesi, dacă se va mai afla în fruntea DNA, va prezenta o rată record de achitări.

Prezentăm în continuare lista achitărilor încasate de DNA în perioada 31 ianuarie 2017 – 7 iunie 2017:

31 ianuarie 2017 – Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a dispus achitarea fostului deputat PNL Ludovic Orban. Hotărârea a fost pronunţată în dosarul în care procuroarea DNA Claudia Roşu (plecată între timp la Parchetul Curţii de Apel Bucureşti) l-a trimis în judecată pe Orban pentru folosirea influenţei în scopul obţinerii unor foloase necuvenite. Soluţia de achitare a fost dispusă în baza art. 16 alin. (1) lit. b teza I din Codul de procedură penală – „fapta nu este prevăzută de legea penală”.
Sentinţa nu este definitivă.

22 februarie 2017 – Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a dispus achitarea a 29 de inculpaţi într-un dosar de abuz în serviciu. Sentinţa judecătorilor Dan Marius Foitoş, Rodica Aida Popa şi Ionuţ Matei a fost luată în baza art. 16 alin. (1) lit. b teza I din Codul de procedură penală – „fapta nu este prevăzută de legea penală”.

6 martie 2017 – Tribunalul Alba a hotărât achitarea a nu mai puţin de 27 de inculpaţi trimişi în judecată pentru pretinse infracţiuni de abuz în serviciu, complicitate la abuz în serviciu şi spălare de bani. Achitările au fost dispuse în baza art. 16 alin. (1) lit. b teza I din Codul de procedură penală – „fapta nu este prevăzută de legea penală”.

23 martie 2017 – Curtea de Apel Galaţi l-a achitat pe comisarul de poliţie Mircea Rusu, fost şef al Secţiei 6 Poliţie Rurală Tecuci din cadrul Poliţiei Municipiului Tecuci, pentru abuz în serviciu, în baza art. 16 alin. (1) lit. b teza I din Codul de procedură penală – „fapta nu este prevăzută de legea penală”. În acelaşi dosar, Curtea de Apel Galaţi a menţinut achitarea dispusă încă de la fond în cazul altor 3 poliţişti.
Achitarea este definitivă.

31 martie 2017 – Curtea de Apel Iaşi a dispus achitarea notarului Mihai Suleap, trimis în judecată pentru un pretins abuz în serviciu. Sentinţa a fost luată în baza art. 16 alin. (1) lit. b) teza I din Codul de procedură penală – „fapta nu este prevăzută de legea penală”.

4 aprilie 2017 – Tribunalul Arad a hotărât achitarea fostului primar al localităţii Vinga, Lucian Viorel Stoicu, acuzat de folosirea sau prezentarea de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, care are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri europene, fals în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată şi fals în declaraţii. Pentru primele două pretinse infracţiuni, sentinţa a fost dispusă în baza art. 16 alin. (1) lit. b) teza a II-a din Codul de procedură penală – „fapta nu a fost săvârşită cu vinovăţia prevăzută de lege”, iar în cazul celei de-a treia infracţiuni în baza art. 16 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură penală – „fapta nu există”.

4 aprilie 2017 – Tribunalul Constanţa a dispus achitarea a cinci inculpaţi trimişi în judecată pentru presupuse infracţiuni de mită. Instanţa a hotărât achitarea celor cinci inculpaţi în baza art. 16 alin. (1) lit. c) – „nu există probe că o persoană a săvârşit infracţiunea”.

10 aprilie 2017 – Tribunalul Suceava l-a achitat pe vameşul Dumitru Nicolaica, acuzat de luare de mită, pe motiv că ar fi primit o sacoşă cu alimente. Achitarea a fost dată în baza art. 16 alin. (1) lit. a) – „fapta nu există”.

19 aprilie 2017 – Judecătorii Curţii de Apel Alba Iulia au decis achitarea fostului primar al municipiului Bacău Romeo Stavarache pentru infracţiunea de tentativă la abuz în serviciu. Achitare s-a dat şi în cazul altor doi inculpaţi, pentru acuzaţii de tentativă la abuz în serviciu şi uz de fals. Soluţiile au fost pronunţate în baza art. 16 alin. (1) lit. b) teza I din Codul de procedură penală – „fapta nu este prevăzută de legea penală” şi în baza art. 16 alin. (1) lit. b) teza ÎI din Codul de procedura penală – „fapta nu a fost săvârşită cu vinovăţia prevăzută de lege”.
Decizia este definitivă.

25 aprilie 2017 – Tribunalul Bihor a dispus achitarea comisarului şef Gheorghe Sava pentru toate cele cinci pretinse fapte de abuz în serviciu şi pentru pretinsa faptă de fals intelectual. Achitările au fost date în baza art. 16 alin. (1) lit. a din Codul de procedură penală – „fapta nu există”, şi în baza art. 16 alin. (1) lit. b din Codul de procedură penală – „fapta nu este prevăzută de legea penală sau nu a fost săvârşită cu vinovăţia prevăzută de lege”.

13 aprilie 2017 – Curtea de Apel Bucureşti a decis achitarea expertelor Ileana Roxana Cernea şi Elena Valentina Muşuroiu. Cernea fusese trimisă în judecată pentru favorizarea făptuitorului, abuz în serviciu şi fals intelectual, iar Muşuroiu pentru complicitate la favorizarea făptuitorului şi complicitate la abuz în serviciu. Decizia a fost luată în baza art. 16 alin. (1) lit. b din Codul de procedură penală – „fapta nu este prevăzută de legea penală sau nu a fost săvârşită cu vinovăţia prevăzută de lege”. Pe acelaşi temei, Curtea de Apel Bucureşti a menţinut achitarea expertului Liviu Macovei, acuzat de complicitate la abuz în serviciu, care fusese achitat încă de la fond.
Decizia este definitivă.

8 mai 2017 – Tribunalul Prahova a hotărât achitarea primarului Iulian Popa, din comună Secăria, trimis în judecată pentru instigare la infracţiunea continuată de folosire sau prezentare de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, care are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri europene, cu consecinţe deosebit de grave, şi instigare la infracţiunea continuată de înşelăciune, cu consecinţe deosebit de grave. Soluţia a fost dată în temeiul art. 16 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură penală – „fapta nu există”. Un al doilea inculpat, Romulus Măncilă, a fost achitat în baza art. 16 alin. (1) lit. b) teza a II-a din Codul de procedură penală – „fapta nu a fost săvârşită cu vinovăţia prevăzută de lege”.

10 mai 2017 – Tribunalul Bihor l-a achitat pe George-Horia Fărăianu, consilier personal al primarului comunei Holod, trimis în judecată pentru complicitate la abuz în serviciu şi fals în înscrisuri sub semnătură privată. Temeiul achitării a fost, pentru infracţiunea de complicitate la abuz în serviciu, art. 16 alin. (1) li. a) Cod procedura penală – „fapta nu există”, iar pentru fals în înscrisuri sub semnătură privată art. 16 alin. (1) lit. b teza I Cod de procedură penală – „fapta nu este prevăzută de legea penală”.

17 mai 2017 – Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie i-a achitat pe soţii Ioan şi Daniela Sava, trimişi în judecată pentru şantaj. Decizia a fost dată în baza art. 16 alin. (1) lit. b) teza I din Codul de procedură penală, potrivit căruia „fapta nu este prevăzută de legea penală”.
Decizia este definitivă.

26 mai 2017 – Tribunalul Bucureşti a dispus achitarea fostului preşedinte al Consiliului Judeţean Ialomiţa, Vasile Silvian Ciupercă, şi a altor 10 inculpaţi. Achitările au fost dispuse în temeiul art. 16 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură penală – „fapta nu există”, precum şi în baza art. 16 alin. (1) lit. b) teza I din Codul de procedură penală „fapta nu este prevăzută de legea penală”.

31 mai 2017 – Curtea de Apel Oradea a hotărât achitarea procurului Adriana Ardelean de la Parchetul Judecătoriei Beiuş, acuzată de abuz în serviciu. Achitarea s-a dat în baza art.16 alin. (1) lit. b) teza I din Codul de procedură penală – „fapta nu este prevăzută de legea penală”. În acelaşi dosar, un alt inculpat, Mihai Lupaş, a fost achitat pentru infracţiunea de influenţare a declaraţiilor, tot în temeiul art.16 alin. (1) lit. b) teza I din Codul de procedură penală – „fapta nu este prevăzută de legea penală”.

7 iunie 2017 – Curtea de Apel Oradea l-a achitat pe comisarul Virgil Popa, din cadrul Gărzii Financiare Bihor, pentru trafic de influenţă. Popa a fost achitat în temeiul art. 16 alin. (1) lit. c din Codul de procedură penală – „nu există probe că o persoană a săvârşit infracţiunea”.
Decizia este definitivă.

Citiţi şi:
DNA face o anchetă halucinantă după înregistrările cu Kovesi. Procurorii îi caută pe colegii care au turnat
Rechizitoriu împotriva SRI - DNA
Justiția este grav lovită de sindromul Kovesi

yogaesoteric 
23 octombrie 2017

Posibilă schimbare a actelor de identitate: cartea electronica de identitate este în dezbatere publică la ministerul de Interne

Ministerul Afacerilor Interne (MAI) a organizat o dezbatere publică pe tema proiectului de lege privind cartea electronică de identitate, care ar putea asigura şi funcţionalitatea cardului de sănătate. Proiectul de lege nu impune schimbarea cărţii de identitate actuale, astfel că cei care refuză obţinerea cărţii de identitate electronice pot opta în continuare pentru cea simplă, arată News.ro.

„Proiectul de lege propus urmăreşte simplificarea procedurilor şi debirocratizare, asigurând în acest fel un cadru adecvat, la dispoziţia cetăţeanului, menit să-i faciliteze accesul la serviciile circumscrise conceputului de administraţie electronică şi să-i ofere posibilitatea de a utiliza un instrument modern în interes personal sau în relaţia cu diverşi terţi care generează servicii electronice”, se arată în expunerea de motive a proiectului.

Cartea electronică de identitate va conţine elemente de particularizare şi de siguranţă, datele din formatul tipărit, respectiv numele şi prenumele titularului, sexul, cetăţenia, data şi locul naşterii, imaginea facială, Codul Numeric Personal şi adresa de domiciliu, precum şi semnătura olografă a titularului; prenumele părinților titularului; un certificat şi, după caz, certificate calificate, prevăzute de Legea 455/2001 privind semnătura electronică; datele biometrice ale titularului, constând în imaginea facială şi, după caz, imaginile impresiunilor papilare a două degete.

Proiectul de lege acordă posibilitatea eliberării unei cărţi de identitate simple sau a cărţii electronice de identitate înainte de împlinirea vârstei de 14 ani, la solicitarea unuia dintre părinţi. Astfel, vor putea fi eliberate cărţi de identitate cu valabilitate de doi ani pentru persoanele cu vârsta cuprinsă între 0 şi 14 ani, cu valabilitate de patru ani pentru persoanele cu vârsta cuprinsă între 14 si 18 ani şi cu valabilitate de 10 ani, după împlinirea vârstei de 18 ani. 

În cazul în care o persoană refuză eliberarea unei cărţi de identitate electronice din motive religioase sau de conştiinţă, aceasta poate opta pentru cartea de identitate simplă.

Cartea electronică de identitate ar urma să asigure şi funcţionalitatea cardului de sănătate, care nu va mai fi folosit de la momentul eliberării noului document de identitate, se arată în proiect.

Personalizarea documentelor se va realiza în Centrul Naţional Unic de Personalizare a Paşapoartelor Electronice din subordinea Ministerului Afacerilor Interne.

Imprimeria Naţională va achiziţiona şi va pune la dispoziţia MAI şi Ministerului Afacerilor Externe echipamentele şi produsele software necesare pentru punerea în circulaţie şi personalizarea cărţilor electronice de identitate, a cărţilor de identitate simple, a cărţilor de identitate provizorii, a dovezilor de reşedinţă, a cărţilor electronice de rezidenţă şi a cărţilor de rezidenţă.

Iniţiatorii proiectului de lege spun că titularul unui document electronic se va putea autentifica online, pentru a beneficia de diverse servicii electronice – bancare, fiscale, sociale, financiare, educaţionale, ceea ce va conduce la simplificarea interacţiunii cu autorităţile publice, prin creşterea calităţii şi accesibilităţii serviciilor publice.

Punerea în circulaţie a cărţii electronice de identitate şi a cărţii de identitate simple va fi realizată eşalonat, în termen de maximum 18 luni de la data emiterii primei cărţi electronice de identitate sau a primei cărţi de identitate simple, pe măsura asigurării serviciilor publice comunitare de evidenţă a persoanelor cu suportul tehnic necesar.

Proiectul de lege privind cartea electronică de identitate a fost pus în dezbatere publică în 19 martie pe site-ul Ministerului Afacerilor Interne.

În 20 martie, ministrul de Interne, Carmen Dan, a declarat că prima carte electronică de identitate ar putea fi eliberată la jumătatea anului 2018, precizând că prin implementarea acesteia va fi facilitat accesul cetăţenilor la diverse servicii, va fi înlesnită interacţiunea cu autorităţile şi vor fi întărite elementele de siguranţă, în condiţiile în care datele statistice arată o incidenţă mare a furtului de identitate.

Ea a subliniat că persoanele nu pot fi urmărite pe baza cipului conţinut de cartea electronică de identitate, pentru că acesta este pasiv şi poate fi citit doar de un echipament special destinat citirii sale.
Citiţi şi:
Paşapoartele cu microcipuri. Românii, amprentaţi pentru paşaport
Cum se poate refuza noul buletin cu cip. Baza legală

yogaesoteric
23 octombrie 2017

Avocatul Marian Nazat: «România n-are curajul de a-și înfrunta stăpânii, după ce și-a distrus întreaga economie ca să intre în grații»

„Renașterea națională nu va mai avea loc, patriotismul e, în ochii multora, precum o boală venerică” 

Avocatul Marian Nazat vorbește, într-un interviu publicat pe blogul său, despre „reromânizarea României”, despre patriotism, care trece în ochii unora ca o boală venerică, dar și despre criza imigranților care stăpânește Europa. Amintind șantajul Bruxelles-ului asupra statelor UE obligate să primească refugiați, avocatul Nazat apreciază poziția Ungariei și Cehiei, care nu se pleacă în fața Bruxelles-ului. Asta în timp ce România, spune el „nu are curajul de a-și înfrunta stăpânii, după ce și-a distrus întreaga economie ca să intre în grațiile marilor licurici ai epocii multilateral globalizate”.

Marian Nazat amintește și de un pasaj din cea mai recentă carte sa, Cartea ieruncilor, în care îl citează pe Marchizul de Custine, care spunea „Nenorocită țară, în care orice străin apare ca un salvator în ochii unei turme de obidiți…”. Citat pe care îl consideră reprezentativ pentru ceea ce fac azi românii care stau cu ochii spre Washington sau Bruxelles. Dar, nu numai astăzi, spune Marian Nazat.

„Nu doar astăzi, numărând ultimii 27 de ani, adică, ci și înainte, inclusiv în vremea descălecării sovieticilor de pe tancurile prieteniei, ale Internaționalei socialiste… Așa s-au petrecut lucrurile și când s-a hotărât aducerea în țară a casei regale de Hohenzolern. Și propaganda dâmbovițeană a început să ni-i prezinte pe Carol și Ferdinand drept figuri providențiale, neținând seama că istoria își urma cursul. Or, curgerea asta presupunea modernizarea de la sine a arhitecturii politice, economice, sociale, culturale, juridice, progresul ce se înregistra în lumea largă nu putea fi ținut la frontierele naționale. Altminteri, nu identific prosperitatea adusă în România de cei doi, să fim serioși. Vreo 80% dintre români trăiau atunci într-o sărăcie lucie, restul este rezultatul unor campanii dezgustătoare de mistificare a adevărului. Sigur, eu nu neg rolul celor doi, dar să ne păstrăm luciditatea și să nu-i ridicăm în slăvi mai mult decât se cuvine. Ei au avut meritul că au scos țara din buzunarele câtorva hrăpăreți băștinași a căror lăcomie nu-i departe de cea a urmașilor pe care suntem siliți să-i suportăm azi. Dar n-a durat mult și monarhii veniți din Germania și-au făcut propriile camarile, cu aceleași apucături… Așa că «talpa țării» a rămas să-și ducă nevolnicia în continuare în bordeie și colibe.”

În același interviu, Marian Nazat explică și de ce România nu va putea niciodată să aibă poziția fermă a unor state ca Ungaria sau Cehia, care au sfidat politicile și directivele UE, spunând un NU ferm primirii refugiaților.

„Apreciez și poziția Ungariei, a Cehiei, nu doar a Rusiei, numai că România n-are curajul de a-și înfrunta stăpânii, după ce și-a distrus întreaga economie ca să intre în grațiile marilor licurici ai epocii multilateral globalizate. Te opui când reprezinți ceva, când ai forță financiară, militară și economică, altminteri stai în genunchi și cu mâna întinsă la binefăcători, la galantonii apuseni… Suntem de râsul lumii, ne-am dezis de relațiile cu chinezii și rușii, de dragul scutului de la Deveselu (pentru care plătim vreo 6 miliarde de dolari anual) și a batjocoritorului MCV și ne bucurăm tâmp că Donald Trump îl primește pe peluza de la Casa Albă pe Klaus Iohannis și îi lasă pe alde Pantazi să-și denigreze țara… Unde s-au mai pomenit asemenea ierunci, spuneți-mi dumneavoastră? Culmea, americanii și germanii și-au clădit bunăstarea inclusiv pe banii chinezilor, infuziile financiare de la Beijing fiind actuale și azi. Cât despre gazul rusesc…”, spune avocatul.

Și pentru că în cartea sa există un pasaj legat de mândria națională, exemplul său fiind „repolonizarea Poloniei”, Nazat spune de ce crede că e nevoie să aibă loc și o „reromânizare a României”.

„De o Românie puternică și mândră! Trăiesc de la o vreme cu spaima că în curând Transilvania va deveni o regiune autonomă, pe placul cancelariilor străine, iar peste o sută de ani limba noastră va fi cam ce este latina astăzi. Cine s-o mai vorbească, dacă Bruxelles-ul ne impune cote de migranți, iar românii au plecat și vor continua să plece în pribegie ? Renașterea națională nu va mai avea loc, patriotismul e, în ochii multora, precum o boală venerică, iar noi suntem în război cu noi înșine, abia ne mai îngăduim, deși ne împuținăm pe zi ce trece. Iar cei care pleacă sunt preocupați să uite că sunt români…”

Interviul integral poate fi citit aici. 

Citiţi şi:
Privatizarea în România – un jaf naţional
De ce ni se spune adeseori că suntem hoți şi proşti?
Vom pieri ca ţară şi ca neam în câțiva ani de zile. Vom trage apa la Bucureşti şi vom face plata la Paris



yogaesoteric
23 octombrie 2017

Polonia, Ungaria și Cehia, sancționate drastic de Uniunea Europeană pentru că nu au primit migranții repartizați

Comisia Europeană a declanșat în 12 iunie procedura de infringement împotriva Poloniei, Ungariei și Cehiei pentru că nu au respectat deciziile Uniunii Europene privind redistribuirea solicitanților de azil între țările membre.

Executivul comunitar a trimis scrisori de notificare oficială autorităților de la Varșovia, Praga și Budapesta. Acestea au marcat primul pas al procedurii de infringement pe care Comisia Europeană o poate lansa în cazul în care un stat membru nu respectă obligațiile care îi revin în conformitate cu tratatele și deciziile UE.

Planul de relocare a 160.000 de refugiați a fost adoptat în septembrie 2015 în pofida faptului că Ungaria, Cehia, Slovacia și România au votat împotriva sa. Deși în general s-a opus acestui mecanism, Polonia a votat în cele din urmă, alături de majoritatea țărilor membre, în favoarea lui.

Statele membre ale UE s-au angajat ulterior să preia alți 22.000 de refugiați din state vecine Siriei, respectiv Turcia, Iordania și Liban.

Exprimându-se în fața presei după ce în data de 6 septembrie Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a confirmat legalitatea cotelor obligatorii de refugiați pentru statele UE, comisarul european pentru migrație, Dimitris Avramopoulos, a declarat: „Dacă statele membre nu au preluat migranți în cele din urmă sau nu își schimbă poziția lor în următoarele săptămâni, ar trebui atunci să avem în vedere ultimul pas în procedura de infringement, aducând Polonia, Ungaria și Republica Cehă în fața Curții Europene de Justiție.”

Reuters precizează că CJUE are puterea de a impune sancțiuni financiare guvernelor țărilor din UE care nu se conformează legislației Uniunii Europene.

Criza migraţiei a luat amploare în urmă cu doi ani, când peste un milion de oameni au ajuns în Europa.

Sistemul cotelor obligatorii a fost iniţiat de către Comisia Europeană şi a fost votat de majoritatea statelor membre. Statele din Europa Centrală şi de Est care şi-au exprimat nemulţumirile faţă de acest program, au arătat că societăţile lor nu pot integra comunităţi mari de imigranţi. Din cele aproximativ 160.000 de persoane prevăzute inițial a fi relocate, până în prezent procedura s-a aplicat numai pentru 25.000 de refugiați.

Ministrul de Externe al Ungariei, Peter Szijjarto, a condamnat decizia Curţii de Justiţie a UE cu privire la sistemul de relocare al imigranţilor, afirmând că acest sistem este „scandalos şi iresponsabil”.


Citiţi şi:
Polonia nu cedează amenințărilor UE, indiferent de sancțiuni: NU va primi refugiați!
Un fost general SRI anunță că România va fi lovită curând de valurile de emigranți. Câți musulmani vor veni în țara noastră
Vă plac chiar așa mult migranţii? Primiţi-i atunci în casele voastre, dar pe banii voştri



yogaesoteric
22 octombrie 2017