joi, 3 septembrie 2020
miercuri, 2 septembrie 2020
Adio, Ponta!: Anca Alexandrescu scoate la iveală DOCUMENTUL care îl îngroapă pe liderul Pro România
Cum sunt „spălați” escrocii (nota C.M.)
2 septembrie 2020
Victor
Viorel Ponta a primit miercuri lovitura de grație. Culmea, chiar din
partea fostei sale consiliere, din vremea când era prim-ministru.
Anca
Alexandrescu a declarat miercuri, la Realitatea Plus, că Victor Ponta
i-a dat un document secret de serviciu cu informații despre procurorul
Jean Uncheșelu și i-a cerut să-l dea unui ziarist de la o publicație
online care a servit multă vreme interesele mafiei din justiție.
Astea
se petreceau taman în perioada în care Ponta era anchetat de
respectivul procuror, în Dosarul ”Turceni-Rovinari”, în care era acuzat
că a primit de la Dan Șova o șpagă de un milion de euro. În cele din urmă,, dar fostul său colaborator, Dan Șova, a fost condamnat.
Anca Alexandrescu a prezentat la Realitatea Plus și documentul despre care a spus că l-a primit de la Ponta.
”Scrie pe el că este document original, exemplar unic, de la Administrația Penitenciarelor. Uncheșelu îi făcuse lui Ponta dosarul Rovinari-Turceni”, a Anca Alexandrescu la Realitatea Plus.
Dezvăluirea este un fapt grav despre Victor Ponta. Practic, potrivit fostei sale consiliere, Ponta încerca să ”sifoneze” în presă un document strict secret cu scopul de a-l compromite pe procurorul care îl ancheta pe fostul lider al PSD și actual președinte al Pro România.
Nu este singura problemă care îl lovește în moalele capului pe fostul premier. Procurorul Negulescu, de la Ploiești, a dezvăluit că Victor Ponta a primit șpagă 2,5 milioane de euro de la Sebastian Ghiță, mogulul RTV, fugit în Serbia de frica justiției.
Achitarea lui Ponta, un mister foarte dubios.
Dan Șova n-a avut bafta lui Ponta, și a fost condamnat
Completul de 3 judecători al Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ) a motivat decizia de achitare a fostului premier Victor Ponta. Jurnaliștii de la au consultat cele 350 de pagini din motivare și au prezentat concluziile unei decizii foarte dubioase a instanței supreme.
Ponta e acuzat că ar fi falsificat 16 rapoarte de activitate care atestă că a prestat servicii ca avocat pentru Casa de avocatură a lui Dan Şova. În realitate, susţin procurorii, Ponta nu ar fi prestat nimic, ci doar a încasat banii, reprezentând în realitate un comision pentru că l-ar fi ajutat pe Şova să obţină contracte de la Complexurile energetice Turceni și Rovinari.
Foştii directori ai Complexurilor energetice, Laurențiu Ciurel și Dumitru Cristea, sunt acuzaţi de abuz în serviciu. Ei ar fi produs un prejudiciu de 5,6 milioane de euro în dauna companiilor de stat. Potrivit DNA, directorii ar fi încheiat ilegal contracte de asistenţă juridică cu casa de avocatură „Şova şi asociaţii”.
Şova i-ar fi dat lui Ponta un comision. Directorii i-au dat lui Şova – susţin procurorii – 1 milion de euro (la cursul de la vremea respectivă) ca să reprezinte complexurile în procesele cu societatea “Închiderea şi conservarea minelor” şi cu Electrica. Şova ar fi primit dublu sau chiar triplu faţă de juriştii angajaţi ai complexurilor, juriști care ar fi muncit de 10 ori mai mult în procese cu grad de dificultate similar.
La rândul său, Şova i-ar fi dat lui Ponta – sub forma mascată a unui contract de asistenţă juridică – un comision din un milionul de euro, primit de la Turceni – Rovinari: aproape 55.000 de euro, bani primiţi lunar şi sub forma achitării leasing-ului pentru un Mitsubishi Lancer folosit de Ponta. “Sumele primite de inculpatul Ponta Victor-Viorel au reprezentat în realitate bonificarea acestuia în considerarea rolului avut în încheierea şi derularea contractelor de asistenţă juridică a SCA „Şova şi Asociaţii” cu cele două complexuri energetice”, arată procurorul de caz Jean Uncheşelu în rechizitoriu.
De ce a fost achitat Ponta pentru fals.
Motivarea instanței indică o suită de erori ale procurorului de caz. Jean Uncheșelu nu a putut proba cu precizie când au fost falsificate rapoartele, cine le-a semnat din partea casei de avocatură a lui Șova, cine a dat ordinul pentru falsificarea rapoartelor sau ”conivența infracțională” (înțelegerea) dintre Ponta și Șova.
https://lumealibera.ro/adio-ponta-anca-alexandrescu-scoate-la-iveala-documentul-care-il-ingroapa-pe-liderul-pro-romania/?fbclid=IwAR20h9N6aN8UvanSTq2WLjplfMctxAIEhxJZcGqH2aYEMPGXQYcCZSf-nic Motivarea instanței indică o suită de erori ale procurorului de caz. Jean Uncheșelu nu a putut proba cu precizie când au fost falsificate rapoartele, cine le-a semnat din partea casei de avocatură a lui Șova, cine a dat ordinul pentru falsificarea rapoartelor sau ”conivența infracțională” (înțelegerea) dintre Ponta și Șova.
luni, 31 august 2020
miercuri, 26 august 2020
PROTOCOALELE DE LA TORONTO
Elena Balmus
PROTOCOALELE DE LA TORONTO. Aveți grija de copii !!!
https://www.facebook.com/photo.php?fbid=2638907903037429&set=a.1581133238814906&type=3&theater
https://www.facebook.com/photo.php?fbid=2638907903037429&set=a.1581133238814906&type=3&theater
luni, 24 august 2020
INTERVIU. Cristian Diaconescu despre PSD. ”Nicăieri în UE nu-și dă nimeni guvernul jos, în criză”.
22 august 2020
În timp ce, la București, are loc un Congres al PSD care îl va
oficializa președinte pe Marcel Ciolacu, al cărui discurs vrea să pară
plin de bune intenții, în viața reală, același PSD continuă practicile
murdare în politică, provocând crize peste crize în vremuri de pandemie.
Fostul ministru de Externe analizează comportamentul acestui partid și
explică de ce în Ardeal ”modelul Boc” are succes. Partea a doua a
interviului cu Cristian Diaconescu.
Laurențiu Ciocăzanu: A pierdut România controlul pandemiei după ce, în prima parte a ei, părea că stăpânește perfect situația?
Cristian Diaconescu: În situaţia de criză, pe vârf
de pandemie, România a avut o politică aplicată şi practic, deşi şi o
persoană decedată este prea mult, cifrele au arătat un anumit tip de
control în ceea ce priveşte ceea ce se întâmpla. Iată că, după o
perioadă de confuzii legislative, mii de oameni care au ieşit din
spitale, deşi erau infectaţi, o lipsă, pe de altă parte, de protecţie
individuală, dar şi de încredere în ceea ce priveşte mesajele legate de
acest aspect, iată că de data aceasta, noi ca ţară suntem pe un vârf de
infectare şi acest lucru nu este deloc bun.
Deci, dacă în legătură cu fiecare dintre noi avem un anume tip de responsabilitate în legătură cu modul în care s-a gestionat trecerea de la starea de urgenţă la starea de alertă, din punct de vedere legislativ mai ales, pe de o parte, încercarea de a folosi politic întreaga situaţie, ideea de a deconta, tot ceea ce se întâmplă pe Guvern – poate şi unele probleme din zona guvernamentală – evident nimeni nu a mai fost confruntat cu aşa ceva, nimeni nu are o practică de reacţie în ceea ce priveşte un astfel de subiect – toate acestea au generat, iată, un număr îngrijorător de români care se infectează în fiecare zi şi în egală măsură o problemă uriaşă cu cei care îşi pierd viaţa.
Nu numai în Parlament dar şi în comunităţile locale, în aşa fel încât măsurile luate în favoarea cetăţeanului până la urmă să transceadă chiar şi actul guvernamental. Din acest punct de vedere nu are nimeni, după părerea mea, dreptul să arate politic într-o direcţie sau alta, în condiţiile în care rezultatul acestei conflictualităţi politice înseamnă o pandemie, poate şi o infodemie într-adevăr, o pandemie aplicată.
Dacă au existat nemulţumiri în legătură cu Guvernul, PSD-ul putea de foarte mult timp să preia el guvernarea. Astăzi, pe de o parte vorbeşte de moţiunea de cenzură, dar nu doreşte să preia guvernarea. Să fie clar, Guverne de Uniune Naţională sunt povești… Să ne imaginăm un Guvern de Uniune Naţională: asta ar însemna că tot Parlamentul, precum Marea Adunare Naţională, sprijină acel Guvern în următoarele luni, deci, campanie electorală nu va mai exista pentru parlamentare, implicit, este cât se poate de clar.
Haideţi să fim raţionali, şi mai ales cei care politic încearcă să joace pe acest fundal, să ne trateze cu ceva mai mult respect. M-am interesat:nicăieri în Europa astăzi, deşi sunt suficiente probleme pe care partidele politice le-ar avea cu Guvernele sau cu coaliţiile aflate la guvernare, nu se gândeşte nimeni să-şi dărâme propriul guvern. Nu există această opţiune politică, astăzi, în Europa. Şi încă odată, ne putem imagina că sunt nemulţumiri, inclusiv politice în ceea ce priveşte gestionarea pandemiei, nu ştiu, în Spania sau în Italia mai ales, unde clasa politică e mai nervoasă, sau în Franţa ori în alte state.
Cu toate acestea, se înţelege că, pe de o parte, ai un moment sanitar extrem de complicat, pe care trebuie să-l gestionezi cu mijloace instituţionale clare şi, evident, asumate de un anume guvern, iar orice încercare politică de a răsturna acel guvern perturbă întreaga societate şi întreaga dinamică a acestor măsuri. Iar pe de altă parte – şi nu trebuie să uităm acest aspect -, toţi în Europa, astăzi, sunt preocupaţi de Programul de Redresare de după pandemie, sau mă rog, în perioada în care ne aflăm.
Avem Bugetul Uniunii Europene, cadrul financiar multianual, şi avem Fondul de Redresare care, într-adevăr, iată, vorbeşte de următoarea generaţie. Ori, din acest punct de vedere, a intra într-un conflict politic astăzi în Europa, ar însemna ca şi proiectul sanitar de combatere a pandemiei şi proiectul economic de redresare să fie lăsate de o parte. Pentru că, nu-i aşa, toată energia şi tot oxigenul politic s-ar consuma pe dezbaterile între putere şi opoziţie, indiferent cum s-ar numi. Este o problemă de maximă responsabilitate.
Repet, dacă Guvernul greşeşte, în condiţiile în care ai majoritate în Parlament, deci, poţi să emiţi acte normative, mai ales că în mai mult de jumătate din ţară ai controlul pe comunităţile locale (n.r. – se referă la PSD). Dacă ai controlul pe instituţiile statului, pur şi simplu, poţi îndrepta foarte uşor aceste greşeli, sau poţi face tu bine. Ideea de a sta pe margine şi a încerca să găseşti tot felul de teme, după care să încerci să le maximizezi politic până la urmă nu serveşte nici protecţiei cetăţeanului, nici perspectivei de redresare economică. Şi restul nu ne interesează.
Astăzi, foarte interesant, mulţi vorbesc de o nouă componentă socială, şi în judecarea actului politic: frica de moarte. Atenţie! Este ca în vreme de război. Din acest punct de vedere, închipuiţi-vă că avem un conflict armat, nu ştiu dacă asta e mai exemplificativ, şi în timpul respectivei crize şi a confruntărilor militare ne ocupăm la Bucureşti dacă schimbăm guvernele. Dacă sunt greşeli, dacă sunt probleme, dacă sunt furturi şi probabil că se întâmplă şi asta, avem DNA, avem instituţii, avem Primari, avem Preşedinţi de Consilii Judeţene, Consilieri locali şi judeţeni de la alte partide politice, să-şi rezolve la ei acasă aceste subiecte. Cea mai mare parte a spitalelor sunt în subordinea comunităţilor locale.
Până la urmă ne interesează ca spitalele să aibă secţii de ATI şi mai puţin ca Preşedintele Consiliului Judeţean să-şi plaseze parlamentar la Bucureşti. Raportul între aceste probleme este unul clar în ceea ce priveşte rezolvarea crizei. Şi rezolvarea crizei înseamnă după umila mea părere şi, uneori, concesii în ceea ce priveşte scorul politic. Dacă ne pasă de această ţară şi de oameni…
Votanţii, inclusiv cei ai Partidului Social Democrat, cu tot respectul, sunt cetăţeni români cu toţii, trebuie să înţeleagă un lucru: că problemele pe care le invocă PSD-ul şi aliaţii săi în ceea ce priveşte actuala guvernare nu vor fi rezolvate decât după ce Guvernul Orban va pleca. De ce? Pentru că partidul pe care dumnealor îl votează, sau partidele pe care dumnealor le susţin nu spun că vor să vină la guvernare. Singurul lucru pe care îl spun este că, dacă moţiunea trece, probabil vor muta subiectul la Iohannis, propunând o persoană, nu se ştie cine, care ar fi fost cândva în PSD şi care ar avea un anume tip de expertiză utilă în acest moment.
Dar de ce ne ferim să spunem: noi, după moţiunea de cenzură venim la putere, avem un prim-ministru – preşedintele partidului, cum se poartă – şi care are următoarele soluţii privind criza sanitară şi următoarele proiecte privind investiţiile în România în aşa fel încât un milion de şomeri să aibă, totuşi, la toamnă perspectiva de a-şi regăsi locurile de muncă, pentru că acesta este decontul după pandemie în ceea ce priveşte forţa de muncă. Nu, ei nu spun acest lucru. Şi atunci, îl întreb pe susţinătorul acestui partid: ce crezi că obţii tu după ce te uiţi la televizor şi vezi că a plecat un anume guvern şi vine un alt guvern? Ce am câştigat, ce s-a întâmplat? Aaa, am pierdut timp – ştim ce am pierdut -, ne aruncăm cu capul înainte, pentru că experienţele anterioare nu ne arată un exces de profesionalism din zona PSD-ului şi, nu-i aşa, uneori e bine să ne mai amintim de nişte lucruri (n.r.- aluzie la guvernările PSD din 2016 încoace).
Or, care este proiectul de după Guvernul Orban? Aşa, sigur, ai o majoritate în Parlament. Dacă simţeai că poţi şi ştii să faci ceva, de ce nu ai preluat puterea din martie-aprile ca să faci ceva ce ar trebui? A, că vezi Doamne îi acuzi pe unii că au furat… Foarte bine! Ok, să fie activă instituţia statului din acest punct de vedere (n.r.-DNA)! Dar dacă tu spui că nu te duci la Parchet să faci sesizarea, ca nu cumva să ajungă şi la ai tăi, atunci hai să nu fim naivi!
Exact. Este o gestică, sigur, se poate în condiţii normale în
politica, probabil, a oricărui stat. Astăzi, însă, ne aflăm într-o
situaţie specială.
Repet, în acest moment va trebui să avem proiecte, proiectele economice de redresarea a României vor trebui să fie aprobate de celelalte state cum şi România aprobă proiectele altora. Asta e procedura. Aşa s-a hotărât în UE, pentru a da posibilitatea Comisiei să se împrumute pentru cele 750 de miliarde.
Vreau să vă spun că aceste proiecte trebuiesc realizate în următoarele 2-3 luni. De ce? Pentru că se estimează ca 70% din banii din Fondul de Redresare să fie consumaţi în următorii doi ani. Este o datorie a Europei pe care o va plăti următoarea generaţie. Deci, trebuie să fie proiecte care să fie acceptate pentru o perioadă medie şi lungă de timp de societăţile statelor europene.
Din acest punct de vedere este momentul în care strict profesionalismul trebuie să arate ce poate. Nu avem ce face cu politicianismul. Au înţeles în 1995 când au făcut întâlnirea de la Snagov, când Ion Iliescu a convocat toate partidele, şi atunci situaţia era cum era, dar totuşi s-a transmis un anumit tip de semnal. Au înţeles în 2000, 2001 când, deşi urmau alegerile în 2004, partidele au fost destul de coerente în a lăsa de-o parte zona de integrare europeană şi euroatlantică în ceea ce priveşte circul politic şi confruntările. De ce nu mai înţeleg şi acum?
Degeaba şi-au frecat mânuţele Viktor Orban sau conducerea Poloniei, în sensul că acest subiect a fost abandonat. Nu, nu a fost abandonat. Sigur, s-a gândit în ideea că totuşi trebuie un proiect să pornească şi până la urmă o serie de teme să fie rezolvate într-o etapă ulterioară. Dar de Parlamentul European nu va trece votul de redresare fără această conectare cu funcţionarea statului de drept în statele membre ale UE. După părerea mea, a fi prost sau a fura aceşti bani, reprezintă o chestiune de siguranţă naţională.
Nu. Constituţia spune clar, mandatul parlamentar este de patru ani. A face un mandat parlamentar altul decât cel de patru ani nu e lege. Cum în egală măsură, nicăieri într-o prevedere constituţională sau legală nu apare varianta că în sesiune extraordinară poţi introduce moţiune de cenzură. O sesiune extraordinară vine în prelungirea sesiunii ordinare. Iar articolele din Constituţie spun destul de clar că moţiunile de cenzură se introduc în sesiunile ordinare.
Or, sesiunea ordinară nu este trecută în lege şi unde legea nu distinge nu putem nici noi să distingem. Din acest punct de vedere nu văd, în acest moment, argumente de constituţionalitate în a face moţiuni de cenzură într-o sesiune extraordinară. Nu de alta, dar dacă ai avea majoritate în Parlament poţi să organizezi câte sesiuni extraordinare vrei şi atunci ai introduce o moţiune de cenzură odată pe săptămână.
La rândul lor, au şi o serie de probleme, pentru că dacă vom începe fiecare să ne căutăm unul la altul dificultăţile şi persoanele cu anumit tip de atitudine, ne facem filtru moral unii la alţii, ţara se va uita la noi şi nu va mai înţelege nimic, şi din distracţia de media nu găsim nici spitale, nici mâncare şi nici locuri de muncă în perioada următoare.
Deci, dacă în legătură cu fiecare dintre noi avem un anume tip de responsabilitate în legătură cu modul în care s-a gestionat trecerea de la starea de urgenţă la starea de alertă, din punct de vedere legislativ mai ales, pe de o parte, încercarea de a folosi politic întreaga situaţie, ideea de a deconta, tot ceea ce se întâmplă pe Guvern – poate şi unele probleme din zona guvernamentală – evident nimeni nu a mai fost confruntat cu aşa ceva, nimeni nu are o practică de reacţie în ceea ce priveşte un astfel de subiect – toate acestea au generat, iată, un număr îngrijorător de români care se infectează în fiecare zi şi în egală măsură o problemă uriaşă cu cei care îşi pierd viaţa.
Cât de mult a influențat discursul populist al PSD creșterea masivă a infectărilor noi?
Am început foarte bine şi deocamdată nu reuşim să stabilizăm o situaţie pe care ne-am creeat-o, ne-am generat-o. Nu este posibil ca în astfel de situaţii, în Parlament, un act legislativ să rămână două-trei săptămâni, nu se poate, nu este posibil ca într-o astfel de perioadă să avem conflicte politice interne în legătură cu cine guvernează sau nu şi dacă, să spunem, guvernarea nu ar fi una corespunzătoare, există majorităţi suficiente.Nu numai în Parlament dar şi în comunităţile locale, în aşa fel încât măsurile luate în favoarea cetăţeanului până la urmă să transceadă chiar şi actul guvernamental. Din acest punct de vedere nu are nimeni, după părerea mea, dreptul să arate politic într-o direcţie sau alta, în condiţiile în care rezultatul acestei conflictualităţi politice înseamnă o pandemie, poate şi o infodemie într-adevăr, o pandemie aplicată.
Dacă au existat nemulţumiri în legătură cu Guvernul, PSD-ul putea de foarte mult timp să preia el guvernarea. Astăzi, pe de o parte vorbeşte de moţiunea de cenzură, dar nu doreşte să preia guvernarea. Să fie clar, Guverne de Uniune Naţională sunt povești… Să ne imaginăm un Guvern de Uniune Naţională: asta ar însemna că tot Parlamentul, precum Marea Adunare Naţională, sprijină acel Guvern în următoarele luni, deci, campanie electorală nu va mai exista pentru parlamentare, implicit, este cât se poate de clar.
Nu aveți senzația că suntem caz unic în Europa? Să politizăm criza într-un asemenea hal, cu moțiuni de cenzură, acuzații conspiraționiste…
Haideţi să fim raţionali, şi mai ales cei care politic încearcă să joace pe acest fundal, să ne trateze cu ceva mai mult respect. M-am interesat:nicăieri în Europa astăzi, deşi sunt suficiente probleme pe care partidele politice le-ar avea cu Guvernele sau cu coaliţiile aflate la guvernare, nu se gândeşte nimeni să-şi dărâme propriul guvern. Nu există această opţiune politică, astăzi, în Europa. Şi încă odată, ne putem imagina că sunt nemulţumiri, inclusiv politice în ceea ce priveşte gestionarea pandemiei, nu ştiu, în Spania sau în Italia mai ales, unde clasa politică e mai nervoasă, sau în Franţa ori în alte state.
Cu toate acestea, se înţelege că, pe de o parte, ai un moment sanitar extrem de complicat, pe care trebuie să-l gestionezi cu mijloace instituţionale clare şi, evident, asumate de un anume guvern, iar orice încercare politică de a răsturna acel guvern perturbă întreaga societate şi întreaga dinamică a acestor măsuri. Iar pe de altă parte – şi nu trebuie să uităm acest aspect -, toţi în Europa, astăzi, sunt preocupaţi de Programul de Redresare de după pandemie, sau mă rog, în perioada în care ne aflăm.
Avem Bugetul Uniunii Europene, cadrul financiar multianual, şi avem Fondul de Redresare care, într-adevăr, iată, vorbeşte de următoarea generaţie. Ori, din acest punct de vedere, a intra într-un conflict politic astăzi în Europa, ar însemna ca şi proiectul sanitar de combatere a pandemiei şi proiectul economic de redresare să fie lăsate de o parte. Pentru că, nu-i aşa, toată energia şi tot oxigenul politic s-ar consuma pe dezbaterile între putere şi opoziţie, indiferent cum s-ar numi. Este o problemă de maximă responsabilitate.
Repet, dacă Guvernul greşeşte, în condiţiile în care ai majoritate în Parlament, deci, poţi să emiţi acte normative, mai ales că în mai mult de jumătate din ţară ai controlul pe comunităţile locale (n.r. – se referă la PSD). Dacă ai controlul pe instituţiile statului, pur şi simplu, poţi îndrepta foarte uşor aceste greşeli, sau poţi face tu bine. Ideea de a sta pe margine şi a încerca să găseşti tot felul de teme, după care să încerci să le maximizezi politic până la urmă nu serveşte nici protecţiei cetăţeanului, nici perspectivei de redresare economică. Şi restul nu ne interesează.
Domnule ministru, cunoașteți bine PSD; credeți că acest partid se teme că, dacă nu provoacă un mare deranj interne care să-i mai dea o șansă de a reveni la putere, riscă să dispară, așa cum avertiza Vasile Dâncu?
In momentul în care mor aproape 50 de oameni pe zi din cauza acestei
pandemii, în condiţiile în care toţi marii parteneri comerciali ai
României intră în recesiune, deci, ce schimburi comerciale, ce
investiţii ne mai putem aştepta din exterior. Ori, dacă nu avem
investiţii şi relaţii parteneriale comerciale, vom avea şi noi uriaşe
probleme.
Și-atunci, ce altă miză pentru politicianul care vine şi spune că e
preocupat de agenda cetăţeanului, ce altă miză contează mai mult?
Probabil că se teme, probabil că îşi fac calcule în ceea ce priveşte
propriile organizări interne, probabil că s-au învăţat cinic să profite
de orice fel de dificultate, problemă, tensiune la un moment dat pentru
a-şi maximaliza scorul politic… Toate aceste subiecte, repet, nu
contează, pentru că sunt prea puțin importante în comparaţie cu
existenţa cetăţeanului, a fiecăruia dintre noi.Astăzi, foarte interesant, mulţi vorbesc de o nouă componentă socială, şi în judecarea actului politic: frica de moarte. Atenţie! Este ca în vreme de război. Din acest punct de vedere, închipuiţi-vă că avem un conflict armat, nu ştiu dacă asta e mai exemplificativ, şi în timpul respectivei crize şi a confruntărilor militare ne ocupăm la Bucureşti dacă schimbăm guvernele. Dacă sunt greşeli, dacă sunt probleme, dacă sunt furturi şi probabil că se întâmplă şi asta, avem DNA, avem instituţii, avem Primari, avem Preşedinţi de Consilii Judeţene, Consilieri locali şi judeţeni de la alte partide politice, să-şi rezolve la ei acasă aceste subiecte. Cea mai mare parte a spitalelor sunt în subordinea comunităţilor locale.
Până la urmă ne interesează ca spitalele să aibă secţii de ATI şi mai puţin ca Preşedintele Consiliului Judeţean să-şi plaseze parlamentar la Bucureşti. Raportul între aceste probleme este unul clar în ceea ce priveşte rezolvarea crizei. Şi rezolvarea crizei înseamnă după umila mea părere şi, uneori, concesii în ceea ce priveşte scorul politic. Dacă ne pasă de această ţară şi de oameni…
Ce să înțeleagă acei votanți fideli ai PSD din atitudinea partidului lor favorit? Pot să cauționeze ei orice fel de gest politic, indiferent cât de iresponsabil ar fi, vezi moțiunea de cenzură?
Votanţii, inclusiv cei ai Partidului Social Democrat, cu tot respectul, sunt cetăţeni români cu toţii, trebuie să înţeleagă un lucru: că problemele pe care le invocă PSD-ul şi aliaţii săi în ceea ce priveşte actuala guvernare nu vor fi rezolvate decât după ce Guvernul Orban va pleca. De ce? Pentru că partidul pe care dumnealor îl votează, sau partidele pe care dumnealor le susţin nu spun că vor să vină la guvernare. Singurul lucru pe care îl spun este că, dacă moţiunea trece, probabil vor muta subiectul la Iohannis, propunând o persoană, nu se ştie cine, care ar fi fost cândva în PSD şi care ar avea un anume tip de expertiză utilă în acest moment.
Dar de ce ne ferim să spunem: noi, după moţiunea de cenzură venim la putere, avem un prim-ministru – preşedintele partidului, cum se poartă – şi care are următoarele soluţii privind criza sanitară şi următoarele proiecte privind investiţiile în România în aşa fel încât un milion de şomeri să aibă, totuşi, la toamnă perspectiva de a-şi regăsi locurile de muncă, pentru că acesta este decontul după pandemie în ceea ce priveşte forţa de muncă. Nu, ei nu spun acest lucru. Şi atunci, îl întreb pe susţinătorul acestui partid: ce crezi că obţii tu după ce te uiţi la televizor şi vezi că a plecat un anume guvern şi vine un alt guvern? Ce am câştigat, ce s-a întâmplat? Aaa, am pierdut timp – ştim ce am pierdut -, ne aruncăm cu capul înainte, pentru că experienţele anterioare nu ne arată un exces de profesionalism din zona PSD-ului şi, nu-i aşa, uneori e bine să ne mai amintim de nişte lucruri (n.r.- aluzie la guvernările PSD din 2016 încoace).
Probabil că PSD știe mai bine cu ce tip de alegător are de-a face…
Ce pot să sper? Că vor aduce la un moment dat reprezentanţi la nivel local sau la nivel central care vor asigura, din cele 80 de miliarde, bani europeni, tot acel coeficient de absorbţie de 30%? Acesta e decontul lor. Ei nu pot pleca. Nimeni din politică nu pleacă de la 0. S-a tras linie şi el devine după aceea imaculat. Nu. Fiecare are propriile probleme, greşeli, schelete şi, sigur, cetăţeanul informat face o medie.Or, care este proiectul de după Guvernul Orban? Aşa, sigur, ai o majoritate în Parlament. Dacă simţeai că poţi şi ştii să faci ceva, de ce nu ai preluat puterea din martie-aprile ca să faci ceva ce ar trebui? A, că vezi Doamne îi acuzi pe unii că au furat… Foarte bine! Ok, să fie activă instituţia statului din acest punct de vedere (n.r.-DNA)! Dar dacă tu spui că nu te duci la Parchet să faci sesizarea, ca nu cumva să ajungă şi la ai tăi, atunci hai să nu fim naivi!
Poate PSD speră că prin moțiunea de cenzură și posibila demitere a Guvernului se creează o instabilitate care le poate folosi lor…
Marcel Ciolacu și Viorica Dăncilă au flirtat mereu cu incompetența
Repet, în acest moment va trebui să avem proiecte, proiectele economice de redresarea a României vor trebui să fie aprobate de celelalte state cum şi România aprobă proiectele altora. Asta e procedura. Aşa s-a hotărât în UE, pentru a da posibilitatea Comisiei să se împrumute pentru cele 750 de miliarde.
Vreau să vă spun că aceste proiecte trebuiesc realizate în următoarele 2-3 luni. De ce? Pentru că se estimează ca 70% din banii din Fondul de Redresare să fie consumaţi în următorii doi ani. Este o datorie a Europei pe care o va plăti următoarea generaţie. Deci, trebuie să fie proiecte care să fie acceptate pentru o perioadă medie şi lungă de timp de societăţile statelor europene.
Din acest punct de vedere este momentul în care strict profesionalismul trebuie să arate ce poate. Nu avem ce face cu politicianismul. Au înţeles în 1995 când au făcut întâlnirea de la Snagov, când Ion Iliescu a convocat toate partidele, şi atunci situaţia era cum era, dar totuşi s-a transmis un anumit tip de semnal. Au înţeles în 2000, 2001 când, deşi urmau alegerile în 2004, partidele au fost destul de coerente în a lăsa de-o parte zona de integrare europeană şi euroatlantică în ceea ce priveşte circul politic şi confruntările. De ce nu mai înţeleg şi acum?
Poate că planul lor e să ajungă la putere cu orice preț, inclusiv al transformării României în Venezuela, după care tot ei să gestioneze acele sume imense pe care ni le va oferi Europa…
Este o formulă ce duce spre iresponsabilitate, este şi o chestiune de competiţie. Jumătate din banii pe care îi luăm de la UE sunt împrumutaţi. Acel împrumut trebuie să-l dea cineva înapoi. Prin eforturi extraordinare europenii au stabilit, până la urmă, un anume tip de mutualizare a datoriei. Deci, banii pe care îi împrumutăm şi noi, pot fi daţi înapoi şi de alţii nu numai de noi. Ei bine, acel grup de alţii, evident că doreşte să existe un control la nivelul Uniunii Europene. Vă asigur că după discuţia Parlamentului European de la toamnă, legătura între statul de drept şi folosirea banilor europeni va reveni ca subiect.Degeaba şi-au frecat mânuţele Viktor Orban sau conducerea Poloniei, în sensul că acest subiect a fost abandonat. Nu, nu a fost abandonat. Sigur, s-a gândit în ideea că totuşi trebuie un proiect să pornească şi până la urmă o serie de teme să fie rezolvate într-o etapă ulterioară. Dar de Parlamentul European nu va trece votul de redresare fără această conectare cu funcţionarea statului de drept în statele membre ale UE. După părerea mea, a fi prost sau a fura aceşti bani, reprezintă o chestiune de siguranţă naţională.
Poate că din planul PSD pentru a face orice de a ajunge la guvernare face parte și amânarea alegerilor parlamentare pentru anul viitor. E posibilă?
Nu. Constituţia spune clar, mandatul parlamentar este de patru ani. A face un mandat parlamentar altul decât cel de patru ani nu e lege. Cum în egală măsură, nicăieri într-o prevedere constituţională sau legală nu apare varianta că în sesiune extraordinară poţi introduce moţiune de cenzură. O sesiune extraordinară vine în prelungirea sesiunii ordinare. Iar articolele din Constituţie spun destul de clar că moţiunile de cenzură se introduc în sesiunile ordinare.
Or, sesiunea ordinară nu este trecută în lege şi unde legea nu distinge nu putem nici noi să distingem. Din acest punct de vedere nu văd, în acest moment, argumente de constituţionalitate în a face moţiuni de cenzură într-o sesiune extraordinară. Nu de alta, dar dacă ai avea majoritate în Parlament poţi să organizezi câte sesiuni extraordinare vrei şi atunci ai introduce o moţiune de cenzură odată pe săptămână.
Poate Dreapta românească actuală să depășească orgoliile pentru a-și da mâna într-o viitoare guvernare anti-PSD pentru mulți ani? Ați văzut incidentul de la București, cu lăsarea pe dinafară a PMP, ceea ce poate ajuta PSD, la final… Au PNL, USRPLUS, PMP nevoie de mai mult compromis între ele?
Este obligatoriu, obligatoriu. Nu orgoliile contează astăzi, dacă vrei într-adevăr să faci ceva pentru ţară. Sunt anumite persoane, unii le zic personalităţi, care nu mai au ce să caute în viaţa publică, darămite în viaţa politică. Există un calcul, o gândire pragmatică, un anume tip de adecvare la momentul în care te afli, şi din acest punct de vedere, aceste partide de dreapta au toate atuurile pentru a forma viitoarea majoritate parlamentară și viitoarea guvernare.La rândul lor, au şi o serie de probleme, pentru că dacă vom începe fiecare să ne căutăm unul la altul dificultăţile şi persoanele cu anumit tip de atitudine, ne facem filtru moral unii la alţii, ţara se va uita la noi şi nu va mai înţelege nimic, şi din distracţia de media nu găsim nici spitale, nici mâncare şi nici locuri de muncă în perioada următoare.
Fără compromis, nu există politică. Fără politică, nu există viață normală nicăieri în lume…Este adevărat. Mai mult decât atâta, apropo de această discuţie legată de un anume tip de contradicţie în termeni, mă gândeam când aţi menţionat corect interesul naţional major, ce înseamnă el în raport cu diversele alte tipuri de interese. Ungaria, care sigur, a afirmat-o foarte clar Viktor Orban, are un anumit tip de disponibilitate faţă de Federaţia Rusă, tocmai a cumpărat de la americani un sistem de apărare antiaeriană de 1 miliard de euro.
Ungaria care invocă tot felul de teme în legătură cu independenţa de
gazul rusesc, la două luni după ce ai încheiat acorduri cu Gazpromul,
vrea să devină un hub regional privind energia şi transportul gazelor
naturale, neavând gaze naturale! Sigur, putem intra în discuţii, e
drept, nu e drept, e corect, cine a spus, cum a spus şi cum s-a
contrazis.
E în regulă, dar până la urmă, o relaţie foarte bună cu Moscova nu a împiedicat-o să aibă o achiziţie foarte semnificativă de armament din Statele Unite care contează şi politic, ce să mai discutăm!
Și în egală măsură nu a avut nici un fel de scrupul să negocieze, şi vreau să vă spun cu succes, şi cu Slovacia, şi cu Croaţia, şi cu Slovenia şi în zona Europei Centrale, în ceea ce priveşte transferul unor gaze pe care nu le are. Evident, negociind și pentru gazul românesc. Aşa că, în politică, fără a face un fel de avocatură a imoralităţii, compromisul este o chestiune de proporţii. Să nu se înţeleagă că pledăm pentru lucrul acesta.
Exact. Mai mult decât atât. Sunt anumite zone, nu înseamnă că trebuie
să-ţi distrugi linia fundamentală de partid, dar sunt anumite zone în
care te adaptezi unor realităţi. Un exemplu concret: în zona Clujului,
zona Ardealului nu veţi vedea mare competiţie politică. Pentru că şi-au
distribuit între ele, partidele politice, un anume tip de electorat care
este cam acelaşi şi preferă să dezvolte economic şi să prospere zona
decât să se blocheze în conflictualităţi politice care nu duc nicăieri.
Şi de aceea veţi auzi de la partidele politice de dincoace de munţi, inclusiv de la PSD, tot felul de critici în legătură cu procentele mai mici sau mai mari care se iau în zona Clujului, de exemplu.
În zona Clujului, ei nu pun politica atât de sus şi judecăţile de valoare, cu ghilimelele de rigoare, ci se uită spre eficienţă, se uită spre pragmatism. Observaţi, vă rog, că dl Emil Boc, fost prim-ministru, are un nivel de încredere incontestabil. Şi sigur vor mai fi politicieni şi de la alte partide şi poate l-ar putea competiţiona, dar cu toate acestea, încrederea la nivelul societăţii pentru proiecte, nu neapărat pentru poziţionare politică, este atât de mare şi prevalentă încât Emil Boc, putem considera, este un politician de succes.
Pentru că până la urmă un primar este un politician. La sfârşitul zile, voturile contează. Nu-i aşa? Politica e pe voturi. Hai să vedem la diversele partide ce au lăsat în urmă. Traseismul numai pentru a-şi face plinul sau a-şi face carieră – NU! Să vedem, în partidele în care a fost respectivul politician, nu ştiu, unu, două, trei partide, ce a lăsat în urmă.
Dar dacă ai lăsat totuşi ceva în urmă, în partidele prin care a trecut traseistul respectiv, chiar dacă a modificat atitudinea respectivului partid acolo, pe segmentul lui, pe pătrăţica lui, de primar, de consilier judeţean, până la urmă înseamnă că este un om care contează. Deci, dacă e un om care contează şi are voturi, pe ce-l judeci? Pe istorie sau pe voturi?
https://lumealibera.ro/interviu-cristian-diaconescu-despre-psd-nicaieri-in-ue-nu-si-da-nimeni-guvernul-jos-in-criza-plus-de-ce-are-boc-succes/?fbclid=IwAR1hJe0lDW9ETQmNZJXUXvgvHnNgy36J8escRxdYLx9nXLw0ZVMH4wssu_Q
E în regulă, dar până la urmă, o relaţie foarte bună cu Moscova nu a împiedicat-o să aibă o achiziţie foarte semnificativă de armament din Statele Unite care contează şi politic, ce să mai discutăm!
Și în egală măsură nu a avut nici un fel de scrupul să negocieze, şi vreau să vă spun cu succes, şi cu Slovacia, şi cu Croaţia, şi cu Slovenia şi în zona Europei Centrale, în ceea ce priveşte transferul unor gaze pe care nu le are. Evident, negociind și pentru gazul românesc. Aşa că, în politică, fără a face un fel de avocatură a imoralităţii, compromisul este o chestiune de proporţii. Să nu se înţeleagă că pledăm pentru lucrul acesta.
Evident, nu cred că își pune cineva problema de a înlocui valorile, principiile, cu antonimele lor, gen traseism sau corupție, incompetență. Discuția e cum să lași de la tine pentru a face din politică o negociere profitabilă pentru omul de rând, care nu așteaptă de la tine să faci spectacol la TV, ci cum să-i schimbi viața reală în bine la modul concret.
Emil
Boc a strigat din toate puterile la predecesorul lui de la Palatul
Victoria să nu îngroape economia României, dar Tăriceanu a ascultat doar
de interesul personal și a prăduit buzunarele cetățeanului
Şi de aceea veţi auzi de la partidele politice de dincoace de munţi, inclusiv de la PSD, tot felul de critici în legătură cu procentele mai mici sau mai mari care se iau în zona Clujului, de exemplu.
În zona Clujului, ei nu pun politica atât de sus şi judecăţile de valoare, cu ghilimelele de rigoare, ci se uită spre eficienţă, se uită spre pragmatism. Observaţi, vă rog, că dl Emil Boc, fost prim-ministru, are un nivel de încredere incontestabil. Şi sigur vor mai fi politicieni şi de la alte partide şi poate l-ar putea competiţiona, dar cu toate acestea, încrederea la nivelul societăţii pentru proiecte, nu neapărat pentru poziţionare politică, este atât de mare şi prevalentă încât Emil Boc, putem considera, este un politician de succes.
Pentru că până la urmă un primar este un politician. La sfârşitul zile, voturile contează. Nu-i aşa? Politica e pe voturi. Hai să vedem la diversele partide ce au lăsat în urmă. Traseismul numai pentru a-şi face plinul sau a-şi face carieră – NU! Să vedem, în partidele în care a fost respectivul politician, nu ştiu, unu, două, trei partide, ce a lăsat în urmă.
Dar dacă ai lăsat totuşi ceva în urmă, în partidele prin care a trecut traseistul respectiv, chiar dacă a modificat atitudinea respectivului partid acolo, pe segmentul lui, pe pătrăţica lui, de primar, de consilier judeţean, până la urmă înseamnă că este un om care contează. Deci, dacă e un om care contează şi are voturi, pe ce-l judeci? Pe istorie sau pe voturi?
https://lumealibera.ro/interviu-cristian-diaconescu-despre-psd-nicaieri-in-ue-nu-si-da-nimeni-guvernul-jos-in-criza-plus-de-ce-are-boc-succes/?fbclid=IwAR1hJe0lDW9ETQmNZJXUXvgvHnNgy36J8escRxdYLx9nXLw0ZVMH4wssu_Q
vineri, 21 august 2020
”Catindatul”
Un deșeu al împerecherii stalinismului grobian cu feudalismul târziu, neterminat, oltenesc
https://kmkz.ro/de-ras/un-deseu-al-imperecherii-stalinismului-grobian-cu-feudalismul-tarziu-neterminat-oltenesc?fbclid=IwAR0Ly71M1tS3AuVLtnuk1f_BeLK9WEhfyNIIOF7BXpaQpVu89qfYQtKblY8
marți, 18 august 2020
Jurassic Park
Ghiveci electoral: un borfaș măscărici, un trădător senilizat, o țață incompetentă dar obraznică, un „pupă icoane” sclerozat. Vai nouă!!! Chiar o merităm ??
https://www.facebook.com/PAULENACHE68/photos/a.240431393211476/686858861902058/?type=3&theater
luni, 17 august 2020
Despotismul unui descreierat
https://www.facebook.com/photo.php?fbid=692999454890998&set=a.116557495868533&type=3&theater
Abonați-vă la:
Postări (Atom)