Project-E ; 25 septembrie 2021
Mugur Isărescu l-a criticat indirect pe premierul Florin Cîțu aducând în discuție nivelul deficitului guvernamental și inflația. „Ești economist sau visător?”, a spus guvernatorul BNR, potrivit căruia nota pentru inflație va fi plătită tot de către cei cu venituri reduse.
Sectorul guvernamental este cel care creează deficitul extern în totalitate, a declarat vineri guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu, la dezbaterea “Pandemia, schimbarea climatică şi societatea”, organizată pe tema cărţii academicianului Daniel Dăianu, menţionând că în 2020 acest sector era în surplus cu 4 procente.
“Ce zice despre pandemie (autorul Daniel Dăianu n.r.)? Zice un lucru cam în felul următor: nu am scăpat de ea. Să fim serioși. Şi o spune când a scris articolele, în primăvară…Nu am scăpat de ea şi nu îi ştim costurile. Hai să vedem cum o rezolvăm. Cum rezolvăm şi asta şi problema spinoasă a corecţiei, a corecţiei bugetare. De ce e spinoasă? Pentru că o corecţie ca aceasta se face în câţiva ani buni. Şi de fiecare dată din considerente electorale, şi nu e numai la noi chestia asta.
La noi e mai mult, cliclul electoral fiind de numai patru ani, când se ajunge înaintea alegerilor nu mai dă niciun fel de corecţie
Faci politici macroeconomice prociclice. Păi de câte ori nu a încercat Banca Naţională să arate cât de periculoase sunt politicile prociclice? Că nici cel puţin proverbul românesc nu-l respecţi, că îţi faci vara sanie şi iarna car. Apar alegerile, gata. Am ajuns cu Florin Georgescu ministru de finanţe şi vicepremier şi la deficit extern şi la deficit bugetar, nu rezonabil, extraordinar, înainte de 2015. S-a apropiat ciclul electoral, s-a ales praful. S-a ales praful de tot efortul făcut între 2010 şi 2014 pentru corecţie”, a afirmat Mugur Isărescu.
El a subliniat că şi o reducere echivalentă a uni procent din PIB a deficitului se face foarte greu “pentru că trebuie să strângi cureaua într-un fel, şi să vezi cine o strânge, la ce nivel o strânge, cum se strânge”.
“Este foarte greu de făcut (corecția n.r.). Mai ales dacă ai de strâns 5-6 procente din PIB şi o întinzi pe câţiva ani. Foarte bine că o întinzi, că altfel creezi o recesiune şi deficitele vor fi mai mari. Spune el (autorul n.r.), dar spun şi eu. Ăsta este adevărul. Se faci o corecție? Se pare, hai mă, mai reduci din deficit! Sau ştii ce înseamnă asta? Îi știi consecințele?
Ești economist sau ești visător să crezi că lucrurile se fac ușor? Nu se fac deloc ușor. Păi, nu, lăsăm inflația…Cum să lăsăm inflația? Ce, dacă lăsăm inflația ce face? Cine plătește nota? Tocmai cei săraci. Nu sunt destul de sărăciți? Ai o viziune asupra costurilor sociale? Poate societatea să facă aşa ceva? Și apoi hai să fim oameni serioși, credeți că funcționează?
Dacă inflația creste, credeți că presiunea salarială nu vine imediat pe locul imediat din urmă și anulează orice corecție pe care poate să o facă inflația?
Și până la urmă intri într-un fel de spirală. De câte ori trebuie să dăm cu capul de o asemenea chestiune? Lăsăm cursul. Lăsăm cursul şi facem corecția deficitului extern. Zău? Cum facem corecția? Păi știți, stimulează exporturile, descurajează importurile. Credeți că numai acolo e problema?
https://project-e.ro/2021/09/25/mugur-isarescu-il-critica-pe-premier-esti-economist-sau-visator/?fbclid=IwAR30nZdv6Q1gVNnhsxfQPE_LuWHSe47Ry
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Premierul Florin Cîțu aruncă problema inflației în brațele BNR
Rata inflației a urcat la 5,3% în luna august, față de aceeași perioadă a anului trecut. Comparativ cu luna decembrie din 2020, rata inflației este cu 4,7% mai ridicată
Declarația completă a premierului Florin Cîțu:
Vedem această creștere a prețurilor, în special la produsele alimentare. În luna august la produsele alimentare avem o creștere medie de 3%. Am încredere că BNR va găsi soluția pentru a tempera dinamica inflației. Dar tot astăzi avem și o veste bună. Investițiile nete în economie au crescut față de anul trecut, când am avut investiții record. Au crescut cu 10% în primul semestru sau cu 12% în trimestrul doi.
Strategia noastră de a investi în economie pentru a crește veniturile funcționează și cred că politica fiscală pe care o implementăm cu politica monetară care sigur va duce la reducerea dinamicei inflației va da rezultate bune în perioada imediat următoare
Prețurile au crescut luna trecută, trase în sus de majorările tarifelor pentru energie și combustibili. În august 2021, inflația a crescut cu 5,25% față de aceeași lună a anului trecut. Energia electrică, uleiul, gazele și carburanți sunt produsele care s-au scumpit cel mai mult față de august 2020.
În ceea ce privește alimentele, scumpiri au fost la ulei, telemea de oaie, pește proaspăt și margarină. Există, însă, și produse și servicii care sunt mai ieftine acum. Prețul cartofilor a scăzut cu circa 33%. Prețuri mai mici au fost și la fructe, citrice și bilete de avion.
Cele mai mari creșteri de preţ, faţă de august 2020, au fost înregistrate la energie electrică (24,6%), gaze (20,5%), combustibili (14,1%). Din categoria produselor alimentare majorări esenţiale au fost consemnate le ulei comestibil (21,2%), carne de peşte (6,1%), brânză (5,2%), pâine (4,8%).
Premierul Florin Cîțu a declarat, referindu-se la datele Institutului Național de Statistică, în legătură cu majorarea prețurilor, că are încredere în BNR că „va găsi soluția pentru a tempera dinamica inflației”.
Rata inflației a urcat la 5,3% în luna august, față de aceeași perioadă a anului trecut. Comparativ cu luna decembrie din 2020, rata inflației este cu 4,7% mai ridicată
Declarația completă a premierului Florin Cîțu:
Vedem această creștere a prețurilor, în special la produsele alimentare. În luna august la produsele alimentare avem o creștere medie de 3%. Am încredere că BNR va găsi soluția pentru a tempera dinamica inflației. Dar tot astăzi avem și o veste bună. Investițiile nete în economie au crescut față de anul trecut, când am avut investiții record. Au crescut cu 10% în primul semestru sau cu 12% în trimestrul doi.
Strategia noastră de a investi în economie pentru a crește veniturile funcționează și cred că politica fiscală pe care o implementăm cu politica monetară care sigur va duce la reducerea dinamicei inflației va da rezultate bune în perioada imediat următoare
Prețurile au crescut luna trecută, trase în sus de majorările tarifelor pentru energie și combustibili. În august 2021, inflația a crescut cu 5,25% față de aceeași lună a anului trecut. Energia electrică, uleiul, gazele și carburanți sunt produsele care s-au scumpit cel mai mult față de august 2020.
În ceea ce privește alimentele, scumpiri au fost la ulei, telemea de oaie, pește proaspăt și margarină. Există, însă, și produse și servicii care sunt mai ieftine acum. Prețul cartofilor a scăzut cu circa 33%. Prețuri mai mici au fost și la fructe, citrice și bilete de avion.
Cele mai mari creșteri de preţ, faţă de august 2020, au fost înregistrate la energie electrică (24,6%), gaze (20,5%), combustibili (14,1%). Din categoria produselor alimentare majorări esenţiale au fost consemnate le ulei comestibil (21,2%), carne de peşte (6,1%), brânză (5,2%), pâine (4,8%).
https://project-e.ro/2021/09/12/premierul-florin-citu-arunca-problema-inflatiei-in-bratele-bnr/
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu