............................................................................................................................................................................................................................................................................................. PENSIILE SPECIALE ȘI FONDURILE ALOCATE PARTIDELOR POLITICE DIN BUGETUL STATULUI REPREZINTĂ FURT DIN AVUȚIA NAȚIONALĂ

luni, 23 octombrie 2017

Lista neagră de la DNA – Citiţi inventarul revoltător al achitărilor încasate de DNA în primele 5 luni ale anului



95 de inculpaţi au fost achitaţi în instanţă. Procurorii DNA au ajuns pericol pentru siguranţa naţională prin amatorismul şi abuzurile demonstrate de judecători 

Lumea Justiției a cerut DIICOT să intervină pentru a verifica dacă trimiterile nejustificate în judecată au fost opera unui grup de crimă organizată care a urmărit să lovească în politicieni, aleşi locali, magistraţi şi oameni de afaceri 


Iată o situaţie care ar trebui să îi alarmeze atât pe şefii Justiţiei, cât şi pe liderii politici care conduc astăzi România, în frunte cu preşedintele Klaus Iohannis. Parchetul condus de Laura Kovesi a scăpat de sub orice fel de control, iar procurorii DNA au ajuns să fie pericol pentru siguranţa naţională. 
Spunem asta din cauza amatorismului şi abuzurilor care sunt comise de DNA şi care sunt demonstrate în instanţă. Cifrele parchetului anticorupţie pe primele 5 luni ale anului 2017 sunt de-a dreptul îngrijorătoare, şi arată că lupta anticorupţie nu este altceva decât un simulacru, un pretext pentru a executa oameni nevinovaţi care sunt trimişi în judecată sau reţinuţi de procurori. Iar când vorbim despre oameni nevinovaţi, ne referim atât la politicieni de la cel mai înalt nivel, la aleşi locali, magistraţi, avocaţi, funcţionari publici, oameni de afaceri, dar şi la simpli cetăţeni cărora li se fabrică dosare doar din cauza unor vendete locale şi doar pentru a da bine la bilanţul festiv pe care parchetul lui Kovesi îl organizează an de an. Tocmai de aceea, DIICOT trebuie să intervină şi să declanşeze de urgenţă o anchetă pentru a verifica posibila existenţă la DNA a unui grup de crimă organizată.

Lumeajustitiei.ro
 a dezvăluit date ţinute la secret de către parchetul lui Kovesi. Căci DNA se laudă pe pagina de internet cu condamnările pe care le obţine în instanţe, dar nu face nicio precizare despre achitările pe care le încasează. Iar acestea nu sunt deloc puţine.

De la începutul acestui an, mai exact începând cu 31 ianuarie 2017 şi până la începutul lunii iunie, DNA a suferit nu mai puţin de 95 de achitări definitive sau în prima instanţă. Este o cifră înaintată pe baza dosarelor DNA în care se ştie că s-au pronunţat soluţii, însă este foarte posibil ca numărul achitărilor să fie mai mare, să existe şi alte cauze în care judecătorii au desfiinţat acuzaţiile procurorilor, dar despre care încă nu se cunoaște. Totodată, mai există dosare în care soluţiile au fost atât de condamnare cât şi de achitare, precum cel al fostului şef al Parchetului Judecătoriei Beiuş, Ioan Gligor Sabău, achitat pentru 17 pretinse infracţiuni şi condamnat pentru 2 presupuse infracţiuni.

De asemenea, este foarte probabil ca achitările pronunţate în prima instanţă să rămână definitive după apel, mai ales în cazul celor dispuse pe motiv că „nu există probe” sau „fapta nu există”. Ca să nu mai vorbim despre dosarele de abuz în serviciu, în care s-au dat achitări în prima instanţă în baza Deciziei CCR 405/2016 şi în care este evident că soluţia se va păstra şi în apel.

Ca să facem o comparaţie, în anul 2016, achitările definitive ale DNA au fost de 134. Astfel, dacă ritmul din primele cinci luni va continua, în mod sigur în 2018 Laura Kovesi, dacă se va mai afla în fruntea DNA, va prezenta o rată record de achitări.

Prezentăm în continuare lista achitărilor încasate de DNA în perioada 31 ianuarie 2017 – 7 iunie 2017:

31 ianuarie 2017 – Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a dispus achitarea fostului deputat PNL Ludovic Orban. Hotărârea a fost pronunţată în dosarul în care procuroarea DNA Claudia Roşu (plecată între timp la Parchetul Curţii de Apel Bucureşti) l-a trimis în judecată pe Orban pentru folosirea influenţei în scopul obţinerii unor foloase necuvenite. Soluţia de achitare a fost dispusă în baza art. 16 alin. (1) lit. b teza I din Codul de procedură penală – „fapta nu este prevăzută de legea penală”.
Sentinţa nu este definitivă.

22 februarie 2017 – Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a dispus achitarea a 29 de inculpaţi într-un dosar de abuz în serviciu. Sentinţa judecătorilor Dan Marius Foitoş, Rodica Aida Popa şi Ionuţ Matei a fost luată în baza art. 16 alin. (1) lit. b teza I din Codul de procedură penală – „fapta nu este prevăzută de legea penală”.

6 martie 2017 – Tribunalul Alba a hotărât achitarea a nu mai puţin de 27 de inculpaţi trimişi în judecată pentru pretinse infracţiuni de abuz în serviciu, complicitate la abuz în serviciu şi spălare de bani. Achitările au fost dispuse în baza art. 16 alin. (1) lit. b teza I din Codul de procedură penală – „fapta nu este prevăzută de legea penală”.

23 martie 2017 – Curtea de Apel Galaţi l-a achitat pe comisarul de poliţie Mircea Rusu, fost şef al Secţiei 6 Poliţie Rurală Tecuci din cadrul Poliţiei Municipiului Tecuci, pentru abuz în serviciu, în baza art. 16 alin. (1) lit. b teza I din Codul de procedură penală – „fapta nu este prevăzută de legea penală”. În acelaşi dosar, Curtea de Apel Galaţi a menţinut achitarea dispusă încă de la fond în cazul altor 3 poliţişti.
Achitarea este definitivă.

31 martie 2017 – Curtea de Apel Iaşi a dispus achitarea notarului Mihai Suleap, trimis în judecată pentru un pretins abuz în serviciu. Sentinţa a fost luată în baza art. 16 alin. (1) lit. b) teza I din Codul de procedură penală – „fapta nu este prevăzută de legea penală.

4 aprilie 2017 – Tribunalul Arad a hotărât achitarea fostului primar al localităţii Vinga, Lucian Viorel Stoicu, acuzat de folosirea sau prezentarea de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, care are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri europene, fals în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată şi fals în declaraţii. Pentru primele două pretinse infracţiuni, sentinţa a fost dispusă în baza art. 16 alin. (1) lit. b) teza a II-a din Codul de procedură penală – fapta nu a fost săvârşită cu vinovăţia prevăzută de lege, iar în cazul celei de-a treia infracţiuni în baza art. 16 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură penală – „fapta nu există.

4 aprilie 2017 – Tribunalul Constanţa a dispus achitarea a cinci inculpaţi trimişi în judecată pentru presupuse infracţiuni de mită. Instanţa a hotărât achitarea celor cinci inculpaţi în baza art. 16 alin. (1) lit. c) – „nu există probe că o persoană a săvârşit infracţiunea”.

10 aprilie 2017 – Tribunalul Suceava l-a achitat pe vameşul Dumitru Nicolaica, acuzat de luare de mită, pe motiv că ar fi primit o sacoşă cu alimente. Achitarea a fost dată în baza art. 16 alin. (1) lit. a) – „fapta nu există”.

19 aprilie 2017 – Judecătorii Curţii de Apel Alba Iulia au decis achitarea fostului primar al municipiului Bacău Romeo Stavarache pentru infracţiunea de tentativă la abuz în serviciu. Achitare s-a dat şi în cazul altor doi inculpaţi, pentru acuzaţii de tentativă la abuz în serviciu şi uz de fals. Soluţiile au fost pronunţate în baza art. 16 alin. (1) lit. b) teza I din Codul de procedură penală – „fapta nu este prevăzută de legea penală şi în baza art. 16 alin. (1) lit. b) teza ÎI din Codul de procedura penală – „fapta nu a fost săvârşită cu vinovăţia prevăzută de lege”.
Decizia este definitivă.

25 aprilie 2017 – Tribunalul Bihor a dispus achitarea comisarului şef Gheorghe Sava pentru toate cele cinci pretinse fapte de abuz în serviciu şi pentru pretinsa faptă de fals intelectual. Achitările au fost date în baza art. 16 alin. (1) lit. a din Codul de procedură penală – „fapta nu există”, şi în baza art. 16 alin. (1) lit. b din Codul de procedură penală – „fapta nu este prevăzută de legea penală sau nu a fost săvârşită cu vinovăţia prevăzută de lege”.

13 aprilie 2017 – Curtea de Apel Bucureşti a decis achitarea expertelor Ileana Roxana Cernea şi Elena Valentina Muşuroiu. Cernea fusese trimisă în judecată pentru favorizarea făptuitorului, abuz în serviciu şi fals intelectual, iar Muşuroiu pentru complicitate la favorizarea făptuitorului şi complicitate la abuz în serviciu. Decizia a fost luată în baza art. 16 alin. (1) lit. b din Codul de procedură penală – „fapta nu este prevăzută de legea penală sau nu a fost săvârşită cu vinovăţia prevăzută de lege”. Pe acelaşi temei, Curtea de Apel Bucureşti a menţinut achitarea expertului Liviu Macovei, acuzat de complicitate la abuz în serviciu, care fusese achitat încă de la fond.
Decizia este definitivă.

8 mai 2017 – Tribunalul Prahova a hotărât achitarea primarului Iulian Popa, din comună Secăria, trimis în judecată pentru instigare la infracţiunea continuată de folosire sau prezentare de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, care are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri europene, cu consecinţe deosebit de grave, şi instigare la infracţiunea continuată de înşelăciune, cu consecinţe deosebit de grave. Soluţia a fost dată în temeiul art. 16 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură penală – „fapta nu există”. Un al doilea inculpat, Romulus Măncilă, a fost achitat în baza art. 16 alin. (1) lit. b) teza a II-a din Codul de procedură penală – „fapta nu a fost săvârşită cu vinovăţia prevăzută de lege”.

10 mai 2017 – Tribunalul Bihor l-a achitat pe George-Horia Fărăianu, consilier personal al primarului comunei Holod, trimis în judecată pentru complicitate la abuz în serviciu şi fals în înscrisuri sub semnătură privată. Temeiul achitării a fost, pentru infracţiunea de complicitate la abuz în serviciu, art. 16 alin. (1) li. a) Cod procedura penală – „fapta nu există”, iar pentru fals în înscrisuri sub semnătură privată art. 16 alin. (1) lit. b teza I Cod de procedură penală – „fapta nu este prevăzută de legea penală”.

17 mai 2017 – Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie i-a achitat pe soţii Ioan şi Daniela Sava, trimişi în judecată pentru şantajDecizia a fost dată în baza art. 16 alin. (1) lit. b) teza I din Codul de procedură penală, potrivit căruia „fapta nu este prevăzută de legea penală”.
Decizia este definitivă.

26 mai 2017 – Tribunalul Bucureşti a dispus achitarea fostului preşedinte al Consiliului Judeţean Ialomiţa, Vasile Silvian Ciupercă, şi a altor 10 inculpaţi. Achitările au fost dispuse în temeiul art. 16 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură penală – „fapta nu există, precum şi în baza art. 16 alin. (1) lit. b) teza I din Codul de procedură penală „fapta nu este prevăzută de legea penală”.

31 mai 2017 – Curtea de Apel Oradea a hotărât achitarea procurului Adriana Ardelean de la Parchetul Judecătoriei Beiuş, acuzată de abuz în serviciu. Achitarea s-a dat în baza art.16 alin. (1) lit. b) teza I din Codul de procedură penală – „fapta nu este prevăzută de legea penală. În acelaşi dosar, un alt inculpat, Mihai Lupaş, a fost achitat pentru infracţiunea de influenţare a declaraţiilor, tot în temeiul art.16 alin. (1) lit. b) teza I din Codul de procedură penală – „fapta nu este prevăzută de legea penală”.

7 iunie 2017 – Curtea de Apel Oradea l-a achitat pe comisarul Virgil Popa, din cadrul Gărzii Financiare Bihor, pentru trafic de influenţă. Popa a fost achitat în temeiul art. 16 alin. (1) lit. c din Codul de procedură penală – „nu există probe că o persoană a săvârşit infracţiunea”.
Decizia este definitivă.


Citiţi şi:
DNA face o anchetă halucinantă după înregistrările cu Kovesi. Procurorii îi caută pe colegii care au turnat
Rechizitoriu împotriva SRI - DNA
Justiția este grav lovită de sindromul Kovesi

yogaesoteric 
23 octombrie 2017

Posibilă schimbare a actelor de identitate: cartea electronica de identitate este în dezbatere publică la ministerul de Interne


Ministerul Afacerilor Interne (MAI) a organizat o dezbatere publică pe tema proiectului de lege privind cartea electronică de identitate, care ar putea asigura şi funcţionalitatea cardului de sănătate. Proiectul de lege nu impune schimbarea cărţii de identitate actuale, astfel că cei care refuză obţinerea cărţii de identitate electronice pot opta în continuare pentru cea simplă, arată News.ro.

Proiectul de lege propus urmăreşte simplificarea procedurilor şi debirocratizare, asigurând în acest fel un cadru adecvat, la dispoziţia cetăţeanului, menit să-i faciliteze accesul la serviciile circumscrise conceputului de administraţie electronică şi să-i ofere posibilitatea de a utiliza un instrument modern în interes personal sau în relaţia cu diverşi terţi care generează servicii electronice”, se arată în expunerea de motive a proiectului.

Cartea electronică de identitate va conţine elemente de particularizare şi de siguranţă, datele din formatul tipărit, respectiv numele şi prenumele titularului, sexul, cetăţenia, data şi locul naşterii, imaginea facială, Codul Numeric Personal şi adresa de domiciliu, precum şi semnătura olografă a titularului; prenumele părinților titularului; un certificat şi, după caz, certificate calificate, prevăzute de Legea 455/2001 privind semnătura electronică; datele biometrice ale titularului, constând în imaginea facială şi, după caz, imaginile impresiunilor papilare a două degete.

Proiectul de lege acordă posibilitatea eliberării unei cărţi de identitate simple sau a cărţii electronice de identitate înainte de împlinirea vârstei de 14 ani, la solicitarea unuia dintre părinţi. Astfel, vor putea fi eliberate cărţi de identitate cu valabilitate de doi ani pentru persoanele cu vârsta cuprinsă între 0 şi 14 ani, cu valabilitate de patru ani pentru persoanele cu vârsta cuprinsă între 14 si 18 ani şi cu valabilitate de 10 ani, după împlinirea vârstei de 18 ani. 

În cazul în care o persoană refuză eliberarea unei cărţi de identitate electronice din motive religioase sau de conştiinţă, aceasta poate opta pentru cartea de identitate simplă.

Cartea electronică de identitate ar urma să asigure şi funcţionalitatea cardului de sănătate, care nu va mai fi folosit de la momentul eliberării noului document de identitate, se arată în proiect.

Personalizarea documentelor se va realiza în Centrul Naţional Unic de Personalizare a Paşapoartelor Electronice din subordinea Ministerului Afacerilor Interne.

Imprimeria Naţională va achiziţiona şi va pune la dispoziţia MAI şi Ministerului Afacerilor Externe echipamentele şi produsele software necesare pentru punerea în circulaţie şi personalizarea cărţilor electronice de identitate, a cărţilor de identitate simple, a cărţilor de identitate provizorii, a dovezilor de reşedinţă, a cărţilor electronice de rezidenţă şi a cărţilor de rezidenţă.

Iniţiatorii proiectului de lege spun că titularul unui document electronic se va putea autentifica online, pentru a beneficia de diverse servicii electronice – bancare, fiscale, sociale, financiare, educaţionale, ceea ce va conduce la simplificarea interacţiunii cu autorităţile publice, prin creşterea calităţii şi accesibilităţii serviciilor publice.

Punerea în circulaţie a cărţii electronice de identitate şi a cărţii de identitate simple va fi realizată eşalonat, în termen de maximum 18 luni de la data emiterii primei cărţi electronice de identitate sau a primei cărţi de identitate simple, pe măsura asigurării serviciilor publice comunitare de evidenţă a persoanelor cu suportul tehnic necesar.

Proiectul de lege privind cartea electronică de identitate a fost pus în dezbatere publică în 19 martie pe site-ul Ministerului Afacerilor Interne.

În 20 martie, ministrul de Interne, Carmen Dan, a declarat că prima carte electronică de identitate ar putea fi eliberată la jumătatea anului 2018, precizând că prin implementarea acesteia va fi facilitat accesul cetăţenilor la diverse servicii, va fi înlesnită interacţiunea cu autorităţile şi vor fi întărite elementele de siguranţă, în condiţiile în care datele statistice arată o incidenţă mare a furtului de identitate.

Ea a subliniat că persoanele nu pot fi urmărite pe baza cipului conţinut de cartea electronică de identitate, pentru că acesta este pasiv şi poate fi citit doar de un echipament special destinat citirii sale.

Citiţi şi:
Paşapoartele cu microcipuri. Românii, amprentaţi pentru paşaport
Cum se poate refuza noul buletin cu cip. Baza legală

yogaesoteric
23 octombrie 2017

Avocatul Marian Nazat: «România n-are curajul de a-și înfrunta stăpânii, după ce și-a distrus întreaga economie ca să intre în grații»

Renașterea națională nu va mai avea loc, patriotismul e, în ochii multora, precum o boală venerică” 
Avocatul Marian Nazat vorbește, într-un interviu publicat pe blogul său, despre „reromânizarea României”, despre patriotism, care trece în ochii unora ca o boală venerică, dar și despre criza imigranților care stăpânește Europa. Amintind șantajul Bruxelles-ului asupra statelor UE obligate să primească refugiați, avocatul Nazat apreciază poziția Ungariei și Cehiei, care nu se pleacă în fața Bruxelles-ului. Asta în timp ce România, spune el „nu are curajul de a-și înfrunta stăpânii, după ce și-a distrus întreaga economie ca să intre în grațiile marilor licurici ai epocii multilateral globalizate”.

Marian Nazat amintește și de un pasaj din cea mai recentă carte sa, Cartea ieruncilor, în care îl citează pe Marchizul de Custine, care spunea „Nenorocită țară, în care orice străin apare ca un salvator în ochii unei turme de obidiți…”. Citat pe care îl consideră reprezentativ pentru ceea ce fac azi românii care stau cu ochii spre Washington sau Bruxelles. Dar, nu numai astăzi, spune Marian Nazat.

Nu doar astăzi, numărând ultimii 27 de ani, adică, ci și înainte, inclusiv în vremea descălecării sovieticilor de pe tancurile prieteniei, ale Internaționalei socialiste… Așa s-au petrecut lucrurile și când s-a hotărât aducerea în țară a casei regale de Hohenzolern. Și propaganda dâmbovițeană a început să ni-i prezinte pe Carol și Ferdinand drept figuri providențiale, neținând seama că istoria își urma cursul. Or, curgerea asta presupunea modernizarea de la sine a arhitecturii politice, economice, sociale, culturale, juridice, progresul ce se înregistra în lumea largă nu putea fi ținut la frontierele naționale. Altminteri, nu identific prosperitatea adusă în România de cei doi, să fim serioși. Vreo 80% dintre români trăiau atunci într-o sărăcie lucie, restul este rezultatul unor campanii dezgustătoare de mistificare a adevărului. Sigur, eu nu neg rolul celor doi, dar să ne păstrăm luciditatea și să nu-i ridicăm în slăvi mai mult decât se cuvine. Ei au avut meritul că au scos țara din buzunarele câtorva hrăpăreți băștinași a căror lăcomie nu-i departe de cea a urmașilor pe care suntem siliți să-i suportăm azi. Dar n-a durat mult și monarhii veniți din Germania și-au făcut propriile camarile, cu aceleași apucături… Așa că «talpa țării» a rămas să-și ducă nevolnicia în continuare în bordeie și colibe.”

În același interviu, Marian Nazat explică și de ce România nu va putea niciodată să aibă poziția fermă a unor state ca Ungaria sau Cehia, care au sfidat politicile și directivele UE, spunând un NU ferm primirii refugiaților.

Apreciez și poziția Ungariei, a Cehiei, nu doar a Rusiei, numai că România n-are curajul de a-și înfrunta stăpânii, după ce și-a distrus întreaga economie ca să intre în grațiile marilor licurici ai epocii multilateral globalizate. Te opui când reprezinți ceva, când ai forță financiară, militară și economică, altminteri stai în genunchi și cu mâna întinsă la binefăcători, la galantonii apuseni… Suntem de râsul lumii, ne-am dezis de relațiile cu chinezii și rușii, de dragul scutului de la Deveselu (pentru care plătim vreo 6 miliarde de dolari anual) și a batjocoritorului MCV și ne bucurăm tâmp că Donald Trump îl primește pe peluza de la Casa Albă pe Klaus Iohannis și îi lasă pe alde Pantazi să-și denigreze țara… Unde s-au mai pomenit asemenea ierunci, spuneți-mi dumneavoastră? Culmea, americanii și germanii și-au clădit bunăstarea inclusiv pe banii chinezilor, infuziile financiare de la Beijing fiind actuale și azi. Cât despre gazul rusesc…”, spune avocatul.

Și pentru că în cartea sa există un pasaj legat de mândria națională, exemplul său fiind „repolonizarea Poloniei”, Nazat spune de ce crede că e nevoie să aibă loc și o „reromânizare a României”.

De o Românie puternică și mândră! Trăiesc de la o vreme cu spaima că în curând Transilvania va deveni o regiune autonomă, pe placul cancelariilor străine, iar peste o sută de ani limba noastră va fi cam ce este latina astăzi. Cine s-o mai vorbească, dacă Bruxelles-ul ne impune cote de migranți, iar românii au plecat și vor continua să plece în pribegie ? Renașterea națională nu va mai avea loc, patriotismul e, în ochii multora, precum o boală venerică, iar noi suntem în război cu noi înșine, abia ne mai îngăduim, deși ne împuținăm pe zi ce trece. Iar cei care pleacă sunt preocupați să uite că sunt români…

Interviul integral poate fi citit aici


Citiţi şi:
Privatizarea în România – un jaf naţional
De ce ni se spune adeseori că suntem hoți şi proşti?
Vom pieri ca ţară şi ca neam în câțiva ani de zile. Vom trage apa la Bucureşti şi vom face plata la Paris



yogaesoteric
23 octombrie 2017


duminică, 22 octombrie 2017

Polonia, Ungaria și Cehia, sancționate drastic de Uniunea Europeană pentru că nu au primit migranții repartizați



Comisia Europeană a declanșat în 12 iunie procedura de infringement împotriva Poloniei, Ungariei și Cehiei pentru că nu au respectat deciziile Uniunii Europene privind redistribuirea solicitanților de azil între țările membre.

Executivul comunitar a trimis scrisori de notificare oficială autorităților de la Varșovia, Praga și Budapesta. Acestea au marcat primul pas al procedurii de infringement pe care Comisia Europeană o poate lansa în cazul în care un stat membru nu respectă obligațiile care îi revin în conformitate cu tratatele și deciziile UE.

Planul de relocare a 160.000 de refugiați a fost adoptat în septembrie 2015 în pofida faptului că Ungaria, Cehia, Slovacia și România au votat împotriva sa. Deși în general s-a opus acestui mecanism, Polonia a votat în cele din urmă, alături de majoritatea țărilor membre, în favoarea lui.

Statele membre ale UE s-au angajat ulterior să preia alți 22.000 de refugiați din state vecine Siriei, respectiv Turcia, Iordania și Liban.

Exprimându-se în fața presei după ce în data de 6 septembrie Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a confirmat legalitatea cotelor obligatorii de refugiați pentru statele UE, comisarul european pentru migrație, Dimitris Avramopoulos, a declarat: „Dacă statele membre nu au preluat migranți în cele din urmă sau nu își schimbă poziția lor în următoarele săptămâni, ar trebui atunci să avem în vedere ultimul pas în procedura de infringement, aducând Polonia, Ungaria și Republica Cehă în fața Curții Europene de Justiție.

Reuters precizează că CJUE are puterea de a impune sancțiuni financiare guvernelor țărilor din UE care nu se conformează legislației Uniunii Europene.

Criza migraţiei a luat amploare în urmă cu doi ani, când peste un milion de oameni au ajuns în Europa.

Sistemul cotelor obligatorii a fost iniţiat de către Comisia Europeană şi a fost votat de majoritatea statelor membre. Statele din Europa Centrală şi de Est care şi-au exprimat nemulţumirile faţă de acest program, au arătat că societăţile lor nu pot integra comunităţi mari de imigranţi. Din cele aproximativ 160.000 de persoane prevăzute inițial a fi relocate, până în prezent procedura s-a aplicat numai pentru 25.000 de refugiați.

Ministrul de Externe al Ungariei, Peter Szijjarto, a condamnat decizia Curţii de Justiţie a UE cu privire la sistemul de relocare al imigranţilor, afirmând că acest sistem este „scandalos şi iresponsabil”.



Citiţi şi:

Polonia nu cedează amenințărilor UE, indiferent de sancțiuni: NU va primi refugiați!
Un fost general SRI anunță că România va fi lovită curând de valurile de emigranți. Câți musulmani vor veni în țara noastră
Vă plac chiar așa mult migranţii? Primiţi-i atunci în casele voastre, dar pe banii voştri



yogaesoteric
22 octombrie 2017


sâmbătă, 21 octombrie 2017

Elitele pregătesc controlul total pe aeroporturi: Două companii americane înlocuiesc bieletele de avion cu recunoașterea facială și amprentele


Două companii americane testează un sistem de îmbarcare doar pe bază de recunoaştere facială sau amprente, astfel biletele de avion ar putea deveni istorie.
Sistemul va fi testat mai întâi cu ajutorul clienţilor fideli. Ei vor fi verificaţi cu ajutorul unui aparat care va face o scanare a feţei şi o va compara cu pozele paşapoartelor din baza de date a Statelor Unite.
Iniţiatorii acestui proiect cred că astfel călătorii vor pierde mai puţin timp cu îmbarcarea. În plus, nu va mai exista posibilitatea de a călători cu acte false.
Această metodă nu este însă pe placul tuturor. Criticii sunt îngrijoraţi în ceea priveşte respectarea intimităţii pasagerului şi păstrarea secretului asupra datelor personale.
Reprezentanţii companiilor aeriene spun însă că datele personale vor rămâne pe severele companiei atât timp cât un pasager este clientul acelei companii, iar în orice moment, oricine poate cere să îi fie şters contul.
yogaesoteric 
21 octombrie 2017



miercuri, 18 octombrie 2017

ADIO impozit zero pentru salariile sub 2.000 lei. Programul de guvernare al PSD, aruncat la coș

(Când țara e condusă de incapabili și corupți)

Liderii coaliției de guvernare s-au întâlnit și au decis să amâne sau să renunțe la alte trei măsuri din programul de guvernare. Românii care câştigă mai puțin de 2.000 de lei lunar vor plăti şi anul viitor impozitul de 16%, deşi programul de guvernare prevedea eliminarea acestuia. Anunțul a fost făcut aseară de ministrul Finanțelor. Este ultima promisiune încălcată de PSD, de pe lista celor prevăzute în programul de guvernare
Ministrul Finanțelor, Ionuț Misa, a recunoscut și că impozitul zero pentru salariile mai mici de 2.000 de lei nu va mai fi aplicat în 2018, așa cum prevede programul de guvernare PSD-ALDE. Este ultima promisiune încălcată de PSD, de pe lista celor prevăzute în programul de guvernare.
O altă promisiune din Programul de guvernare a fost încălcată: impozitul pe dividende ar putea să nu mai se aplice de la 1 ianuarie.
"În mod curios, mulți oameni de afaceri români și ne face să ne gândim serios. Voi spuneți ca se exportă pofituri. Daca mergeți pe impozit pe dividende zero, o să se exporte și mai mult profit. Discutăm serios săptămâna viitoare", a declarat Liviu Dragnea.
Legea pensiilor, anunțată cu surle și trâmbițe în repetate rânduri, va fi și ea amânată pentru 2019. În schimb, PSD și ALDE iau în calcul ca pilonul II de pensii să devină facultativ. Asta deși promiteau că nu se ating de el.
O altă noutate care nu apărea în programul de guvernare: angajatorii vor plăti din 2018 o taxă de solidaritate de 2% din salariul brut acordat angajaților.
Guvernul introduce de anul viitor o nouă taxă, de solidaritate, care va fi plătită de firmele din România. Anunțul l-a făcut azi noapte la TV, șeful Finanțelor, Ionuț Mișa. Taxa de solidaritate de 2% va fi plătită din fondul de salarii și urmează să fie aplicată în mai puțin de trei luni.
."Va mai fi o taxă de 2% care va reveni angajatorului", a anunţat Mişa. El a spus că este o taxă prevăzută la nivelul Comisiei Europene, care se aplică şi în sistemul de stat, şi în mediul privat.
"Există o directivă europeană care ne obligă să aplicăm un anumit procent fondurilor de salarii", a precizat ministrul Finanţelor, spunând că această taxă nu poate fi eliminată sau comasată cu alte categorii de contribuţii.
Singura veste bună anunțată de ministrul Finanțelor este aceea că impozitul va scădea de la 16 la 10% pentru absolut toate veniturile.
https://www.realitatea.net/programul-de-guvernare-al-psd-aruncat-la-co-adio-impozit-zero-pentru-salariile-sub-2-000-lei_2114510.html

marți, 17 octombrie 2017

Mobilizare fără precedent în apărarea unui martir al temnițelor comuniste


La apelul lui Nicolae Breban pentru Mircea Vulcănescu s-au raliat sute de personalități: academicieni, foști miniștri, scriitori, critici literari, artiști, jurnaliști, profesori

Apelul pentru Mircea Vulcănescu” lansat miercuri, 5 iulie de către academicianul Nicolae Breban a avut un efect efervescent în cadrul societății românești. Sute de personalități și-au trimis adeziunea la demersul pentru apărarea memoriei lui Mircea Vulcănescu și a altor personalități acuzate în trecut de diferite tribunale politice.
Printre cei care au semnat adeziunea la apelul academicianului Nicolae Breban se numără academicienii Ioan Aurel Pop, Victor Voicu, Victor Spinei (vicepreședinte al Academiei), Bogdan Simionescu (vicepreședinte al Academiei), Gheorghe Păun, Răzvan Theodorescu (fost Ministru al Culturii), precum și Virgil Nemoianu, prof. dr., membru de onoare al Academiei Române, Ștefan Afloroaei, membru-corespondent al Academiei Române, Mircia Dumitrescu, artist plastic, membru-corespondent al Academiei Române, jurnalista Lucia Hossu Longin, regizorul Dan Necșulea, scriitoarea Magda Ursache, jurnaliștii Marilena Rotaru și Octavian Hoandră, cercetătorul Florin Crâșmăreanu, scriitorii Mircea Platon și Cassian Maria Spiridon, regizorul Radu Boroianu (fost director al Institutului Cultural Român), criticul Alex Ștefănescu, istoricul Dora Mezdrea, Petru Bejan, prof. univ. dr. Facultatea de Filosofie de la Universitatea „Al. I. Cuza” din Iași, actorii Dan Puric și Maria Ploae, regizorii Nicolae Mărgineanu și Iulian Capsali și mulți alții.
Acestora li se adaugă cei care au semnat anterior memorii sau luări de poziție: sub-secretarul de stat Octav Bjoza, artiștii Sorin Dumitrescu și Eugen Mihăescu, istoricul Marius Oprea, scriitorul Răzvan Codrescu. Există și o petiție online, care a strâns 2641 de semnături și care poate fi accesată aici.
Institutul „Elie Wiesel” a trimis o solicitare Ministerului de Interne prin care arăta că se consideră o încălcare a legii faptul că mai multe străzi din România poartă denumirea unor persoane condamnate de așa-zisele Tribunale ale Poporului, după război, pentru „crime de război”. În realitate, toate persoanele ce avuseseră legături cu regimul Antonescu fuseseră condamnate generic sub incidența „crimelor de război”, deși nu avuseseră funcții de decizie sau de răspundere față de declanșarea operațiunilor Armatei Române pentru eliberarea Basarabiei și Bucovinei.
Printre cei vizați se numără generalul Gheorghe Jienescu (care dă numele unei școli în comuna Rast, Dolj), scriitorul Vintilă Horia, pedagogul I.C. Petrescu sau mitropolitul Visarion Puiu (are o statuie în curtea Mănăstirii Putna).
Lista completă a semnatarilor apelului academicianului Nicolae Breban a fost prezentată de către Cotidianul:
- acad. Nicolae Breban
- acad. Victor Voicu
- acad. Victor Spinei, vicepreședinte al Academiei Române
- acad. Răzvan Theodorescu
- acad. Bogdan Simionescu, vicepreședinte al Academiei Române
- acad. Ioan-Aurel Pop
- Virgil Nemoianu, prof. dr., membru de onoare al Academiei Române
- Ștefan Afloroaei, membru-corespondent al Academiei Române
- acad. Gheorghe Păun
- Ion Papuc, scriitor, soțul regretatei artiste Valentina Boștină, autoarea bustului Mircea Vulcanescu donat românilor și Sectorului 2 al Capitalei
- Mircia Dumitrescu, artist plastic, membru-corespondent al Academiei Române
- Sorin Lavric, scriitor
- Aura Christi, scriitor
- Lucia Hossu-Longin, realizator TV, autorul serialului „Memorialul durerii
- Corneliu Riegler, profesor de istorie, Colegiul Național bilingv „G. Coșbuc”
- Sorin Dumitrescu, membru-corespondent al Academiei Române
- Dan Necșulea, regizor
- Bogdan Crețu, critic și istoric literar
- Valentin Talpalaru, scriitor
- Mihaela Albu, prof. univ. dr., scriitor
- Virgil Diaconu, scriitor, director al revistei Cafeneaua literară
- Liviu Ioan Stoiciu, scriitor
- Magda Ursache, profesor, scriitor
- Cornel Ungureanu, prof. univ. Timișoara
- Livia Cotorcea, prof. univ. Iași
- Luiza Barcan, critic de artă
- Marian Victor Buciu, prof. univ. dr., critic literar
- Marilena Rotaru, jurnalist
- Horia Vicențiu Pătrașcu, scriitor
- Nicolae Mareș, scriitor, publicist, diplomat
- Simion Dănilă, scriitor, profesor
- Nicolae Constantinescu, prof. dr.
- Mircea Braga, scriitor, prof. univ.
- Rodica Braga, scriitor
- Florin Crâșmăreanu, cercetător dr. la Universitatea „Al.I. Cuza” din Iași
- Marius Iosif, scriitor
- Mircea Țuglea, scriitor
- Nicolae Corlat, scriitor, redactor șef adj., revista Hyperion
- Marius Oprea, istoric
- Ion Simuț, redactor, revista Familia
- Mara Magda Maftei, conf. univ. dr.
- Luiza Marinescu, conf. univ. dr.
- Dragoș Popescu, cercetător, Institutul de Filosofie și Psihologie
- Christian W. Schenk, scriitor
- Dana Oprica, profesor
- Vasile Muscă, scriitor, profesor
- Călin Căliman, scriitor, critic de film
- Adrian Dinu Rachieru, scriitor, profesor
- Nicoleta Sălcudeanu, scriitor
- Cassian Maria Spiridon, scriitor
- Mircea Platon, scriitor
- Marius Chelaru, scriitor
- Viorica Ilie, muzicolog
- Radu Boroianu, regizor
- Mihail Ispirescu, scriitor
- Ada Vertan, publicist, revista Spectator
- Theodor Codreanu, scriitor
- Monica Șerbănescu, Președinte Fondator, Director General, Liceul Pedagogic Ortodox „Anastasia Popescu”
- Ivona Șendroiu, economist
- Lăcrămioara Coarnă
- Maria Barbu, profesor pentru învățământ primar
- Fundația „Iustin Pârvu”
- Ancuța Gurban-Dinu, profesor dr. Școala Gimnazială „George Topîrceanu”
- Adriana Scripcariu, istoric de artă
- Virgil Scripcariu, sculptor
- Nicoleta Nedelescu, profesor pentru învățământ primar
- Augustin-Ștefan Păunoiu, jurnalist
- Andreea Florea Șerbănescu, profesor
- Gurban-Dinu Mugurel, operator PC
- Vasile Dinu, pensionar
- Mărioara Dinu, pensionară
- Mariana Dinu, Universitatea Națională de Apărare „Carol I”
- Liliana Țuică, biolog
- George Sălcianu, inginer IT
- Alex Ștefănescu, critic și istoric literar
- Marius Mărăcinescu, profesor
- Ioana Revnic, profesor
- Mariana Dogaru, doctor în științele educației
- Victor Roncea, jurnalist
- Simona Popa Gyr și
- Demostene Popa, fiica și ginerele lui Radu Gyr, foști membri ai Coralei Patriarhiei
- Maria Ploae, actriță
- Nicolae Mărgineanu, regizor
- Horea Paștina, pictor
- Emilia Paștina, restaurator
- Silvia Radu, sculptor
- Dacian Andoni, pictor
- Mihaela Andoni, lect. univ.
- Teodora Stanciu, jurnalist cultural
- Oana Enăchescu, jurnalist cultural
- Ovidiu Nimigean, scriitor
- Dora Mezdrea, istoric literar
- Mihai Dinu, profesor universitar, Bucuresti
- Emanuel Conțac, conferențiar Institutul Teologic Penticostal, București
- Ion Dur, profesor universitar, Sibiu
- Cristina Bogdan, conferențiar universitar Facultatea de litere, București
- Tabita Chiriță, bibliotecar, Biblioteca Națională
- Octavia Gordon, profesor universitar, Facultatea de Teologie, București
- Virgil Tănase, scriitor
- Ion Lazu, scriitor
- Lidia Lazu, poetă, actriță
- Gheorghe Glodeanu, prof. univ., scriitor
- Al. Florin Țene, scriitor, președintele Ligii Scriitorilor Români
- Titina Nica Țene
- Daniela Ciută, președinte Asociația foștilor refugiați, deportați, expulzați în urma Dictatului de la Viena 1940, filiala Carei
- Dina Stoica, învățătoare, Sebeșul de Jos (jud. Sibiu)
- Ioan Radu Văcărescu, scriitor
- Constantin Coroiu, scriitor, jurnalist cultural
- Mihaela Helmis, jurnalist cultural
- Emil Cătălin Neghină, actor, scriitor
- Diana Câmpan, conf. univ. dr.
- Gabriela Chiciudean, lector univ. dr., scriitor
- Simona Grazia Dima, scriitor
- Octavian Hoandră, scriitor, jurnalist
- Olimpia Tudora, critic și istoric de artă
- Silviu Gura, scriitor
- Eugen D. Popin, scriitor
- Valeriu DG Barbu, scriitor, jurnalist
- Petru Bejan, prof. univ. dr. Facultatea de Filosofie de la Universitatea „Al. I. Cuza” din Iași
- Marcel Sultănescu, profesor, inspector școlar
- Dan Pătrașcu, profesor
- Gabriela Crețan, scriitor
- Csiki Ligia, profesor Școala Națională de Gaz, Mediaș
- Csiki Attila, profesor Școala Națională de Gaz, Mediaș
- Marin Ifrim, scriitor
- Dan Puric, actor, scriitor
- Alexandru Petria, scriitor
- Darie Ducan, scriitor, membru al Uniunii Scriitorilor din România
- Irina Ciobotaru, scriitor
- Ion Vlad, prof. univ. dr.
- Carmen Vlad, prof. univ. dr.
- Rodica Gabriela Chira, conferențiar universitar, traducător
- Niculae Gheran, critic și istoric literar
- Aneta Nanca, profesor

yogaesoteric
17 octombrie 2017