România a preluat de la 1 ianuarie 2019 preşedinţia Consiliului UE. Care sunt principalele atribuţii

 

La 12 ani de la aderarea la Uniunea Europeană, România a preluat, începând cu 1 ianuarie 2019, pentru şase luni, responsabilitatea Preşedinţiei Consiliului UE. Pregătirea a fost însă bruiată de dispute între preşedinte şi premier.

În vederea pregătirii preluării conducerii forului european, în Parlamentul României a fost constituită Comisia specială comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru coordonarea activităţilor parlamentare necesare pregătirii Preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene din primul semestru al anului 2019.

Pe 16 mai 2018, comisia specială parlamentară împreună cu cele două Comisii pentru afaceri europene ale Senatului şi Camerei Deputaţilor au organizat o reuniune comună pentru a dezbate prima versiune a temelor de interes ale mandatului României la Preşedinţia Consiliului Uniunii Europene. În cadrul acesteia, ministrul delegat pentru Afaceri Europene, Victor Negrescu, a prezentat principalele aspecte ale documentului. La reuniune au participat secretari de stat responsabili pe problematica afacerilor europene din ministere.

La 2 octombrie 2018, senatorul Titus Corlăţean, preşedinte al Comisiei speciale comune a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru coordonarea activităţilor parlamentare necesare pregătirii Preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene, a participat la reuniunea reprezentanţilor comisiilor reunite pentru afaceri europene şi politică externă din Senat şi Camera Deputaţilor cu negociatorul-şef al Uniunii Europene pentru Brexit, Michel Barnier, aflat în vizită oficială la Bucureşti. Discuţiile s-au concentrat pe stadiul procesului de negocieri privind retragerea Marii Britanii din Uniunea Europeană, principalele provocări şi multiplele implicaţii pe care acest complex proces le presupune, precum şi perspectivele de finalizare a acestuia.

La scurt timp însă Titus Corlăţean a fost înlocuit la şefia Comisiei parlamentare pentru pregătirea Preşedinţiei Consiliului UE. Plenul reunit al Camerei Deputaţilor şi Senat a decis, pe 17 octombrie, ca senatorul PSD Gabriela Creţu să ocupe funcţia de preşedinte al Comisiei speciale parlamentare, înlocuindu-l astfel pe Titus Corlăţean, după ce acesta şi-a înaintat demisia din funcţie.

La începutul anului 2018, primul politician care a afirmat că România nu este pregătită să preia preşedinţia CUE a fost preşedintele UDMR, Kelemen Hunor. El considera că nu se vorbeşte de priorităţile României, nici de pregătirile logistice sau de resursa umană şi nu se aude vocea României în politica externă.

Drept răspuns – ministrul delegat pentru Afaceri Europene, Victor Negrescu, a anunţat că românii sunt pregătiţi să gestioneze Preşedinţia Consiliului Uniunii Europene. Declaraţia lui Victor Negrescu a venit după o întâlnire cu reprezentanţi ai guvernelor finlandez şi croat.

Reprezentanţii României, Finlandei şi Croaţiei s-au reunit, pe 22 ianuarie 2018, la Palatul Victoria pentru a discuta despre priorităţile comune pentru o perioadă de 18 luni. Statele membre care deţin Preşedinţia Consiliului UE lucrează în grupuri de câte trei, denumite „Trio-uri”. Acest sistem a fost introdus de Tratatul de la Lisabona în 2009. Trio-ul stabileşte obiective pe termen lung şi pregăteşte o agendă comună, determinând subiectele şi aspectele majore care vor fi abordate de Consiliu pe o perioadă de 18 luni.

Afirmaţia potrivit căreia România stă foarte bine cu pregătirea preluării Preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene, a fost întărită, pe 23 martie, de premierul Viorica Dăncilă, ea adăugând că este un proiect de ţară care este necesar să fie tratat cu foarte multă seriozitate. Declaraţia premierului a venit în contextul în care Comitetul interministerial pentru pregătirea preluării de către România a Preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene a adoptat calendarul reuniunilor informale ce vor fi organizate în România pe durata acestui mandat, în primul semestru al anului 2019, cât şi calendarul acţiunilor premergătoare exercitării mandatului.

Mai mult, în vara anului 2018, MAE a anunţat că partea română este pregătită să organizeze la Sibiu, pe 9 mai 2019, Summitul informal al şefilor de stat şi de guvern din UE, în contextul în care ţara noastră va deţine preşedinţia Consiliului UE, România fiind în grafic cu calendarul pentru eveniment. Summitul din 9 mai 2019, dedicat viitorului Uniunii Europene şi viitoarei agende strategice a liderilor pentru perioada 2019-2024, va reuni la Sibiu 27 de şefi de stat şi de guvern ai statelor membre, 36 de delegaţii oficiale, 400 de invitaţi de rang înalt, circa 900 de jurnalişti şi 100 de traducători.
De altfel, Guvernul a adoptat, pe 23 august 2018, o ordonanţă potrivit căreia oficialii străini vor avea prioritate în trafic pe perioada preşedinţiei române a Consiliului UE.

În toamna anului 2018, între instituţiile statului au existat dispute aprinse pe tema nivelului de pregătire din partea României pentru preluarea preşedinţiei Consiliului UE. Preşedintele ALDE, Călin Popescu Tăriceanu, a motivat, pe 29 octombrie, referitor la declaraţia sa potrivit căreia România nu este pregătită să preia preşedinţia Consiliului UE, că a făcut referire la scandalurile politice duse în exterior.

„Eu m-am referit şi am observat că şi premierul a înţeles mesajul meu, la faptul că politic suntem permanent în scandaluri şi se exportă subiectul la nivel european, eu mi-aş fi dorit să existe un fel de armistiţiu cu privire la mijloacele prin care ducem lupta politică. Să renunţăm la plângerile penale practicate cu spor de Orban şi liberali. Să nu exportăm aceste dispute la nivelul ţărilor europene. Suntem singura ţară care face asta şi e regretabil. Din punct de vedere tehnic şi administrativ nu am îndoială că România e pregătită să preia preşedinţia Consiliului UE”, a declarat Călin Popescu Tăriceanu.

În acest context, preşedintele PSD, Liviu Dragnea, a reacţionat şi a spus că ştie de la prim-ministru că Guvernul este „foarte pregătit” să preia preşedinţia CUE. La scurt timp însă, preşedintele Klaus Iohannis a făcut public faptul că „nu suntem pregătiţi pentru preluarea preşedinţiei Consiliului UE”. Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, pe 12 noiembrie, că România nu este pregătită pentru preluarea Consiliului Uniunii Europene, în condiţiile în care la Guvern factorii responsabili sunt schimbaţi sau pleacă, iar „lucrurile au luat-o razna”. Declaraţia lui Iohannis a venit după ce ministrul delegat pentru Afaceri Europene, Victor Negrescu, şi-a dat demisia.

 
Victor Negrescu

„Trebuie să menţionez o mare îngrijorare pe care o am, cu toate că nu vă priveşte direct. E vorba de anul 2019, când România va prelua preşedinţia Consiliului UE, o poziţie extrem de onorantă şi de solicitantă, mai ales pentru Guvern. Părerea mea e că nu suntem pregătiţi pentru aşa ceva. Acum câteva săptămâni am spus că vom face faţă rezonabil, numai că între timp lucrurile au luat-o razna, la Guvern nu se mai înţelege care sunt persoanele responsabile, persoanele care ar trebui să se ocupe de asta demisionează sau sunt demişi. Cred că şi acum, în ultimul moment, necesitatea politică este înlocuirea acestui accident al democraţiei româneşti care este Guvernul Dragnea-Dăncilă. Nu există nicio perspectivă de bună guvernare şi implicare în afacerile europene. Aceste lucruri sunt foarte grave”, a declarat Klaus Iohannis, la şedinţa Adunării Generale a Asociaţiei Municipiilor din România.

În contextul tensiunilor politice din România şi a declaraţiei preşedintelui român, premierul Finlandei, Juha Sipilä, şi-a exprimat disponibilitatea ca Guvernul de la Helsinki să înceapă mandatul european din ianuarie 2019. Juha Sipilä a subliniat că Bucureştiul nu a făcut această solicitare, precizând că, dimpotrivă, Guvernul de la Bucureşti a confirmat că va prelua Preşedinţia Consiliului UE conform programării, informează agenţia de presă STT şi postul YLE.

Premierul Viorica Dăncilă a respins categoric, pe 13 noiembrie, propunerea Finlandei, spunând că ţara noastră este pregătită, iar „preşedintele Klaus Iohannis ştie acest lucru”.

La ceremonia depunerii jurământului de către George Ciamba în funcţia de ministru delegat pentru Afaceri Europene după demisia lui Victor Negrescu, preşedintele Klaus Iohannis le-a spus miniștrilor în frunte cu prim-ministrul că încă se poate face o pregătire rezonabilă pentru preşedinţia Consiliului UE.

Între timp, Victor Negrescu şi-a motivat demisia din Guvern. Fostul ministru al Afacerilor Europene, Victor Negrescu, a explicat că în urma discuţiilor din Guvern a ajuns la concluzia că nu îşi mai poarte exercita mandatul la acelaşi nivel. El a adăugat că e posibil să fi fost considerat ca partea de dosare europene să fie împărţite către alţi colegi. Demisia lui Negrescu a venit cu mai puţin de două luni înainte de preluarea de către România a preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene.

La scurt timp după ce a demisionat din funcţie, Victor Negrescu a spus că România este pregătită pentru preluarea preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene, toate elementele fiind în grafic. Negrescu a mai spus că banii europeni trebuie să fie o prioritate pentru ţara noastre.

De altfel, Comisia Europeană a anunţat că nu are îngrijorări asupra capacităţii României de a prelua Preşedinţia Consiliului UE după ce Victor Negrescu demisionează din funcţia de ministru al Afacerilor Europene.

Asupra capacităţii României de a prelua preşedinţia Consiliului UE s-au pronunţat şi înalţii oficiali europeni.

Preşedintele Comisiei Europene, Jean Claude Juncker, a declarat, în conferinţa comună cu premierul Viorica Dăncilă, de pe 5 decembrie la Bruxelles, că sunt unele puncte, cum ar fi statul de drept, la care ar mai fi de lucrat, dar România este foarte bine pregătită să preia preşedinţia Consiliului UE.

De asemenea, şi preşedintele Parlamentului European, Antonio Tajani, a declarat, pe 21 noiembrie, la o dezbatere la Facultatea de Drept din Bucureşti, că România este pregătită să preia Preşedinţia Consiliului UE, precizând că fenomenul corupţiei e o problemă şi în alte state, nu doar în ţara noastră.

 
Antonio Tajani

După calmarea tensiunilor pe tema nivelul de pregătire din partea României, Guvernul României a adoptat, pe 7 decembrie, proiectul de Hotărâre privind suplimentarea bugetului Ministerului Culturii şi Identităţii Naţionale (MCIN) pentru finanţarea unor proiecte culturale realizate cu ocazia Preşedinţiei României la Consiliul Uniunii Europene. Suplimentarea bugetului MCIN se va face din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2018, pentru finanţarea unor proiecte culturale.

La finalul anului 2018, aleşii au adoptat Declaraţia Parlamentului României privind Preşedinţia Consiliului UE.

Camera Deputaţilor şi Senatul au adoptat, în plenul reunit de pe 12 decembrie, Declaraţia Parlamentului României privind dimensiunea parlamentară a Preşedinţiei rotative a Consiliului Uniunii Europene pe care România o va exercita în perioada 1 ianuarie – 30 iunie 2019.

Înaintea dezbateri şi votului în plenul reunit al Parlamentului, premierul Viorica Dăncilă a declarat că odată cu preluarea Preşedinţiei Consiliului UE de către România, este necesar să nu mai existe orgolii, interese sau confruntări politice, făcând apel la pace şi consens. Aceasta a făcut apel la parlamentari să nu mai continue cu mesajele politice care ar putea afecta imaginea României pe plan extern.

Totodată, şeful Executivului a prezentat în Parlament principalele priorităţi ale României în perioada deţinerii Preşedinţiei Consiliului UE acestea fiind migraţia, asigurarea securităţii în cadru Uniunii şi combaterea discriminării, rasismului, xenofobiei şi discursului urii.

Cu doar trei zile înainte de preluarea preşedinţiei Consiliului UE, preşedintele Comisiei Europene, Jean Claude Juncker a declarat că are „dubii” privind capacitatea României de a deţine Preşedinţia semestrială. Juncker a spus că, deşi este „bine pregătit din punct de vedere tehnic”, Bucureştiul nu a înţeles „deplin” ce presupune acest mandat. În plus, preşedintele Comisiei Europene a explicat că, din cauza disputelor politice interne, România ar putea să pară că nu este o „entitate compactă” în Europa. „Este necesar un front unit pe plan intern pentru a promova unitatea Europei în calitatea de preşedinte al Consiliului UE”, a subliniat Juncker.

Ultimele remarci ale preşedintelui Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, au atras criticile liderilor PSD. Europarlamentarul PSD, Claudia Ţapardel, spune că a luat act cu dezamăgire de declaraţiile făcute de preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, potrivit cărora „Guvernul de la Bucureşti nu a înţeles pe deplin ce înseamnă să prezidezi ţările UE” şi susţine că acesta pare „dezorientat”.

Mai mult, social democratul Mihai Fifor, fost ministru al Apărării, o acuză pe Angela Cristea, reprezentant al Comisiei Europene în România, că dezinformează forul european şi susţine că atâta timp cât aceasta stă în funcţie, preşedintele CE Jean Claude Juncker va fi avea o percepţie deformată a ce se petrece. Replica a venit imediat. Comisia Europeană a anunţat, într-un răspuns la solicitarea MEDIAFAX, că atacurile la adresa Angelei Cristea, reprezentantul CE în România, venite din partea social democratului Mihai Fifor, sunt inacceptabile şi instituţia aşteaptă ca aceasta să primească acelaşi tratament de care beneficiază şi ambasadorul român la Bruxelles.

La 12 ani de la aderarea sa la Uniunea Europeană, România a preluat, începând cu 1 ianuarie 2019, pentru şase luni, responsabilitatea Preşedinţiei Consiliul Uniunii Europene. Mandatul României la Preşedinţia Consiliului UE va fi marcat de două aspecte importante: deţinerea, pentru prima dată, a acestei atribuţii şi organizarea, pe perioada mandatului Preşedinţiei României, a alegerilor pentru Parlamentul European. Principalele provocări predictibile la adresa Uniunii gestionate de Preşedinţia României la Consiliul UE sunt Brexit-ul şi Cadrul financiar multi-anual post 2020.

„Preşedinţia României la Consiliul UE se va derula într-un context european şi internaţional complex, mandatul acesteia urmând a fi calibrat în funcţie de evoluţia unor dosare cu miză majoră la nivelul Uniunii. În acest moment, cele mai vizibile dintre acestea, dincolo de dosarele legislative ordinare, apar a fi, în principal, Brexit şi Cadrul financiar multi-anual post 2020”, conform site-ului Ministerului Afacerilor Externe.

 

yogaesoteric
25 februarie 2019