Premierul Dacian Cioloş susţine că în ce priveşte absorbţia fondurilor europene, acum se plăteşte factura pentru lucrurile care nu s-au făcut în 2014-2015, când era Victor Ponta premier.
"E un subiect care se reîncălzeşte aşa la fiecare săptămână, cu zero absorbţie (a fondurilor europene - n.r.). Domnul ministru Ghinea a dat explicaţii foarte clare, cu cifre, cu date, cu măsuri care au fost luate", a declarat Cioloş, citat de stiripesurse.ro.
"Noi preluăm o situaţie. Sunt lucruri care nu au fost făcute în 2014-2015, am luat practic de la zero pregătirea ghidurilor beneficiarilor, plus pregătirea acreditării unor programe, dar avem acum lansate programe şi apeluri de proiecte de câteva miliarde de euro. Vom continua până la sfârşitul anului şi vom ajunge la peste 10 miliarde de euro proiecte lansate, care, de la începutul anului viitor, vor începe să fie finanţate, deci vor fi cheltuieli", a mai spus premierul.
El a adăugat că în acest an au fost absorbite 2 miliarde de euro din proiecte pe perioada 2007-2013, "pentru că acelea erau disponibile".
Citiţi şi:
http://www.capital.ro/
===================================================
CE: România a atras 57 mil. euro din fondurile pentru dezvoltarea rurală pe 2014-2020. La fondurile structurale şi politica de coeziune NU EXISTĂ ABSORBŢIE
Autor: Sorin Alexandru | vineri, 05 august 2016
România a absorbit 57 milioane de euro din fondurile pentru perioada de programare 2014-2020, aceşti bani fiind atraşi prin Programul de Dezvoltare Rurală, conform datelor furnizate la solicitarea AGERPRES de reprezentanţi ai Comisiei Europene de la Bruxelles.
'Suma este de 57 milioane de euro, dar numai pentru Programul de Dezvoltare Rurală. Deci, nu este politică de coeziune, este un alt fond, este un fond specific pentru care procesul de desemnare (acreditare n.r.) nu a trebuit să fie făcut pentru că se folosesc aceleaşi agenţii ca în perioada precedentă. (...) Pe partea de politică de coeziune şi aşa mai departe, momentan nu sunt acreditate autorităţile de management şi de aceea nu are cum să existe absorbţie. Oricum, România nu este singura ţară care se află în această situaţie', au precizat reprezentanţii CE.
Potrivit datelor Ministerului Fondurilor Europene, pentru cadrul financiar 2014 - 2020, România are alocare de aproximativ 33 miliarde euro, detaliată pe Programe Operaţionale astfel: Fondul european de dezvoltare regională ( FEDR) - 11,2 miliarde euro, Fondul de coeziune (FC) - 8,1 miliarde euro, Fondul Social European (FSE) - 4,7 miliarde euro, Politica Agricolă Comună (PAC)- 8,127 miliarde euro - pilonul II, la care se adaugă 12,529 miliarde euro aferente pilonului I (plăţi directe), Fondul European pentru Pescuit şi Afaceri Maritime - 0,17 miliarde euro, Fondul European pentru Ajutorarea Persoanelor Defavorizate - 0,41 miliarde euro.
Potrivit datelor Ministerului Fondurilor Europene, pentru cadrul financiar 2014 - 2020, România are alocare de aproximativ 33 miliarde euro, detaliată pe Programe Operaţionale astfel: Fondul european de dezvoltare regională ( FEDR) - 11,2 miliarde euro, Fondul de coeziune (FC) - 8,1 miliarde euro, Fondul Social European (FSE) - 4,7 miliarde euro, Politica Agricolă Comună (PAC)- 8,127 miliarde euro - pilonul II, la care se adaugă 12,529 miliarde euro aferente pilonului I (plăţi directe), Fondul European pentru Pescuit şi Afaceri Maritime - 0,17 miliarde euro, Fondul European pentru Ajutorarea Persoanelor Defavorizate - 0,41 miliarde euro.
Suma de 57 milioane de euro, din Programul pentru Dezvoltare Rurală, reprezintă 0,18% din totalul de 33 miliarde de euro. Procentajul de 0,18% a fost anunţat de ministrul Fondurilor Europene, Cristian Ghinea, pe pagina sa de Facebook.
Un memorandum discutat recent în şedinţă de Guvern arată că absorbţia fondurilor structurale din ciclul financiar 2014-2020 este 0%. În acest memorandum, Executivul îşi asumă nişte previziuni de plăţi pe care să le trimită spre decontare Comisiei Europene în acest an. Este o procedură pe care oficialii CE o cer tuturor statelor membre pentru a-şi calibra bugetul în funcşie de nevoile fiecărui stat.
Pe fosta programare financiară 2007-2013, la finalul lunii iunie rata de absorbţie curentă a fondurilor europene a fost de 76,69%.
Astfel, valoarea declaraţiilor de cheltuieli transmise la Comisia Europeană (CE) era de peste 14,6 miliarde euro, în 30 iunie. În ceea ce priveşte rata absorbţiei efective, respectiv rambursările de la CE, aceasta era de 68,47% (13 miliarde euro).
Pe Programul Operaţional Sectorial Creşterea Competitivităţii Economice rata de absorbţie curentă era de 90,02%, pe Programul Operaţional Asistenţă Tehnică - 97,71%, pe Programul Operaţional Sectorial Mediu a crescut la 77,45%, pe Programul Operaţional Regional - 83,91%, pe Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane - 65,14%, pe Programul Operaţional Sectorial Transport - 68,8%, iar pe Programul Operaţional Dezvoltarea Capacităţii Administrative - 98,66%.
Pentru aceste programe România a avut alocată o sumă de 19,05 miliarde euro.
Pe fosta programare financiară 2007-2013, la finalul lunii iunie rata de absorbţie curentă a fondurilor europene a fost de 76,69%.
Astfel, valoarea declaraţiilor de cheltuieli transmise la Comisia Europeană (CE) era de peste 14,6 miliarde euro, în 30 iunie. În ceea ce priveşte rata absorbţiei efective, respectiv rambursările de la CE, aceasta era de 68,47% (13 miliarde euro).
Pe Programul Operaţional Sectorial Creşterea Competitivităţii Economice rata de absorbţie curentă era de 90,02%, pe Programul Operaţional Asistenţă Tehnică - 97,71%, pe Programul Operaţional Sectorial Mediu a crescut la 77,45%, pe Programul Operaţional Regional - 83,91%, pe Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane - 65,14%, pe Programul Operaţional Sectorial Transport - 68,8%, iar pe Programul Operaţional Dezvoltarea Capacităţii Administrative - 98,66%.
Pentru aceste programe România a avut alocată o sumă de 19,05 miliarde euro.
http://www.capital.ro/
============================================
Ghinea (MFE): Absorbţia fondurilor europene la nivelul UE pentru perioada 2014-2020 este 1,7%; România înregistrează 0,18%
Autor: Mihaela Filipescu | miercuri, 03 august 2016 |
Implementarea programelor finanţate din Fondurile Europene Structurale şi de Investiţii alocate statelor membre în perioada 2014 - 2020 a înregistrat, la 31 mai, un nivel de absorbţie de 1,7%, iar în cazul României rata este de 0,18%, în acest context fiind relevant să vorbim despre lansări şi pregătirea de proiecte, a scris, miercuri, pe pagina personală de Facebook, ministrul Fondurilor Europene, Cristian Ghinea, ca replică la afirmaţiile comisarului european pentru politică regională, Corina Creţu.
Recent, Corina Creţu s-a declarat îngrijorată de "startul lent" al României în implementarea proiectelor pentru perioada 2014-2020, afirmând că aceasta are o rată de absorbţie de 0% a fondurilor europene din acest exerciţiu bugetar.
'Rata de absorbţie 2014 - 2020 este un indicator nerelevant acum, la începutul exerciţiului bugetar, înainte de a fi desemnat sistemul de management în întreg (...) Asta nu scuză faptul că Guvernul Ponta nu a mişcat pe subiect, România stă mai prost decât media europeană, dar recuperăm. Facebook-ul doamnei Creţu (Corina Creţu, comisar european pentru politică regională - n. r.) nu s-a îngrijorat pe subiect la timpul potrivit. Când toată UE e la 1,7% absorbţie pentru 2014 - 2020, şi sunt ţări cu zero, şi cele mai multe în jur de 1%, relevant e să vorbim despre lansări şi despre pregătirea de proiecte. Şi, aici, am lansat ghiduri de 12 miliarde de euro, în 97 de zile de când sunt ministru (...) Din mai până azi au mai fost trimise aplicaţii de plată de către România (şi celelalte state, desigur). Facebook-ul doamnei Corina Creţu spune că este zero, dar ne felicită pentru dialogul constructiv şi eforturile comune (...) Păcat că Facebook-ul doamnei Creţu selectează preferenţial cifre. Mă aştept ca Facebook-ul doamnei Creţu să exprime îngrijorări similare şi pentru celelalte ţări din tabel (...)', scrie ministrul Fondurilor Europene.
Potrivit acestuia, 'cât despre absorbţia din închiderea programelor 2007 - 2013', se aminteşte despre 'două miliarde de euro intraţi în ţară sub acest guvern până acum, 3,6 miliarde estimate pentru tot anul 2016 (conform celebrului memorandum adoptat săptămâna trecută)'.
Ghinea notează faptul că datele Comisiei Europene vizează programele aferente politicii de coeziune, politicii agricole comune, politicii de pescuit şi afaceri maritime şi fondul de ajutor european pentru cele mai defavorizate persoane, iar ratele oficiale de absorbţie, la 31 mai, sunt, printre altele: Bulgaria (0,07%), Cipru (0,23%), Spania (1,87%), Ungaria (0%), Italia (0,39%), Polonia (0,87%), România (0,18%).
Într-o declaraţie făcută marţi, comisarul european pentru politică regională, Corina Creţu, a afirmat că este îngrijorată de "startul lent" în implementarea proiectelor pentru perioada 2014-2020, precizând că România are o rată de absorbţie de 0% a fondurilor europene din acest exerciţiu bugetar.
"În perioada 2007-2013, prin politica de coeziune, României i-au fost alocate în total 22,4 miliarde de euro din care s-au absorbit până acum peste 85,8% (Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european şi Fondul de coeziune). În ceea ce priveşte Programul Operaţional Regional (POR), pentru perioada 2007-2013, rata de absorbţie la data de 27 iulie era de 92,36% incluzând prefinanţarea şi plăţile în curs (efectuate, însă nedecontate încă de către Comisia Europeană), dintr-o contribuţie totală a UE de 3,966 miliarde de euro prin Fondul european de dezvoltare regională", a spus Corina Creţu.
Deşi s-a arătat îngrijorată de "startul lent" în procesul de implementare a proiectelor pentru 2014-2020, comisarul european a precizat că ştie că autorităţile din România depun eforturi susţinute în acest sens.
"Pentru perioada 2014-2020, aşa cum am spus în repetate rânduri, mă îngrijorează startul lent în implementarea proiectelor. Până în momentul de faţă, România are o rată de absorbţie de 0% a fondurilor europene din exerciţiul bugetar 2014-2020, însă ştiu că autorităţile din România depun eforturi susţinute în acest sens, iar, în ceea ce ne priveşte, Comisia Europeană a fost şi va rămâne un sprijin pentru România, aşa cum o facem, de altfel, pentru toate celelalte state membre când întâmpină dificultăţi", afirmă comisarul european pentru politică regională.
Potrivit Corinei Creţu, politica regională beneficiază de cea mai mare parte din bugetul UE pentru perioada 2014-2020 (351,8 miliarde de euro), fiind principalul instrument de investiţii al Uniunii. Astfel, UE a finanţat de-a lungul anilor zeci de mii de proiecte care au avut ca efect consolidarea creşterii economice şi crearea de locuri de muncă, cu beneficii vizibile atât la nivelul statelor membre, cât şi al Uniunii în ansamblu, spune Corina Creţu.
Comisarul european a adăugat că, în actuala perioadă de programare, mai mult de 100 de miliarde de euro sunt alocate dezvoltării urbane prin Fondurile structurale şi de investiţii europene. Astfel, pentru prima dată, 15 miliarde de euro vor fi gestionate direct de către oraşele europene.
"România primeşte a treia alocare ca mărime, după Polonia şi Italia, pentru dezvoltare urbană durabilă, Guvernul României hotărând ca 20% din totalul fondurilor europene alocate în actuala perioadă de programare să fie administrate direct de către aleşii locali. Mai exact, 39 de oraşe - reşedinţe de judeţ - vor gestiona direct o mare parte a fondurilor UE pentru o dezvoltare urbană sustenabilă, având un rol major în implementarea politicii de coeziune", a explicat Corina Creţu.
Aceasta a menţionat că îşi doreşte ca, până la finalul mandatului său, să vadă că oraşele din România au profitat din plin de oportunitatea ce li se oferă prin fondurile europene pe care le au la dispoziţie în actuala perioadă de programare.
"În acest scop, împreună cu DG Regio, vom organiza la Bucureşti, la începutul lunii octombrie, un eveniment special dedicat promovării tuturor acestor oportunităţi la care vor fi invitaţi atât primarii celor 39 de oraşe din România, cât şi primari ai altor capitale europene", precizează Corina Creţu.
România şi Polonia sunt primele state membre unde au fost implementate proiecte-pilot în cadrul acestei iniţiative, în câte două regiuni din fiecare ţară, respectiv Nord-Vest - Nord-Est (România) şi Swietokrzyskie - Podkarpackie (Polonia).
"În România, am lansat personal această iniţiativă la începutul lunii martie 2016, împreună cu viceprim-ministrul Vasile Dîncu. În colaborare cu serviciile mele şi cu sprijinul Centrului Comun de Cercetare al Comisiei Europene, agenţiile de dezvoltare din cele două regiuni selectate pentru faza pilot au pregătit deja planuri de acţiune pentru măsurile care ar urma să fie implementate în următorii doi ani. Eforturile noastre se vor concentra pe crearea unor conexiuni reale între cercetare, inovare şi mediul de afaceri, ca element fundamental pentru creşterea productivităţii, locuri de muncă durabile şi coeziune socială. Un alt element esenţial al acestei iniţiative este implicarea activă a tuturor actorilor regionali: şcoli şi universităţi, organizaţii de ocupare a forţei de muncă şi sindicate, IMM-uri, investitori, administraţii naţionale şi regionale, ONG-uri", a subliniat Corina Creţu.
Agerpres
==========================================
Mugur Isărescu a anunţat oficial cât câştigă lunar
Autor: Vlad Petrini | joi, 04 august 2016 |
Mugur Isărescu, Guvernatorul Băncii Naţionale a României, a anunţat astăzi pentru prima dată că salariul său este de 13.601 euro pe lună.
Consiliul de Administraţie a constatat că în multe bănci centrale s-a accentuat şi diversificat procesul de transparentizare. În consecinţă, Consiliul de Administraţie al BNR a decis să facă publice minutele şedinţelor de politică monetară şi nivelul de salarizare al Guvernatorului", a spus Isărescu.
"Pot să vă spun că salariul de Guvernator este de 9.495 de euro net lunar, plus indemnizaţia de conducere de 4.105 euro. În total, 13.601 euro“, a mai precizat Isărescu.
El a fost acuzat recent că îşi ţine salariul secret, în timp ce şeful Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, îşi publică veniturile în raportul anual al instituţiei.
Guvernatorul Băncii Centrale a fost acuzat recent că salariul, bonusurile de performanţă şi participările la şedinţe sunt cumulate cu pensia, Mugur Isărescu fiind intrat la pensie din 2014.
Purtătorul de cuvânt al BNR, Dan Suciu a declarat atunci că guvernatorul nu şi-a depus dosarul de pensie la Casa de Pensii pentru calculearea sumelor lunare care ar urma să îi revină, prin urmare nu încasează pensie.
"Conform Codului Muncii, începând cu 1 iunie 2014, la împlinirea vârstei de 64 ani şi 10 luni am îndeplinit condiţiile cumulative de muncă şi stagiu de pensionare, dar contractul meu de muncă cu Banca Naţională a continuat pe baza deciziei Parlamentului de numire în funcţia de guvernator. Nu am depus cerere de pensie la Casa Teritorială de pensii şi, ca urmare, nu mi s-a calculat, nu mi s-a stabilit, nu am încasat pensia şi nu s-a cumulat pensia cu salariul. Am considerat că acesta este un gest normal şi frumos să nu încasez şi pensia atâta vreme cât încasez un salariu de la BNR. Pensia va intra în plata după depunerea acestui dosar şi nu se plăteşte sub nicio formă retroactiv, indiferent când are loc această depunere a dosarului", a subliniat astăzi Isărescu.
https://www.blogger.com
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu