Către redacția LIBERTATEA
În atenția domnului Director-General Mihnea Vasiliu
În articolul intitulat „Gregorian Bivolaru află în mai dacă va fi extrădat. Guru rămâne în arest”, publicat nesemnat în 23 și 24 martie 2016 de către redacția Libertatea, au fost prezentate o serie de neadevăruri evidente care prejudiciază grav imaginea domnului Gregorian Bivolaru.
În consecință, conform Legii presei nr. 3/1974, Art. 72-75 și prevederilor Codului deontologic al jurnalistului elaborat de Convenția Organizațiilor Media, Biroul de Presă MISA, prin reprezentatul său Cojocaru Costică, solicită publicarea următorului drept la replică:
„Între profesorul de yoga Gregorian Bivolaru – disident al regimului comunist și refugiat politic al Suediei – și criminalul condamnat Robert Gârleanu, autorul unui triplu asasinat, NU EXISTĂ ABSOLUT NICIO LEGĂTURĂ. Faptul că Libertatea îl prezintă pe Robert Gârleanu ca pe «un apropiat» de-al lui Gregorian Bivolaru este o gravă eroare care prejudiciază foarte grav imaginea profesorului de yoga.
Biroul de Presă MISA precizează că Gregorian Bivolaru nu l-a întâlnit vreodată, nu îl cunoaște și nu are absolut nimic de a face cu respectivul Robert Gârleanu. Singura legătură dintre cele două persoane este că ambele au figurat pe lista Europol a celor mai căutați infractori. Totuși, este necesar să punctăm diferențele uriașe dintre cele două cazuri.
Gregorian Bivolaru, care a fost arestat de către poliția franceză pe data de 26 februarie 2016 în Paris, este ținta unor abuzuri continue de peste 30 de ani din partea autoritățile române. Pe motivul că nu poate beneficia de un proces echitabil în România, acesta a primit în 2006 azil politic în Suedia. Fără a se ţine cont de statutul de azilant politic al lui Gregorian Bivolaru, numele său a apărut pe site-ul eumostwanted.eu, alături de criminali și teroriști, fiind acuzat în mod nelegal de o altă infracțiune - inexistentă în realitate - decât cea pentru care a fost condamnat la origine în România. Infracțiunea pentru care a fost condamnat în mod abuziv de către justiția română nici nu figurează de fapt în lista celor 32 de infracțiuni pentru care Europol se poate implica în mod drept în prinderea unor fugitivi europeni. Aceasta arată că autoritățile române au falsificat în mod grav și deliberat informațiile ce au fost furnizate către Europol numai pentru a putea obține printr-o manipulare insidioasă implicarea Europol în arestarea abuzivă a lui Gregorian Bivolaru. Informația prezentată de către publicația d-voastră cum că domnul Gregorian Bivolaru ar fi acuzat de exploatare sexuală a minorilor şi pornografie infantilă este o imensă minciună, iar aceasta este propagată chiar de către instituțiile statului român, care continuă persecuțiile furibunde, abuzurile flagrante și încălcările repetate ale drepturilor omului în cazul lui Gregorian Bivolaru.
Iată câteva dintre persecuțiile, abuzurile și încălcările drepturilor omului la care a fost supus Gregorian Bivolaru de către instituțiile statului român. Domnul Bivolaru a fost condamnat la 6 ani de închisoare pentru infracțiunea de act sexual cu un minor, în condițiile în care Mădălina Dumitru, presupusa victimă, a negat ferm, în mai multe rânduri că l-ar fi acuzat cu ceva pe Gregorian Bivolaru. Mai mult decât atât, chiar și în prezent ea demască la rândul ei aceste abuzuri grave la care a fost supusă de procurori, care au urmărit să o determine prin șantaj, bătaie și amenințarea cu închisoarea, să semneze o declarație în mod fals acuzatoare de natură să-l incrimineze pe Gregorian Bivolaru, declarație ce a fost de altfel contestată chiar în ziua următoare. Este, de asemenea, de remarcat că deși Gregorian Bivolaru fusese achitat de două instanțe anterioare (de fond și de apel), fiind așadar declarat nevinovat în ceea ce privește respectiva acuzație, ulterior, în mod abuziv și ilegal, Înalta Curte de Casație și Justiție din România a anulat cele două decizii de achitare și, în urma unei proceduri ce este în mod evident ilegală, l-a condamnat definitiv la o pedeapsă nedreaptă și excesiv de mare în raport cu infracțiunea pentru care a fost pe nedrept acuzat.
Cu toate că România nu a fost niciodată capabilă - așa cum de altfel a concluzionat și Curtea Supremă a Suediei - să-i respecte lui Gregorian Bivolaru dreptul de a avea parte de un proces corect, noi suntem plini de speranță că în Franța, acolo unde se află momentan Gregorian Bivolaru, dreptatea va triumfa și adevărul va fi, până la urmă recunoscut.
Cazul lui Robert Gârleanu, este de o cu totul și cu totul altă natură. Basarabeanul, care are şi cetăţenie română, a ucis trei oameni, într-o pădure din Republica Moldova, în urmă cu cincisprezece ani și este condamnat pentru aceste fapte la închisoare pe viață.
În cadrul campaniei mediatice de discreditare, cu caracter instigator, ce a fost dusă de mass-media din România de mai bine de 20 de ani împotriva lui Gregorian Bivolaru și împotriva școlii de yoga MISA, s-a petrecut de multe ori ca numele profesorului de yoga să fie asociat din senin, fără vreo legătură cu adevărul, cu diverși criminali sau cu persoane reprobabile. Din nefericire și articolul din Libertatea se înscrie în aceeași linie a linșajului mediatic la care a fost supus continuu profesorul de yoga Gregorian Bivolaru.”
Dacă această gravă eroare s-a petrecut din cauza neatenției unui reporter, solicităm ca acesta să își ceară scuze public și nominal, prin intermediul ziarului dumneavoastră. Nu putem să nu observăm totuși, că această asociere, aparent întâmplătoare, este o bine-cunoscută tehnică de manipulare, folosită cu exces de zel de presa comandată politic pentru a-l discredita pe profesorul de yoga Gregorian Bivolaru.
Ținem să vă amintim în final că NU ESTE CAZUL SĂ EXISTE ȘI NICI NU VA EXISTA NICIODATĂ O INFORMAȚIE DE PRESĂ CE AR PUTEA FI SUPERIOARĂ ADEVĂRULUI.
Tocmai de aceea, în numele adevărului ce ar trebui să fie un far călăuzitor pentru publicația pe care o conduceți, îndrăznim să sperăm că nu veți ignora adevărul cel Adevărat cu privire la aceste aspecte referitor la care v-ați exprimat în articolul publicat și vă cerem respectuos, exact în numele adevărului, inserarea urgentă în publicația dumneavoastră a acestui drept la replică.
În cazul în care această corecție nu este realizată în termenul precizat de lege, vă anunțăm că vom da în judecată redacția Libertatea pentru a obține prin decizie judecătorească publicarea dreptului la replică solicitat.
Cu respect,
Cojocaru Costică
Biroul de Presă MISA
biroudepresa_misa@yahoo.com
telefon : 0729542947
În articolul intitulat „Gregorian Bivolaru află în mai dacă va fi extrădat. Guru rămâne în arest”, publicat nesemnat în 23 și 24 martie 2016 de către redacția Libertatea, au fost prezentate o serie de neadevăruri evidente care prejudiciază grav imaginea domnului Gregorian Bivolaru.
În consecință, conform Legii presei nr. 3/1974, Art. 72-75 și prevederilor Codului deontologic al jurnalistului elaborat de Convenția Organizațiilor Media, Biroul de Presă MISA, prin reprezentatul său Cojocaru Costică, solicită publicarea următorului drept la replică:
„Între profesorul de yoga Gregorian Bivolaru – disident al regimului comunist și refugiat politic al Suediei – și criminalul condamnat Robert Gârleanu, autorul unui triplu asasinat, NU EXISTĂ ABSOLUT NICIO LEGĂTURĂ. Faptul că Libertatea îl prezintă pe Robert Gârleanu ca pe «un apropiat» de-al lui Gregorian Bivolaru este o gravă eroare care prejudiciază foarte grav imaginea profesorului de yoga.
Biroul de Presă MISA precizează că Gregorian Bivolaru nu l-a întâlnit vreodată, nu îl cunoaște și nu are absolut nimic de a face cu respectivul Robert Gârleanu. Singura legătură dintre cele două persoane este că ambele au figurat pe lista Europol a celor mai căutați infractori. Totuși, este necesar să punctăm diferențele uriașe dintre cele două cazuri.
Gregorian Bivolaru, care a fost arestat de către poliția franceză pe data de 26 februarie 2016 în Paris, este ținta unor abuzuri continue de peste 30 de ani din partea autoritățile române. Pe motivul că nu poate beneficia de un proces echitabil în România, acesta a primit în 2006 azil politic în Suedia. Fără a se ţine cont de statutul de azilant politic al lui Gregorian Bivolaru, numele său a apărut pe site-ul eumostwanted.eu, alături de criminali și teroriști, fiind acuzat în mod nelegal de o altă infracțiune - inexistentă în realitate - decât cea pentru care a fost condamnat la origine în România. Infracțiunea pentru care a fost condamnat în mod abuziv de către justiția română nici nu figurează de fapt în lista celor 32 de infracțiuni pentru care Europol se poate implica în mod drept în prinderea unor fugitivi europeni. Aceasta arată că autoritățile române au falsificat în mod grav și deliberat informațiile ce au fost furnizate către Europol numai pentru a putea obține printr-o manipulare insidioasă implicarea Europol în arestarea abuzivă a lui Gregorian Bivolaru. Informația prezentată de către publicația d-voastră cum că domnul Gregorian Bivolaru ar fi acuzat de exploatare sexuală a minorilor şi pornografie infantilă este o imensă minciună, iar aceasta este propagată chiar de către instituțiile statului român, care continuă persecuțiile furibunde, abuzurile flagrante și încălcările repetate ale drepturilor omului în cazul lui Gregorian Bivolaru.
Iată câteva dintre persecuțiile, abuzurile și încălcările drepturilor omului la care a fost supus Gregorian Bivolaru de către instituțiile statului român. Domnul Bivolaru a fost condamnat la 6 ani de închisoare pentru infracțiunea de act sexual cu un minor, în condițiile în care Mădălina Dumitru, presupusa victimă, a negat ferm, în mai multe rânduri că l-ar fi acuzat cu ceva pe Gregorian Bivolaru. Mai mult decât atât, chiar și în prezent ea demască la rândul ei aceste abuzuri grave la care a fost supusă de procurori, care au urmărit să o determine prin șantaj, bătaie și amenințarea cu închisoarea, să semneze o declarație în mod fals acuzatoare de natură să-l incrimineze pe Gregorian Bivolaru, declarație ce a fost de altfel contestată chiar în ziua următoare. Este, de asemenea, de remarcat că deși Gregorian Bivolaru fusese achitat de două instanțe anterioare (de fond și de apel), fiind așadar declarat nevinovat în ceea ce privește respectiva acuzație, ulterior, în mod abuziv și ilegal, Înalta Curte de Casație și Justiție din România a anulat cele două decizii de achitare și, în urma unei proceduri ce este în mod evident ilegală, l-a condamnat definitiv la o pedeapsă nedreaptă și excesiv de mare în raport cu infracțiunea pentru care a fost pe nedrept acuzat.
Cu toate că România nu a fost niciodată capabilă - așa cum de altfel a concluzionat și Curtea Supremă a Suediei - să-i respecte lui Gregorian Bivolaru dreptul de a avea parte de un proces corect, noi suntem plini de speranță că în Franța, acolo unde se află momentan Gregorian Bivolaru, dreptatea va triumfa și adevărul va fi, până la urmă recunoscut.
Cazul lui Robert Gârleanu, este de o cu totul și cu totul altă natură. Basarabeanul, care are şi cetăţenie română, a ucis trei oameni, într-o pădure din Republica Moldova, în urmă cu cincisprezece ani și este condamnat pentru aceste fapte la închisoare pe viață.
În cadrul campaniei mediatice de discreditare, cu caracter instigator, ce a fost dusă de mass-media din România de mai bine de 20 de ani împotriva lui Gregorian Bivolaru și împotriva școlii de yoga MISA, s-a petrecut de multe ori ca numele profesorului de yoga să fie asociat din senin, fără vreo legătură cu adevărul, cu diverși criminali sau cu persoane reprobabile. Din nefericire și articolul din Libertatea se înscrie în aceeași linie a linșajului mediatic la care a fost supus continuu profesorul de yoga Gregorian Bivolaru.”
Dacă această gravă eroare s-a petrecut din cauza neatenției unui reporter, solicităm ca acesta să își ceară scuze public și nominal, prin intermediul ziarului dumneavoastră. Nu putem să nu observăm totuși, că această asociere, aparent întâmplătoare, este o bine-cunoscută tehnică de manipulare, folosită cu exces de zel de presa comandată politic pentru a-l discredita pe profesorul de yoga Gregorian Bivolaru.
Ținem să vă amintim în final că NU ESTE CAZUL SĂ EXISTE ȘI NICI NU VA EXISTA NICIODATĂ O INFORMAȚIE DE PRESĂ CE AR PUTEA FI SUPERIOARĂ ADEVĂRULUI.
Tocmai de aceea, în numele adevărului ce ar trebui să fie un far călăuzitor pentru publicația pe care o conduceți, îndrăznim să sperăm că nu veți ignora adevărul cel Adevărat cu privire la aceste aspecte referitor la care v-ați exprimat în articolul publicat și vă cerem respectuos, exact în numele adevărului, inserarea urgentă în publicația dumneavoastră a acestui drept la replică.
În cazul în care această corecție nu este realizată în termenul precizat de lege, vă anunțăm că vom da în judecată redacția Libertatea pentru a obține prin decizie judecătorească publicarea dreptului la replică solicitat.
Cu respect,
Cojocaru Costică
Biroul de Presă MISA
biroudepresa_misa@yahoo.com
telefon : 0729542947
Nota redactiei yogaesoteric: Pentru a înțelege tehnica de dezinformare folosită de redacția Libertatea în articolul citat, vă recomandăm să citiți articolul Transferul, cea mai folosită tehnică de manipulare
yogaesoteric
28 martie 2016
28 martie 2016
------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Transferul, cea mai folosită tehnică de manipulare
de Angela Anghel
Folosită în publicitate, propagandă sau dezinformare, metoda transferului se bazează pe tendința noastră de a face aprecieri prin asociere
Avem cu toții tendința să facem asocieri și comparații atunci când vrem să înțelegem o situație nouă sau să apreciem un lucru, o persoană sau un eveniment. Mai ales atunci când nu avem suficiente date pentru a ne face o părere obiectivă despre cineva, judecăm prin asociere. Dacă acela este asociat cu persoane sau organizații despre care avem o părere foarte bună, ne vom face și despre el o părere bună. Dacă, la polul opus, îl asociem cu persoane despre care nu avem o părere prea grozavă, sau despre care avem suspiciuni, acestea se vor extinde asupra lui. Altfel spus, transferăm părerea pe care o avem despre ceva cunoscut asupra a ceva sau asupra cuiva despre care nu avem suficiente date.
Toți folosim transferul adeseori și de aceea putem fi manipulați prin această tehnică!
În interacțiunile dintre oameni și în dialogurile obișnuite folosim foarte mult transferul, pentru că suntem învățați să apreciem oamenii sau situațiile pe baza unor detalii secundare. De exemplu, faptul că cineva aparține unui anumit grup sau are o anumită meserie sau este de o anumită etnie ne influențează foarte mult în modul în care îl percepem. Este firesc atunci ca mulți oameni să se prezinte pe ei înșiși sau să se valorizeze prin asocierile pe care le fac cu alte persoane, grupuri etc. Toate acestea evidențiază cât de mult folosim transferul atunci când ne formăm o opinie sau emitem o judecată despre un anumit subiect.
La modul cel mai simplist, mulți oameni contează pe acest transfer atunci când ceilalți emit păreri despre ei chiar și la nivel personal. Satisfacția unor bărbați de a fi văzuți împreună cu femei deosebit de frumoase (și invers) este menită în primul rând să compenseze anumite complexe de inferioritate pe care este cu putință ca respectivii să le aibă.
Psihologia cognitivă a dovedit că majoritatea dintre noi facem asocieri într-un mod rapid, instinctiv, fiindcă aceasta este una dintre cele mai uzuale modalități de a ne extinde „cunoașterea”. Tocmai de aceea, abilitatea noastră de a face conexiuni și asocieri este exploatată la maxim de specialiștii în PR, publicitate, propagandă sau dezinformare, tocmai pentru a ne manipula.
În PR, descoperim transferul, de exemplu, în obiceiul firmelor sau personalităților de a participa la acțiuni de caritate, care sunt speculate la maxim pentru a fixa în percepția publică asocierea acelei firme/personalități cu ideea de generozitate. În publicitate, reclamele care prezintă, de exemplu, un bărbat banal (poate chiar urât) care are o mașină modernă și prin aceasta cucerește o femeie superbă mizează pe încrederea instinctivă în eficiența „transferului”. Vedetele care fac reclamă unor produse sau își declară deschis asocierea cu o anumită campanie publicitară nu fac decât să transfere asupra acestora simpatia publicului. La fel, prezentarea produselor într-un cadru natural feeric ne face să transferăm asupra obiectelor din reclame impresia pe care ne-o trezește, de fapt, cadrul natural al reclamei și nu produsul în sine.
Transferul funcționează extrem de eficient și de aceea este atât de mult folosit în publicitate. Dacă mesajul publicitar se repetă de suficient de multe ori, de preferință identic sau foarte asemănător, conexiunile pe care noi le facem între anumite produse și anumite alte idei/stări/preferințe se vor face instantaneu.
Transferul este cea mai versatilă tehnică de propagandă
Cu mult înainte de perfecționarea metodelor de publicitate, psihologii au dezvoltat această tehnică într-un domeniu chiar și mai obscur, acela al propagandei politice. Nu întâmplător propaganda are o proastă reputație: ea este știința (și tehnica) manipulării opiniei publice în interesul anumitor grupuri și ea funcționează aproape mecanic, pentru că pune în funcțiune niște resorturi psihice inconștiente care ne fac să reacționăm în sensul dorit.
Toate campaniile electorale fac, mai mult sau mai puțin voalat propagandă și ele speculează la maxim transferul. Atât de folosită este această tehnică în perioadele de campanie electorală, încât putem vorbi atunci de un transfer de-a dreptul „exhibiționist”: diverși candidați fac tot posibilul să fie asociați în mod pozitiv cu patria, cu biserica, cu anumite realizări și succese (de exemplu, ale guvernului) sau cu unele VIP-uri. Concertele care au loc în perioada electorală merg și ele pe ideea de transfer de preferințe: publicul va transfera politicienilor măcar o parte din simpatia pe care o simte pentru formația favorită, invitată la un concert oferit gratuit de partidul care își face campanie electorală.
Putem descoperi în campaniile electorale și fața urâtă a transferului: asocierea negativă. Mai ales în perioadele electorale, politicienii au adeseori tendința să își discrediteze oponenții prin asocierea acestora cu idei nepopulare, cu organizații rău famate, cu persoane dubioase, cu eșecuri sau evenimente negative etc. O situație ușor de speculat este dacă, de exemplu, se descoperă unele probleme ale rudelor respectivului contracandidat care se urmărește să fie denigrat (dacă are de exemplu, cazuri de rude apropiate care au probleme cu legea sau au fost subiecte ale unor scandaluri). Rareori însă propaganda negativă se face pe față. Fiecare partid face, în mod deschis, propagandă pozitivă pentru proprii candidați și un pic de propagandă negativă pentru oponenți, dar cu siguranță alimentează cât poate propaganda negativă la adresa concurenței prin alte modalități, subterane, de exemplu, publicând articole cu aceste informații sau difuzându-le pe internet.
Ca regulă generală, transferul supradimensionează o anumită asociere care de regulă nici nu există în realitate – și aceasta fie că este vorba de un transfer pozitiv, fie de un transfer negativ.
În dezinformare, transferul e folosit NUMAI în sens negativ
Spre deosebire de propagandă, în dezinformare nu prea întâlnim transfer pozitiv. Dacă se intenționează dezinformarea opiniei publice pe un anumit subiect, de regulă aceasta urmează un scop distructiv – să discrediteze o persoană care deranjează, sau o organizație considerată incomodă. Transferul negativ va fi folosit din plin: se vor căuta posibile asocieri ale persoanei (sau organizației) care se urmărește să fie discreditată cu persoane rău famate, cu organizații dubioase, cu idei care nu sunt pe placul publicului. Iar dacă nu există nicio astfel de conexiune, ea se va inventa.
Imaginile cu care sunt ilustrate anumite știri pot fi și ele în mod abil folosite pentru a întări efectul transferului. Analizând o campanie de dezinformare pe termen lung, putem descoperi cu ușurință în ce mod se generează aceste asocieri și cum sunt ele ulterior speculate și dezvoltate. De exemplu, ilustrând sistematic articolele despre un anumit subiect cu poze de anumită factură (de exemplu imagini cu tentă sexuală, sau violență etc.) se va genera în mintea publicului ideea în sine că subiectul respectiv este ceva legat de sex, respectiv violent.
Folosirea transferului negativ în campaniile de denigrare a Școlii de yoga MISA
În campania de presă împotriva școlii de yoga MISA transferul este folosit aproape în fiecare articol apărut în presă. El este cu atât mai evident atunci când nu există de fapt niciun subiect, nicio idee negativă care să poată fi spusă – strict în context – despre MISA. Mai mult decât atât, în articole despre alte subiecte, se aduce în discuție școala de yoga MISA, deși nu are nicio legătură (exemplu: un traficant de canabis, se afirmă în mod mincinos că ar fi lider MISA; la fel s-a spus în mod aberant despre un psihopat care și-a ucis familia sau despre o tânără care s-a sinucis).
Aceasta a fost o practică uzuală, timp de ani de zile, care a impregnat până la urmă publicului ideea că „MISA e ceva negativ”. Și aceasta pentru că în foarte multe articole despre subiecte sensibile aducea în discuție ipoteza că cei de la MISA ar fi cumva implicați. De-a lungul timpului, ziariștii au asociat fără nici o justificare (și fără nicio rușine) MISA cu tot ce le-a putut trece prin cap în sens negativ, pentru a specula la maxim transferul de antipatie al publicului. Iată doar câteva exemple de asocieri nefaste și neadevărate: sinucideri, satanism, KGB, secte, violență, droguri, boli mintale, prostituție, orgii sexuale, conflicte familiale, copii fugiți de acasă, corupție, furturi, etc.
Un exemplu foarte recent: într-un articol apărut în ziarul Libertatea, se aruncă din condei numele unui criminal, condamnat pentru uciderea a trei persoane, spunând că ar fi „un apropiat al lui Gregorian Bivolaru”. Prin această minciună sfruntată, se vizează discreditarea lui Gregorian Bivolaru. Cu siguranță că, după ce ați citit articolul de față, veți bănui cu Gregorian Bivolaru n-are nimic de-a face cu criminalul respectiv, dar trebuie să recunoașteți că acest gen de asocieri funcționează când citim presa – mai ales dacă nu ne acordăm timp pentru a analiza logic informațiile.
Alt exemplu: Prin ilustrarea sistematică a articolelor și a știrilor despre Gregorian Bivolaru cu imaginea acestuia după gratii, se urmărește impregnarea în percepția publicului a ideii că acesta ar fi un infractor periculos.
În același ton, deși din perspectiva opusă, transferul este folosit pentru discreditarea unor personalități din viața publică a României, asociindu-le cu MISA. Într-atât de mult a fost batjocorită MISA în presa din România, încât acum este suficient să se spună despre cineva că ar fi din MISA ca transferul să funcționeze (în sens negativ). Un exemplu notoriu: Monica Macovei nu a reușit nici acum să scape de sintagma „membră MISA” cu care a etichetat-o ziarul de propagandă al lui Corneliu Vadim Tudor, România Mare.
Vom prezenta într-un articol următor CELE MAI ȘOCANTE EXEMPLE DE TRANSFER folosite în campania împotriva MISA.
antidezinformare.ro
Toți folosim transferul adeseori și de aceea putem fi manipulați prin această tehnică!
În interacțiunile dintre oameni și în dialogurile obișnuite folosim foarte mult transferul, pentru că suntem învățați să apreciem oamenii sau situațiile pe baza unor detalii secundare. De exemplu, faptul că cineva aparține unui anumit grup sau are o anumită meserie sau este de o anumită etnie ne influențează foarte mult în modul în care îl percepem. Este firesc atunci ca mulți oameni să se prezinte pe ei înșiși sau să se valorizeze prin asocierile pe care le fac cu alte persoane, grupuri etc. Toate acestea evidențiază cât de mult folosim transferul atunci când ne formăm o opinie sau emitem o judecată despre un anumit subiect.
La modul cel mai simplist, mulți oameni contează pe acest transfer atunci când ceilalți emit păreri despre ei chiar și la nivel personal. Satisfacția unor bărbați de a fi văzuți împreună cu femei deosebit de frumoase (și invers) este menită în primul rând să compenseze anumite complexe de inferioritate pe care este cu putință ca respectivii să le aibă.
Psihologia cognitivă a dovedit că majoritatea dintre noi facem asocieri într-un mod rapid, instinctiv, fiindcă aceasta este una dintre cele mai uzuale modalități de a ne extinde „cunoașterea”. Tocmai de aceea, abilitatea noastră de a face conexiuni și asocieri este exploatată la maxim de specialiștii în PR, publicitate, propagandă sau dezinformare, tocmai pentru a ne manipula.
În PR, descoperim transferul, de exemplu, în obiceiul firmelor sau personalităților de a participa la acțiuni de caritate, care sunt speculate la maxim pentru a fixa în percepția publică asocierea acelei firme/personalități cu ideea de generozitate. În publicitate, reclamele care prezintă, de exemplu, un bărbat banal (poate chiar urât) care are o mașină modernă și prin aceasta cucerește o femeie superbă mizează pe încrederea instinctivă în eficiența „transferului”. Vedetele care fac reclamă unor produse sau își declară deschis asocierea cu o anumită campanie publicitară nu fac decât să transfere asupra acestora simpatia publicului. La fel, prezentarea produselor într-un cadru natural feeric ne face să transferăm asupra obiectelor din reclame impresia pe care ne-o trezește, de fapt, cadrul natural al reclamei și nu produsul în sine.
Transferul funcționează extrem de eficient și de aceea este atât de mult folosit în publicitate. Dacă mesajul publicitar se repetă de suficient de multe ori, de preferință identic sau foarte asemănător, conexiunile pe care noi le facem între anumite produse și anumite alte idei/stări/preferințe se vor face instantaneu.
Transferul este cea mai versatilă tehnică de propagandă
Cu mult înainte de perfecționarea metodelor de publicitate, psihologii au dezvoltat această tehnică într-un domeniu chiar și mai obscur, acela al propagandei politice. Nu întâmplător propaganda are o proastă reputație: ea este știința (și tehnica) manipulării opiniei publice în interesul anumitor grupuri și ea funcționează aproape mecanic, pentru că pune în funcțiune niște resorturi psihice inconștiente care ne fac să reacționăm în sensul dorit.
Toate campaniile electorale fac, mai mult sau mai puțin voalat propagandă și ele speculează la maxim transferul. Atât de folosită este această tehnică în perioadele de campanie electorală, încât putem vorbi atunci de un transfer de-a dreptul „exhibiționist”: diverși candidați fac tot posibilul să fie asociați în mod pozitiv cu patria, cu biserica, cu anumite realizări și succese (de exemplu, ale guvernului) sau cu unele VIP-uri. Concertele care au loc în perioada electorală merg și ele pe ideea de transfer de preferințe: publicul va transfera politicienilor măcar o parte din simpatia pe care o simte pentru formația favorită, invitată la un concert oferit gratuit de partidul care își face campanie electorală.
Putem descoperi în campaniile electorale și fața urâtă a transferului: asocierea negativă. Mai ales în perioadele electorale, politicienii au adeseori tendința să își discrediteze oponenții prin asocierea acestora cu idei nepopulare, cu organizații rău famate, cu persoane dubioase, cu eșecuri sau evenimente negative etc. O situație ușor de speculat este dacă, de exemplu, se descoperă unele probleme ale rudelor respectivului contracandidat care se urmărește să fie denigrat (dacă are de exemplu, cazuri de rude apropiate care au probleme cu legea sau au fost subiecte ale unor scandaluri). Rareori însă propaganda negativă se face pe față. Fiecare partid face, în mod deschis, propagandă pozitivă pentru proprii candidați și un pic de propagandă negativă pentru oponenți, dar cu siguranță alimentează cât poate propaganda negativă la adresa concurenței prin alte modalități, subterane, de exemplu, publicând articole cu aceste informații sau difuzându-le pe internet.
Ca regulă generală, transferul supradimensionează o anumită asociere care de regulă nici nu există în realitate – și aceasta fie că este vorba de un transfer pozitiv, fie de un transfer negativ.
În dezinformare, transferul e folosit NUMAI în sens negativ
Spre deosebire de propagandă, în dezinformare nu prea întâlnim transfer pozitiv. Dacă se intenționează dezinformarea opiniei publice pe un anumit subiect, de regulă aceasta urmează un scop distructiv – să discrediteze o persoană care deranjează, sau o organizație considerată incomodă. Transferul negativ va fi folosit din plin: se vor căuta posibile asocieri ale persoanei (sau organizației) care se urmărește să fie discreditată cu persoane rău famate, cu organizații dubioase, cu idei care nu sunt pe placul publicului. Iar dacă nu există nicio astfel de conexiune, ea se va inventa.
Imaginile cu care sunt ilustrate anumite știri pot fi și ele în mod abil folosite pentru a întări efectul transferului. Analizând o campanie de dezinformare pe termen lung, putem descoperi cu ușurință în ce mod se generează aceste asocieri și cum sunt ele ulterior speculate și dezvoltate. De exemplu, ilustrând sistematic articolele despre un anumit subiect cu poze de anumită factură (de exemplu imagini cu tentă sexuală, sau violență etc.) se va genera în mintea publicului ideea în sine că subiectul respectiv este ceva legat de sex, respectiv violent.
Folosirea transferului negativ în campaniile de denigrare a Școlii de yoga MISA
În campania de presă împotriva școlii de yoga MISA transferul este folosit aproape în fiecare articol apărut în presă. El este cu atât mai evident atunci când nu există de fapt niciun subiect, nicio idee negativă care să poată fi spusă – strict în context – despre MISA. Mai mult decât atât, în articole despre alte subiecte, se aduce în discuție școala de yoga MISA, deși nu are nicio legătură (exemplu: un traficant de canabis, se afirmă în mod mincinos că ar fi lider MISA; la fel s-a spus în mod aberant despre un psihopat care și-a ucis familia sau despre o tânără care s-a sinucis).
Aceasta a fost o practică uzuală, timp de ani de zile, care a impregnat până la urmă publicului ideea că „MISA e ceva negativ”. Și aceasta pentru că în foarte multe articole despre subiecte sensibile aducea în discuție ipoteza că cei de la MISA ar fi cumva implicați. De-a lungul timpului, ziariștii au asociat fără nici o justificare (și fără nicio rușine) MISA cu tot ce le-a putut trece prin cap în sens negativ, pentru a specula la maxim transferul de antipatie al publicului. Iată doar câteva exemple de asocieri nefaste și neadevărate: sinucideri, satanism, KGB, secte, violență, droguri, boli mintale, prostituție, orgii sexuale, conflicte familiale, copii fugiți de acasă, corupție, furturi, etc.
Un exemplu foarte recent: într-un articol apărut în ziarul Libertatea, se aruncă din condei numele unui criminal, condamnat pentru uciderea a trei persoane, spunând că ar fi „un apropiat al lui Gregorian Bivolaru”. Prin această minciună sfruntată, se vizează discreditarea lui Gregorian Bivolaru. Cu siguranță că, după ce ați citit articolul de față, veți bănui cu Gregorian Bivolaru n-are nimic de-a face cu criminalul respectiv, dar trebuie să recunoașteți că acest gen de asocieri funcționează când citim presa – mai ales dacă nu ne acordăm timp pentru a analiza logic informațiile.
Alt exemplu: Prin ilustrarea sistematică a articolelor și a știrilor despre Gregorian Bivolaru cu imaginea acestuia după gratii, se urmărește impregnarea în percepția publicului a ideii că acesta ar fi un infractor periculos.
În același ton, deși din perspectiva opusă, transferul este folosit pentru discreditarea unor personalități din viața publică a României, asociindu-le cu MISA. Într-atât de mult a fost batjocorită MISA în presa din România, încât acum este suficient să se spună despre cineva că ar fi din MISA ca transferul să funcționeze (în sens negativ). Un exemplu notoriu: Monica Macovei nu a reușit nici acum să scape de sintagma „membră MISA” cu care a etichetat-o ziarul de propagandă al lui Corneliu Vadim Tudor, România Mare.
Vom prezenta într-un articol următor CELE MAI ȘOCANTE EXEMPLE DE TRANSFER folosite în campania împotriva MISA.
antidezinformare.ro
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu