Joi, 17 decembrie 2020, Parlamentul European a adoptat, cu 524 de voturi pentru din 694, o rezoluție în sprijinul Inițiativei Minority SafePack.
Dintre europarlamentarii români, au votat „pentru” Vincze, Winkler (PPE), Botoș, Cioloș, Pâslaru, Ștefănuță, Strugariu, Tudorache (Renew), Corina Crețu (SD).
Au votat „împotrivă”: Terheș (ECR), Băsescu, Marinescu, Tomac (PPE).
Abțineri:
Avram, Benea, Grapini, Manda, Negrescu, Nica, Plumb, Tudose (SD),
Gheorghe, Ghinea (Renew), Blaga, Bogdan, Buda, Bușoi, Falcă, Hava,
Motreanu, Mureșan, Nistor (PPE).
Nu a votat: Ciuhodaru (SD).
Iniţiativa
civică europeană privind drepturile minorităţilor este, de fapt, nu
numai un instrument al politicii naţionalist-revizioniste a regimului
Viktor Orban, pentru a obţine noi privilegii pentru minoritatea maghiară
din statele învecinate Ungariei, inclusiv autonomia de facto a
Ţinutului Secuiesc, ci mai ales servește politica
neomarxist-internaționalistă a UE, prin care se urmărește destrămarea
Statelor Naționale și transformarea Europei, într-un nou imperiu
multinațional format din euroregiuni.
În
condiţiile recrudescenţei revizionismului la Budapesta și a
neomarxismului internaționalist dizolvant la Bruxelles, demersul
aprinde, practic, un fitil periculos în inima Europei, ce va duce la
separatisme și enclavizări regionale.
Aceasta,
în condiţiile în care Uniunea nu are în sfera sa de competenţă
asigurarea unui cadru de drepturi colective pentru minorităţile
naţionale. Drepturile minorităţilor aparţin sferei de competenţă a
statelor, conform Tratatelor Uniunii – informează ȘtiriPeSurse.ro.
Obiectivul
Budapestei este de a obţine o pârghie de acţiune, mai exact de presiune
şi şantaj, asupra României și nu numai la nivel european. De aceea,
Lorant Vincze a fost propulsat, acum câţiva ani, ca preşedinte al
Uniunii Federale a Naţionalităţilor Europene şi angajat al Centrului de
Studii „Antall Joszef”, organizaţie de lobby la Bruxelles, finanţată de
Oficiul Prim-ministrului Ungariei. Antall Joszef, primul şef de guvern
maghiar după căderea comunismului, se declara, la acea vreme, premier
pentru toţi cei 15 milioane de etnici maghiari de pe teritoriul fostei
Ungarii Mari, nu numai pentru cei 10 milioane de cetăţeni unguri.
Din
poziţiile respective, Vincze a coordonat campania de strângere de
semnături pentru iniţiativă – necesarul este de 1 milion de adeziuni.
Din cele 1,2 milioane de semnături adunate, 700.000 provin din Ungaria
şi România. Pentru restul s-a recurs la ajutorul comunităţii maghiare
din Slovacia şi la organizaţii separatiste din UE – de la cele ale
rusofonilor din Letonia, la cele catalane şi basce din Spania. Odată
încheiată procedura pentru iniţiativă, Vincze a fost trimis de Budapesta
ca membru în Parlamentul European, să pregătească procedura
parlamentară.
În
noiembrie 2020, a existat o audiere a celor trei comisii
europarlamentare de resort (petiţii, drepturile omului şi cultură),
apoi, la 14 decembrie, a avut loc o dezbatere în plenul europarlamentar.
În rezoluția adoptată la 17 decembrie 2020, Parlamentul European și-a
exprimat sprijinul pentru inițiativă. Pasul final este răspunsul
Comisiei Europene, ce a fost făcut public în data de 15 ianuarie 2021.
Răspunsul
Comisiei evaluează propunerile făcute de organizatori, stabilind modul
în care legislația UE existentă și adoptată recent susține diferitele
aspecte ale acestei inițiative.
Vicepreședinte pentru valori și transparență, Věra Jourová a declarat: „Această a cincea inițiativă cetățenească europeană de succes demonstrează că cetățenii europeni se simt puternic implicați și doresc să facă parte din dezbaterea publică privind modelarea politicii Uniunii. Respectarea drepturilor persoanelor care aparțin unei minorități este una dintre valorile fundamentale ale Uniunii, iar Comisia se angajează să promoveze această agendă.”
„Includerea
și respectarea bogatei diversități culturale a Europei este una dintre
prioritățile și obiectivele Comisiei Europene. O gamă largă de măsuri
care abordează mai multe aspecte ale propunerilor inițiativei au fost
luate în ultimii ani de când inițiativa a fost prezentată inițial în
2013. Comunicarea evaluează fiecare dintre cele nouă propuneri
individuale în funcție de relevanţa sa, ținând cont de principiile de
subsidiaritate și proporționalitate. Deși nu sunt propuse alte acte
juridice, implementarea integrală a legislației și politicilor deja în
vigoare oferă un arsenal puternic pentru a sprijini obiectivele
inițiativei”, se arată în răspunsul Comisiei Europene.
Iniţial,
Comisia Europeană a refuzat înregistrarea iniţiativei în 2013, din
cauză că sfera vizată depăşeşte competenţele UE. O decizie controversată
a Curţii de Justiţie a UE a obligat Comisia să o accepte în 2017.
Ce propune iniţiativa? Cele mai periculoase puncte sunt:
1.
alocarea fondurilor europene pentru dezvoltare regională pe criterii
etnice, cu organizaţiile minorităţilor având rol de actor în
distribuirea finanţării UE;
2. utilizarea limbilor minorităţilor în administraţia publică şi justiţie (nu doar acolo unde sunt majoritari);
3.
La nivel general, UE ar urma să poată acţiona pentru coordonarea sau
completarea cadrului naţional al drepturilor minorităţilor. Faptul
contravine Tratatelor UE, după cum s-a subliniat în repetate rânduri în
dezbaterile din Parlamentul European.
4.
De altfel, se cere, fără niciun temei, completarea unor norme europene,
precum art. 19 din Tratatul de Funcţionare a UE, prin includerea
apartenenţei etnice la sferele reglementate pentru acţiunea europeană
anti-discriminare. Ideea contravine dreptului european.
5.
O altă cerere ciudată vizează atribuirea unor mandate de
europarlamentar pentru minorităţile din UE, trecând peste competenţa
naţională de organizare a sistemului electoral.
http://www.yogaesoteric.net/content.aspx?lang=RO&item=25737
