Pleacă și Ungaria din UE ?

 Avem o problemă serioasă aici”, a declarat cancelarul Germaniei, Angela Merkel, referitor la relația Uniunii Europene cu primul ministru al Ungariei, Viktor Orban. Șeful guvernului maghiar le-a provocat din nou dureri de cap colegilor săi, la ultimul summit al șefilor de stat și de guvern din Uniunea Europeană. Se vorbește despre una dintre cele mai „aprinse” dezbateri din ultimul deceniu. Cancelarul Angela Merkel vede ideile Ungariei despre viitorul Uniunii Europene ca pe o problemă serioasă. „Există idei foarte diferite”, a spus Merkel vinerea trecută, după summitul UE de la Bruxelles. Acest lucru a putut fi văzut și în declarațiile pe care Ungaria le-a făcut la Conferința despre viitorul Europei. Acestea sunt „deja foarte departe de ceea ce aș face eu”, a subliniat Merkel. O nouă lege maghiară, care restricționează informațiile despre homosexual și transsexualitate, a divizat UE la summitul de la Bruxelles. În cadrul dezbaterii, potrivit diplomaților, unii șefi de stat și de guvern chiar s-au întrebat dacă Ungaria ar mai putea avea un loc în UE dacă politica sa actuală va continua. Dintre țările participante, doar Polonia, Cehia și Slovenia au semnalat, deocamdată, un sprijin clar pentru premierul Viktor Orban.

Controversă foarte puternică pe un subiect dificil și controversat.
Legea maghiară a intrat în vigoare joi seară, săptămâna trecută, iar Viktor Orban declară că nu vrea să o retragă. În principiu, legea interzice publicațiile accesibile copiilor, care descriu relații non-heterosexuale. De asemenea, interzice publicitatea în care homosexualii sau transsexualii apar ca parte a normalității. Înainte de apariția legii, la Budapesta în fața parlamentului, aproximativ 5.000 de persoane cu steaguri în culorile curcubeului au organizat un protest. Într-o scrisoare adresată, înainte de summit, liderilor Uniunii Europene, Angela Merkel și alți 15 șefi de stat și de guvern și-au exprimat îngrijorarea, cu privire la o așa-zisă amenințare la adresa drepturilor fundamentale și discriminarea minorităților sexuale. După deliberări, Merkel a subliniat că Uniunea Europeană nu este doar o piață unică. „Uniunea Europeană s-a reunit și pe baza valorilor comune.” Toleranța și respectul sunt „un element central al Uniunii Europene și, de asemenea, al Cartei Drepturilor Fundamentale”. Cancelarul Germaniei a descris dezbaterile de la summit drept „controverse profunde”.
Nu au lipsit nici declarațiile extreme, neconforme cu spiritul european sau chiar absurde. Controversatul prim-ministru olandez Mark Rutte, unul dintre cei care s-au opus, fără nici o justificare legală, și intrării României în spațiul Schengen, și-a permis să afirme nici mai mult, nici mai puțin că „Ungaria nu mai are loc în Uniunea Europeană„. Rutte a cerut șefului guvernului de la Budapesta să urmeze exemplul Marii Britanii și să inițieze, în contextul în care nu dorește să respecte valorile europene (?!), procedura de ieșire din Uniune, în temeiul articolului 50 din Tratatul UE. Asta în condițiile în care UE nu ar avea propriile mijloace de a exclude un stat membru „nepopular” (?!).
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen a afirmat că  „Această nouă lege maghiară discriminează în mod clar și de aceea vom acționa, așa cum ar trebui să fie într-o democrație, cu mijloacele statului de drept”. Ea a mai spus că se opune ieșirii Ungariei din Uniunea Europeană deoarece „ar exista zece milioane de motive întemeiate ca Ungaria să rămână parte a UE”. Declarația a iritat deoarece mulți au interpretat că  von der Leyen dă de înțeles că întreaga populație a Ungariei ar fi solidară cu liderii europeni și în dezacord cu primul lor ministru, ceea ce nu corespunde nici pe departe realității.
Premierul Luxemburgului, Xavier Bettel, în vârstă de 48 de ani, care este însurat oficial cu un bărbat, a solicitat UE să reconsidere subvențiile pe care le acordă Ungariei. „În majoritatea cazurilor banii sunt mai convingători decât vorbele” a declarat acesta.
„Nu a fost o discuție diplomatică, a fost mai mult o confruntare”, a declarat premierul Belgiei Alexander De Croo. El a spus că nu a văzut niciodată o astfel de dispută la un summit al UE.  Comisia UE a precizat că „va declanșa procedura de încălcare a dreptului comunitar”, a spus De Croo, iar acest lucru poate duce la o acțiune în fața Curții Europene de Justiție.

Viktor Orban cere oprirea sovietizării Uniunii Europene și a transformării Bruxelles într-o nouă Moscova.
Orban a refuzat să retragă controversata lege. El a subliniat că noua reglementare adoptată de parlamentul maghiar nu este deloc îndreptată împotriva homosexualilor. Mai degrabă, legea acordă părinților „dreptul exclusiv la educația sexuală a copiilor lor”, a afirmat Orban. În ceea ce privește drepturile fundamentale, Ungaria ca și Polonia este de ani buni în divergență cu UE, fiind declanșate procedurile care, teoretic, în cazul existenței unei majorități suficiente, ar putea duce la retragerea drepturilor de vot la nivelul UE. Nu sunt primele divergențe majore între Budapesta și Bruxelles. Și în domeniul migrației, politicii energetice, relațiilor cu Rusia sau China, investițiilor din afara Europei sau a vaccinurilor, drumurile Ungariei și ale Uniunii Europene s-au despărțit, în toate cazurile Viktor Orban invocând prioritatea interesului național și a valorilor tradiționale. Ruptura dintre Ungaria și Uniunea Europeană pare profundă și nu sunt semnale că părțile sunt dispuse la concesii, negocieri și compromisuri. Dovadă stau și cele șapte teze, expuse recent de Viktor Orban, care contrastează cu pozițiile oficiale ale Uniunii Europene și marchează o poziționare, aparent „fără întoarcere”, a guvernului Viktor Orban.
– „Ne îndreptăm spre o Uniune Europeană imperială, în locul unei Europe a națiunilor”, afirmă Orban. La Bruxelles se construiește un „superstat european” cu care Ungaria nu este de acord.
– „Bruxellesul este guvernat astăzi de cei care văd în integrare nu un mijloc, ci un scop, motiv pentru care nesocotesc interesele naționale și valorile tradiționale”.
– ”O bună parte din puterea Bruxellesului a fost cedată unor rețele organizate și controlate din afara Europei, în special rețelei Soros și Partidului Democrat din America. Asta a fost posibil prin transformarea Comisiei Europene, care trebuia să fie ”neutră politic”, într-un „organism politic” care produce ”rapoarte privind țările membre ale Uniunii”. „Aceste rapoarte de țară nu se întocmesc pe baza opiniilor statelor membre, ci pe baza rapoartelor unor ONG-uri, organizații ale pseudo-societății civile, ale căror informații și opinii evaluează guvernele naționale alese democratic și le penalizează pe cele care nu le plac”. Ungaria consideră toate acestea drept un ”abuz de putere” al Bruxellesului.
– ”Dacă nu vor fi reușite economice de care să se bucure toate țările membre, UE se va prăbuși”, spune Orban. ”Credem că UE trebuie să sprijine doar politicile care se axează exclusiv pe succesul economic al tuturor. Astăzi, Bruxellesul se luptă cu propriile țări membre : le dă lecții, le constrânge, le pedepsește, cu alte cuvinte face abuz de putere și, făcând asta, se autodistruge”,
– ”Următorii zece ani vor aduce provocări periculoase : mișcări de populație, migrație, epidemii și pandemii. Pentru a proteja identitatea națională și constituțională a statelor membre, trebuie creată o nouă instituție, care să implice curțile constituționale naționale”,
– ”Parlamentul European a demonstrat că este o fundătură pentru democrația europeană, afirmă Ungaria. De aceea, trebuie întărit rolul parlamentelor naționale, care să trimită ele reprezentanți în Parlamentul European, la fel cum se întâmpla cu Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei. În plus, parlamentele naționale ar trebui să aibă dreptul de a opri procesul legislativ al UE, dacă consideră că el reduce competențele naționale”.
– Ungaria mai solicită și includerea Serbiei în UE. „Aderarea Serbiei la UE este mai mult în interesul UE decât al sârbilor. Acest lucru trebuie recunoscut de către UE iar Serbia trebuie primită în Uniune”.

„Ni se dă o ocazie să oprim sovietizarea UE și să nu permitem ca Bruxelles să devină Moscova”, susține Viktor Orban. Țările Europei Centrale s-au raliat în jurul Poloniei pentru ultima bătălie a Războiului Rece, în 1989-1990. ”Noi am fost acolo. Știm că libertatea nu a venit la noi, ci am luptat pentru ea. Comunismul a fost îndepărtat, noi l-am îndepărtat. Sovieticii nu au plecat, i-am dat noi afară. Cu pricepere, fără vărsare de sânge, cu curaj, i-am dat afară. Astăzi încă suntem ceea ce eram atunci – ultimii luptători pentru libertate ai Europei”, a declarat premierul Ungariei.

https://calulorb.ro/pleaca-si-ungaria-din-ue/?fbclid=IwAR3wYyRKCpGScGjOpgMpyG5GEBzY8D-HqIB3K21P9bz4h5YRZpLdL6p