Visuri împlinite ...la alții

Deci se poate foarte bine şi aşa ! 

Au reuşit chinezii să facă o șosea de mare viteză intre munți prin mijlocul unui râu.

Chinezii sunt cunoscuti pentru proiectele grandioase cu care se lauda, iar in ultimii ani de constructiile realizate intr-un timp record. Nu mare ne-a fost mirarea cand am vazut si proiectul de peste 10 kilometri realizat prin mijlocul unui rau care deserveste drept sosea de mare viteza care leaga doua puncte importante pe harta Chinei.

---

Guvernul din Provincia Hubei, situata in centrul Chinei, a gasit o solutie cel mai putin suprinzatoare pentru a traversa un drum montan. Menit sa lege orasul Gufuzhen de principala sosea care face legatura dintre Shanghai si Chengdu, doua orase importante din statul asiatic, proiectul reprezinta una dintre cele mai mari ambitii de infrastructura ale autoritatilor chineze, asta deoarece o constructie pentru o sosea de mare viteza pe un rau poate fi extrem de riscanta, mai ales in cazul unei calamitati naturale, cel mai expusa fiind inundatiilor.

Proiectul extrem de ambitios al autoritatilor chineze a costat in total 71 de milioane de dolari, insa a evitat constructia de tunele care, in acest fel, a redus la minimum impactul asupra mediului. Mai mult, proiectul a redus si timpul care face legatura intre orasul Gufunzhen si soseaua de mare viteza spre Shanghai la numai 20 de minute.

Podul de mare viteza din regiunea chineza va deservi totodata si interesului turistic, fiind deja pe lista atractiilor din provincia Hubei.

Romania, o colonie la periferia Europei

 Aflată la întretăierea drumurilor şi intereselor marilor puteri estice. România a fost întotdeauna sub strânsoarea uneia din acestea, dar a reuşit să supravieţuiască. La începutul anilor 2000, pentru prima dată în istoria ei, România a ajuns în braţele occidentale, cele atât de mult visate şi râvnite, arhilăudate şi îndelung aşteptate. Culmea, tocmai când a crezut că în sfârşit l-a apucat pe Dumnezeu de picior. România s-a trezit în numai câţiva ani cu o viteză istorică necunoscută încă o biată colonie în aceste braţe, care i-au luat tot: resursele subsolului, distribuţiile de energie, industriile, băncile, pădurile, pământurile. Iar românii au ajuns chiriaşi în ţara lor. Cum s-au petrecut aceste lucruri atât de repede şi atât de profund? 
"Colaboraţionismul" intern a fost acelaşi masiv! ca în vremurile trecute. Numai că eficienţa puterii străine a fost alta. cea occidentală fiind net superioară celei estice, în fond. Occidentul a transformat România într-o colonie fără ocupaţie militară! Ceva aproape necunoscut în istorie şi. oricum, remarcabil! De acum, România nu mai contează ca ţară şi există riscul ca teritorial să fie împărţită între noii ei proprietari dacă, aşa cum se prefigurează lucrurile, aceştia se vor certa între ei.
Aceasta este actuala situaţie a României în interpretarea adusă fară ezitări în spaţiul public de către economistul şi publicistul Ilie Şerbănescu. Deja de câţiva ani, acesta - cu o prioritate pe care din păcate nu prea s-a înghesuit cineva să i-o conteste! vorbeşte explicit de România ca de o colonie în cadrul Uniunii Europene. Şi o face în mod desluşit, cu formulări clare şi cu suportul unor argumente de necombătut şi a unor dovezi de necontestat în plan economic şi politic.
http://www.edituradaksha.ro/

«BREXIT» – câteva informații și realități

La referendumul din 23 iunie, britanicii au decis ieșirea Marii Britanii din UE. Mulţi au fost surprinşi, sau chiar şocaţi, şi reacţionează ca atare – iraţional, isteric, iresponsabil.

Două sunt ideile năstruşnice care domină spaţiul public în problema Brexit. Năstruşnice prin ignoranță.

Prima este că britanicii care au votat părăsirea Uniunii Europene ar fi nişte idioţi care habar n-au ce şi de ce au votat, şi care s-ar fi lăsat manipulaţi de nişte politicieni „populişti iresponsabili de dreapta”.
A doua este că acum, după Brexit, Germania ar deveni „liderul absolut al UE”.

Pentru toţi cei care cad în capcana acestor fantezii, să sunăm trezirea: realitatea este cu totul alta! Și anume, că Germania, cu tendinţele ei autoritar-totalitare (tradiţionale), devenise cu mult înaintea referendumului britanic „liderul absolut al UE”. Britanicii – majoritatea – au de zeci de ani o nemulţumire funciară faţă de centralismul şi colectivismul opresiv al suprastatului de la Bruxelles, astfel impus şi dirijat de Germania, fără opoziţie eficienţă din interior. Deşi a încercat permanent, Marea Britanie a rămas în interiorul Uniunii o voce aproape singulară, şi de aceea nu a reuşit, din interior, să oprească „modelarea” UE după chipul şi gândirea (vădit greşită) centralist-teutonică. Ghinionul nostru!

Ce au înţeles Germania şi Bruxelles-ul din lecţia Brexit? Ce a înţeles majoritatea presei şi guvernanților noștri? Mai nimic, deocamdată, sau se fac că nu pricep. Tot auzim că britanicii care au votat Brexit sunt nişte tâmpiţi, nişte inconştienţi, care s-au lăsat manipulaţi de nişte politicieni populişti veroşi. Măreţ dispreţ „democratic”, inclusiv faţă de soarta şi viitorul „construcţiei europene”.

N-au înţeles că într-o democraţie consolidată, veche, funcţională, ca Marea Britanie, cu o populaţie incomparabil mai educată şi mai informată decât a noastră, oamenii au tot dreptul la autodeterminare, la menţinerea drepturilor şi libertăţilor fundamentale pe care ei le-au inventat şi pus primii în practică.

N-au înţeles că elitele – de dreapta, cele de stânga mai rar – chiar şi atunci când nu sunt de acord cu voinţa populară, o consideră importantă, legitimă şi se străduiesc s-o respecte. (Cel puțin în aparență.)

N-au înţeles că oamenii sunt uneori dispuşi să-şi asume conștient riscuri şi sacrificii în numele unor principii şi al libertăţii lor. Principii care i-au transformat pe britanici într-una din primele puteri civilizatoare ale lumii. Principii care ne-au adus beneficii şi nouă, chiar dacă mai târziu şi indirect – doar că noi habar n-avem.

N-au înţeles că Uniunea Europeană, sub patronajul binomului Germania - Franta, a depăşit demult limitele benefice în care a fost concepută postbelic „construcţia europeană” şi „piaţa unică europeană”.

N-au înţeles că acum, mai mult ca niciodată, UE a devenit un organism suprastatal invaziv, opresiv, supradimensionat, benefic doar pentru privilegiaţii şi asistaţii de elecţie. O imensă maşinărie birocratică în curând nesustenabilă, care nu mai lucrează în interesul şi pentru progresul propriilor popoare.

Majoritatea britanicilor a înţeles. Ceilalţi nu.

N-au înţeles pentru că n-au cum să înţeleagă. Aparţin unor democraţii mai tinere, insuficient consolidate şi prea puţin liberale – clasic liberale; adică de dreapta. Aparţin unor curente de gândire europenist-etatiste. Unor societăţi cu sisteme de valori în care libertăţile omeneşti fundamentale n-au contat destul niciodată. Unde elitele fără titluri nobiliare dispreţuiesc (conştient sau nu) omul obişnuit şi liber cam tot atât cât îşi preţuiesc privilegiile de castă.

Ce şi cât vor învăţa de azi înainte guvernanţii şi popoarele continentale? 
Depinde de principiile şi costurile pe care şi le asumă. Depinde nu doar de elitele politice, ci şi de cele intelectuale şi mediatice. Depinde de cât vor înţelege, preţui şi asuma libertatea – nu doar pe a lor, ci şi pe a altora. Şi, nu în ultimul rând, depinde de măsura în care populaţiile europene vor şti să-i preseze pe guvernanţi în direcţia asta, aşa cum a făcut la sfârșitul lunii iunie majoritatea populaţiei Marii Britanii.

Asta e lecţia pe care o avem cu toţii de învăţat de la britanici. Lecţie lungă şi grea, care la ei a început acum 800 de ani, cu Magna Carta, în timp ce la noi rămâne prea puţin cunoscută şi înţeleasă.

Adevărul istoric contează. Succesul manipulării propagandistice se bazează pe ignoranţă

„Pentru ca adevărurile vechi să-şi păstreze înţelesul în mintea oamenilor, ele trebuie reafirmate în limbajul şi conceptele generaţiilor succesive.” F.A. Hayek,Constitution of Liberty, 1960

Nimic nu probează mai clar realitatea faptului că britanicii au ales în perfectă cunoștință de cauză ieșirea din UE decât poziţia exprimată de premierul britanic Margaret Thatcher în anul 1988, în discursul istoric ţinut la College of Europe, Bruges, Belgia, la invitaţia rectorului acestei facultăţi.

Thatcher vorbea atunci despre tendinţele centraliste greşite ale Bruxelles-ului versus conservarea independenţei, identităţii naţionale şi drepturilor suverane ale statelor membre UE ca premisă esenţială a succesului Uniunii. O condiţie sine qua non pentru progresul şi armonizarea europeană, călcată sistematic în picioare de Bruxelles în ultimele decade, nu doar faţă de Marea Britanie.

Aşadar, cei care încă mai cred că britanicii au votat, fără să aibă habar ce fac, părăsirea Uniunii Europene, să facă recurs la memoria politică şi istorică, dacă o au, sau la această inedită mostră contemporană cu mulţi dintre cei care au opinii ridicole pe tema Brexit.

Vă oferim în continuare transcrierea unor fragmente edificatoare din discursul lui Margaret Thatcher de la Bruges, invitându-vă să le parcurgeţi cu atenție.

MAREA BRITANIE ŞI EUROPA
Margaret Thatcher, Bruges, 1988

„Comunitatea Europeană este doar o manifestare a identităţii europene, dar nu este singura.

Nu trebuie să uităm Estul de dincolo de Cortina de Fier (pentru cei mai tineri, era vorba de lagărul comunist sovietic, din care făceam parte şi noi – n.n.), oameni care odată s-au bucurat de împărtăşirea plenară a culturii, libertăţii şi identităţii europene, şi cărora li s-au retezat rădăcinile. Trebuie să privim la Varşovia, Praga şi Budapesta ca la mari oraşe europene. Şi nu trebuie să uităm că valorile europene au ajutat Statele Unite ale Americii să devină valorosul şi viteazul apărător al libertăţii care sunt.

Viitorul Europei

Aceasta nu este o cronică aridă a unor fapte obscure din bibliotecile prăfuite ale istoriei. Este consemnarea a aproape două mii de ani de implicare britanică în Europa, de cooperare cu Europa şi de contribuţie în Europa, contribuţie care azi este la fel de validă şi fermă ca-ntotdeauna.

Da, am privit şi la orizonturi mai largi – la fel ca alţii – şi îi mulţumesc lui Dumnezeu pentru asta, pentru că Europa nu ar fi prosperat niciodată şi nu va prospera niciodată ca un club îngust la minte, orientat doar spre interior.
Comunitatea Europeană aparţine tuturor membrilor ei.

Şi daţi-mi voie să fiu foarte clară: Marea Britanie nu visează la o existenţă călduţă, izolată la periferiile Comunităţii Europene. Destinul nostru este în Europa, ca parte a Comunităţii.

Însă asta nu înseamnă că viitorul nostru stă numai în Europa, şi nici al Franţei sau al Spaniei, sau al oricărui alt membru.

Comunitatea nu este un scop în sine, un obiectiv final. Nici nu este un instrument instituţional care să fie modificat constant conform dictatelor unui concept intelectual abstract.

Nici nu trebuie să fie osificată de interminabile reglementări.

Comunitatea Europeană este un mijloc practic prin care Europa poate asigura prosperitatea şi securitatea oamenilor ei într-o lume în care există multe alte naţiuni şi grupuri de naţiuni puternice.

Noi, europenii, nu ne putem permite să risipim energii în dispute interne sau dezbateri instituţionale tainice. Acestea nu sunt un substitut pentru acţiunea eficientă.

Europa trebuie să fie pregătită atât pentru a contribui cu toată forţa la propria securitate cât şi pentru a concura comercial şi industrial într-o lume în care succesul este de partea ţărilor care încurajează iniţiativa şi întreprinderile private, mai degrabă decât de partea celor care încearcă să le diminueze.”

Citiți și:
Susținătorii ce s-au deșteptat ai «Brexit-ului» descoperă abia acum că «UE a fost dintotdeauna un proiect al CIA»! 
Experiment devastator al FMI în România: Teoria incendiară a unui analist economic 

yogaesoteric

31 iulie 2015

Cioloş: La absorbţia fondurilor europene, plătim factura pentru ce nu s-a făcut în mandatul lui Ponta

Autor: Sorin Alexandru,vineri, 05 august 2016 

Premierul Dacian Cioloş susţine că în ce priveşte absorbţia fondurilor europene, acum se plăteşte factura pentru lucrurile care nu s-au făcut în 2014-2015, când era Victor Ponta premier.

"E un subiect care se reîncălzeşte aşa la fiecare săptămână, cu zero absorbţie (a fondurilor europene - n.r.). Domnul ministru Ghinea a dat explicaţii foarte clare, cu cifre, cu date, cu măsuri care au fost luate", a declarat Cioloş, citat de stiripesurse.ro.

"Noi preluăm o situaţie. Sunt lucruri care nu au fost făcute în 2014-2015, am luat practic de la zero pregătirea ghidurilor beneficiarilor, plus pregătirea acreditării unor programe, dar avem acum lansate programe şi apeluri de proiecte de câteva miliarde de euro. Vom continua până la sfârşitul anului şi vom ajunge la peste 10 miliarde de euro proiecte lansate, care, de la începutul anului viitor, vor începe să fie finanţate, deci vor fi cheltuieli", a mai spus premierul.

El a adăugat că în acest an au fost absorbite 2 miliarde de euro din proiecte pe perioada 2007-2013, "pentru că acelea erau disponibile". 

Citiţi şi:

CE: România a atras 57 mil. euro din fondurile pentru dezvoltarea rurală pe 2014-2020. La fondurile structurale şi politica de coeziune NU EXISTĂ ABSORBŢIE

Ghinea (MFE): Absorbţia fondurilor europene la nivelul UE pentru perioada 2014-2020 este 1,7%; România înregistrează 0,18%

Document oficial al Guvernului: Absorbţie ZERO a fondurilor europene structurale pentru 2014-2020

http://www.capital.ro/

===================================================

CE: România a atras 57 mil. euro din fondurile pentru dezvoltarea rurală pe 2014-2020. La fondurile structurale şi politica de coeziune NU EXISTĂ ABSORBŢIE

Autor: Sorin Alexandru | vineri, 05 august 2016 

România a absorbit 57 milioane de euro din fondurile pentru perioada de programare 2014-2020, aceşti bani fiind atraşi prin Programul de Dezvoltare Rurală, conform datelor furnizate la solicitarea AGERPRES de reprezentanţi ai Comisiei Europene de la Bruxelles.

'Suma este de 57 milioane de euro, dar numai pentru Programul de Dezvoltare Rurală. Deci, nu este politică de coeziune, este un alt fond, este un fond specific pentru care procesul de desemnare (acreditare n.r.) nu a trebuit să fie făcut pentru că se folosesc aceleaşi agenţii ca în perioada precedentă. (...) Pe partea de politică de coeziune şi aşa mai departe, momentan nu sunt acreditate autorităţile de management şi de aceea nu are cum să existe absorbţie. Oricum, România nu este singura ţară care se află în această situaţie', au precizat reprezentanţii CE.

Potrivit datelor Ministerului Fondurilor Europene, pentru cadrul financiar 2014 - 2020, România are alocare de aproximativ 33 miliarde euro, detaliată pe Programe Operaţionale astfel: Fondul european de dezvoltare regională ( FEDR) - 11,2 miliarde euro, Fondul de coeziune (FC) - 8,1 miliarde euro, Fondul Social European (FSE) - 4,7 miliarde euro, Politica Agricolă Comună (PAC)- 8,127 miliarde euro - pilonul II, la care se adaugă 12,529 miliarde euro aferente pilonului I (plăţi directe), Fondul European pentru Pescuit şi Afaceri Maritime - 0,17 miliarde euro, Fondul European pentru Ajutorarea Persoanelor Defavorizate - 0,41 miliarde euro. 

Suma de 57 milioane de euro, din Programul pentru Dezvoltare Rurală, reprezintă 0,18% din totalul de 33 miliarde de euro. Procentajul de 0,18% a fost anunţat de ministrul Fondurilor Europene, Cristian Ghinea, pe pagina sa de Facebook.

Un memorandum discutat recent în şedinţă de Guvern arată că absorbţia fondurilor structurale din ciclul financiar 2014-2020 este 0%. În acest memorandum, Executivul îşi asumă nişte previziuni de plăţi pe care să le trimită spre decontare Comisiei Europene în acest an. Este o procedură pe care oficialii CE o cer tuturor statelor membre pentru a-şi calibra bugetul în funcşie de nevoile fiecărui stat.

Pe fosta programare financiară 2007-2013, la finalul lunii iunie rata de absorbţie curentă a fondurilor europene a fost de 76,69%.

Astfel, valoarea declaraţiilor de cheltuieli transmise la Comisia Europeană (CE) era de peste 14,6 miliarde euro, în 30 iunie. În ceea ce priveşte rata absorbţiei efective, respectiv rambursările de la CE, aceasta era de 68,47% (13 miliarde euro).

Pe Programul Operaţional Sectorial Creşterea Competitivităţii Economice rata de absorbţie curentă era de 90,02%, pe Programul Operaţional Asistenţă Tehnică - 97,71%, pe Programul Operaţional Sectorial Mediu a crescut la 77,45%, pe Programul Operaţional Regional - 83,91%, pe Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane - 65,14%, pe Programul Operaţional Sectorial Transport - 68,8%, iar pe Programul Operaţional Dezvoltarea Capacităţii Administrative - 98,66%.

Pentru aceste programe România a avut alocată o sumă de 19,05 miliarde euro.

http://www.capital.ro/

============================================

Ghinea (MFE): Absorbţia fondurilor europene la nivelul UE pentru perioada 2014-2020 este 1,7%; România înregistrează 0,18%

Autor: Mihaela Filipescu | miercuri, 03 august 2016 |

Implementarea programelor finanţate din Fondurile Europene Structurale şi de Investiţii alocate statelor membre în perioada 2014 - 2020 a înregistrat, la 31 mai, un nivel de absorbţie de 1,7%, iar în cazul României rata este de 0,18%, în acest context fiind relevant să vorbim despre lansări şi pregătirea de proiecte, a scris, miercuri, pe pagina personală de Facebook, ministrul Fondurilor Europene, Cristian Ghinea, ca replică la afirmaţiile comisarului european pentru politică regională, Corina Creţu.

Recent, Corina Creţu s-a declarat îngrijorată de "startul lent" al României în implementarea proiectelor pentru perioada 2014-2020, afirmând că aceasta are o rată de absorbţie de 0% a fondurilor europene din acest exerciţiu bugetar. 

'Rata de absorbţie 2014 - 2020 este un indicator nerelevant acum, la începutul exerciţiului bugetar, înainte de a fi desemnat sistemul de management în întreg (...) Asta nu scuză faptul că Guvernul Ponta nu a mişcat pe subiect, România stă mai prost decât media europeană, dar recuperăm. Facebook-ul doamnei Creţu (Corina Creţu, comisar european pentru politică regională - n. r.) nu s-a îngrijorat pe subiect la timpul potrivit. Când toată UE e la 1,7% absorbţie pentru 2014 - 2020, şi sunt ţări cu zero, şi cele mai multe în jur de 1%, relevant e să vorbim despre lansări şi despre pregătirea de proiecte. Şi, aici, am lansat ghiduri de 12 miliarde de euro, în 97 de zile de când sunt ministru (...) Din mai până azi au mai fost trimise aplicaţii de plată de către România (şi celelalte state, desigur). Facebook-ul doamnei Corina Creţu spune că este zero, dar ne felicită pentru dialogul constructiv şi eforturile comune (...) Păcat că Facebook-ul doamnei Creţu selectează preferenţial cifre. Mă aştept ca Facebook-ul doamnei Creţu să exprime îngrijorări similare şi pentru celelalte ţări din tabel (...)', scrie ministrul Fondurilor Europene. 

Potrivit acestuia, 'cât despre absorbţia din închiderea programelor 2007 - 2013', se aminteşte despre 'două miliarde de euro intraţi în ţară sub acest guvern până acum, 3,6 miliarde estimate pentru tot anul 2016 (conform celebrului memorandum adoptat săptămâna trecută)'. 

Ghinea notează faptul că datele Comisiei Europene vizează programele aferente politicii de coeziune, politicii agricole comune, politicii de pescuit şi afaceri maritime şi fondul de ajutor european pentru cele mai defavorizate persoane, iar ratele oficiale de absorbţie, la 31 mai, sunt, printre altele: Bulgaria (0,07%), Cipru (0,23%), Spania (1,87%), Ungaria (0%), Italia (0,39%), Polonia (0,87%), România (0,18%). 

Într-o declaraţie făcută marţi, comisarul european pentru politică regională, Corina Creţu, a afirmat că este îngrijorată de "startul lent" în implementarea proiectelor pentru perioada 2014-2020, precizând că România are o rată de absorbţie de 0% a fondurilor europene din acest exerciţiu bugetar. 

"În perioada 2007-2013, prin politica de coeziune, României i-au fost alocate în total 22,4 miliarde de euro din care s-au absorbit până acum peste 85,8% (Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european şi Fondul de coeziune). În ceea ce priveşte Programul Operaţional Regional (POR), pentru perioada 2007-2013, rata de absorbţie la data de 27 iulie era de 92,36% incluzând prefinanţarea şi plăţile în curs (efectuate, însă nedecontate încă de către Comisia Europeană), dintr-o contribuţie totală a UE de 3,966 miliarde de euro prin Fondul european de dezvoltare regională", a spus Corina Creţu. 

Deşi s-a arătat îngrijorată de "startul lent" în procesul de implementare a proiectelor pentru 2014-2020, comisarul european a precizat că ştie că autorităţile din România depun eforturi susţinute în acest sens. 

"Pentru perioada 2014-2020, aşa cum am spus în repetate rânduri, mă îngrijorează startul lent în implementarea proiectelor. Până în momentul de faţă, România are o rată de absorbţie de 0% a fondurilor europene din exerciţiul bugetar 2014-2020, însă ştiu că autorităţile din România depun eforturi susţinute în acest sens, iar, în ceea ce ne priveşte, Comisia Europeană a fost şi va rămâne un sprijin pentru România, aşa cum o facem, de altfel, pentru toate celelalte state membre când întâmpină dificultăţi", afirmă comisarul european pentru politică regională. 

Potrivit Corinei Creţu, politica regională beneficiază de cea mai mare parte din bugetul UE pentru perioada 2014-2020 (351,8 miliarde de euro), fiind principalul instrument de investiţii al Uniunii. Astfel, UE a finanţat de-a lungul anilor zeci de mii de proiecte care au avut ca efect consolidarea creşterii economice şi crearea de locuri de muncă, cu beneficii vizibile atât la nivelul statelor membre, cât şi al Uniunii în ansamblu, spune Corina Creţu. 

Comisarul european a adăugat că, în actuala perioadă de programare, mai mult de 100 de miliarde de euro sunt alocate dezvoltării urbane prin Fondurile structurale şi de investiţii europene. Astfel, pentru prima dată, 15 miliarde de euro vor fi gestionate direct de către oraşele europene. 

"România primeşte a treia alocare ca mărime, după Polonia şi Italia, pentru dezvoltare urbană durabilă, Guvernul României hotărând ca 20% din totalul fondurilor europene alocate în actuala perioadă de programare să fie administrate direct de către aleşii locali. Mai exact, 39 de oraşe - reşedinţe de judeţ - vor gestiona direct o mare parte a fondurilor UE pentru o dezvoltare urbană sustenabilă, având un rol major în implementarea politicii de coeziune", a explicat Corina Creţu. 

Aceasta a menţionat că îşi doreşte ca, până la finalul mandatului său, să vadă că oraşele din România au profitat din plin de oportunitatea ce li se oferă prin fondurile europene pe care le au la dispoziţie în actuala perioadă de programare. 

"În acest scop, împreună cu DG Regio, vom organiza la Bucureşti, la începutul lunii octombrie, un eveniment special dedicat promovării tuturor acestor oportunităţi la care vor fi invitaţi atât primarii celor 39 de oraşe din România, cât şi primari ai altor capitale europene", precizează Corina Creţu. 

România şi Polonia sunt primele state membre unde au fost implementate proiecte-pilot în cadrul acestei iniţiative, în câte două regiuni din fiecare ţară, respectiv Nord-Vest - Nord-Est (România) şi Swietokrzyskie - Podkarpackie (Polonia). 

"În România, am lansat personal această iniţiativă la începutul lunii martie 2016, împreună cu viceprim-ministrul Vasile Dîncu. În colaborare cu serviciile mele şi cu sprijinul Centrului Comun de Cercetare al Comisiei Europene, agenţiile de dezvoltare din cele două regiuni selectate pentru faza pilot au pregătit deja planuri de acţiune pentru măsurile care ar urma să fie implementate în următorii doi ani. Eforturile noastre se vor concentra pe crearea unor conexiuni reale între cercetare, inovare şi mediul de afaceri, ca element fundamental pentru creşterea productivităţii, locuri de muncă durabile şi coeziune socială. Un alt element esenţial al acestei iniţiative este implicarea activă a tuturor actorilor regionali: şcoli şi universităţi, organizaţii de ocupare a forţei de muncă şi sindicate, IMM-uri, investitori, administraţii naţionale şi regionale, ONG-uri", a subliniat Corina Creţu. 

Agerpres

==========================================

Mugur Isărescu a anunţat oficial cât câştigă lunar

Autor: Vlad Petrini | joi, 04 august 2016 | 

Mugur Isărescu, Guvernatorul Băncii Naţionale a României, a anunţat astăzi pentru prima dată că salariul său este de 13.601 euro pe lună.

Consiliul de Administraţie a constatat că în multe bănci centrale s-a accentuat şi diversificat procesul de transparentizare. În consecinţă, Consiliul de Administraţie al BNR a decis să facă publice minutele şedinţelor de  politică monetară şi nivelul de salarizare al Guvernatorului", a spus Isărescu.

"Pot să vă spun că salariul de Guvernator este de 9.495 de euro net lunar, plus indemnizaţia de conducere de 4.105 euro. În total, 13.601 euro“, a mai precizat Isărescu.

El a fost acuzat recent că îşi ţine salariul secret, în timp ce şeful Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, îşi publică veniturile în raportul anual al instituţiei.

Guvernatorul Băncii Centrale a fost acuzat recent că salariul, bonusurile de performanţă şi participările la şedinţe sunt cumulate cu pensia, Mugur Isărescu fiind intrat la pensie din 2014.

Purtătorul de cuvânt al BNR, Dan Suciu a declarat atunci că guvernatorul nu şi-a depus dosarul de pensie la Casa de Pensii pentru calculearea sumelor lunare care ar urma să îi revină, prin urmare nu încasează pensie. 

"Conform Codului Muncii, începând cu 1 iunie 2014, la împlinirea vârstei de 64 ani şi 10 luni am îndeplinit condiţiile cumulative de muncă şi stagiu de pensionare, dar contractul meu de muncă cu Banca Naţională a continuat pe baza deciziei Parlamentului de numire în funcţia de guvernator. Nu am depus cerere de pensie la Casa Teritorială de pensii şi, ca urmare, nu mi s-a calculat, nu mi s-a stabilit, nu am încasat pensia şi nu s-a cumulat pensia cu salariul. Am considerat că acesta este un gest normal şi frumos să nu încasez şi pensia atâta vreme cât încasez un salariu de la BNR. Pensia va intra în plata după depunerea acestui dosar şi nu se plăteşte sub nicio formă retroactiv, indiferent când are loc această depunere a dosarului", a subliniat astăzi Isărescu.

https://www.blogger.com

Liviu Dragnea: O să arăt și minciuna și atitudinea incalificabilă a Guvernului. După acest comportament, începem să ne gândim serios la o moțiune de cenzură

de Roxana Petre , 05 august 2016 

Nota C.M.: din gândirea unui  infractor condamnat

Liderul PSD, Liviu Dragnea, a declarat, vineri, că social-democrații se gândesc „serios” la o moțiune de cenzură. Astfel, el a precizat că la începutul săptămânii viitoare va avea o întâlnire cu Călin Popescu Tăriceanu, pe această temă.

„O să îi răspund croitorașului cel viteaz după Comitetul Executiv Național și o să arăt și minciuna și atitudinea incalificabilă a Guvernului, și față de fondul problemei, și de comunicare. Nu are nevoie să modifice Codul Fiscal, au modificat Codul Fiscal prin hotărâre de guvern. Mă voi documenta după CEx. Este o ilegalitate foarte serioasă, din păcate (...) Voi avea o întâlnire cu domnul Tăriceanu.După acest comportament începem să ne gândim serios la o moțiune de cenzură, pentru că ceea ce au făcut acum, dincolo de dispreț, arată că nu au nici un fel de respect față de lege. Este și o lipsă de informare crasă", a spus liderul social-democrat, la Vaslui, unde are loc reuniunea Comitetului Executiv Național.

Totodată, președintele PSD a adăugat că până la sfârșitul lunii august va prezenta o primă formă a programului de guvernare. „La programul de guvernare se lucrează, va fi un document plin de substanță, aplicabil, care nu va conține nici un fel de poveste, ci lucruri pe care le putem finanța și se vor finaliza în mandate de 4 ani. Am discutat aseară, până târziu, cu fiecare organizație în parte și despre idei, direcții de acțiune din programul de guvernare, cât și de pregătirea și organizarea pentru campania electorală. Vom avea o primă formă până la sfârșitul lunii august care să înceapă să fie prezentată și comunicată", a spus liderul PSD.

Citește și: Dragnea acuză Guvernul că a modificat ilegal legea organică referitoare la Codul fiscal

Întrebat despre numele premierului desemnat al PSD, Liviu Dragnea a răspuns: „PSD a avut tot timpul nume. Nu vrem să aruncăm pe piață nici un nume (...). PSD nu a avut niciodată un premier slab, a avut doar premieri buni care au făcut lucruri bune pentru România. Va avea și de data asta și un program de guvernare care va fi sprijinit și votat, sper, de oameni".

Premierul Dacian Cioloș a dat, joi, o replică dură lui Liviu Dragnea, după ce acesta a amenințat cu o moțiune de cenzură pentru presupusa anulare de către Guvern a unor drepturi ale veteranilor de război.

Citește și: Premierul Dacian Cioloș, replică dură pentru Liviu Dragnea privind facilitățile veteranilor: Astfel de abordări populiste, cu tuşe groase, sunt dincolo de orice comentariu

„Am fost surprins să constat că suntem ameninţaţi cu moţiunea de cenzură pentru unele prevederi din Codul Fiscal, un cod care a fost gândit, redactat şi votat chiar de partidul care lansează aceste ameninţări”, a declarat Dacian Cioloș, pentru Mediafax. Premierul a explicat că Guvernul nu a făcut nicio modifcare legislativă, ci a lămurit  printr-o hotărâre de guvern, definiția bunului aflat în proprietate. Cioloș a anunțat că Guvernul va modifica prin ordonanţă de urgenţă legea Codului Fiscal, în sensul corectării regimului facilităţilor pentru veterani, scopul acestui demers fiind „repararea” unei „greşeli” făcute de guvernul Ponta şi votată în Parlament.  Şeful Executivului a spus că sunt „multe inepţii” inițiate de fostul Executiv pe care actualul Guvern „a trebuit să le corecteze” şi „aceasta va fi încă una dintre ele”. 

„Pe scurt, sunt multe inepţii pe care acest guvern a trebuit să le corecteze. Aceasta va fi încă una dintre ele. Am discutat cu ministrul Finanţelor Publice, Anca Dragu şi vom modifica prin ordonanţă de urgenţă legea Codului Fiscal, astfel încât să reparăm această greşeală făcută de guvernul Ponta şi votată în parlament. Din punctul meu de vedere, aceste scutiri de impozite sunt un gest minim de reparaţie morală şi compensaţie financiară pe care statul român îl poate face pentru veterani şi pentru familiile lor", a spus premierul Cioloş, pentru Mediafax.

Declarațiile premierului au venit după ce preşedintele PSD a susţinut că printr-o hotărâre de guvern aprobată de Executiv veteranii de război şi militarii care au luptat în teatrele de operaţiuni au rămas fără drepturile prevăzute în Codul fiscal.

http://www.romanialibera.ro/

Ministrul Raluca Prună vrea să îl dea în judecată pe Victor Ponta

de Roxana Petre , 05 august 2016

Ministrul Justiției, Raluca Prună, a anunțat, într-o postare pe Facebook, că îl va da în judecată pe fostul premier Victor Ponta, pentru calomnie.

„Un tip pe nume VV Ponta mă face stalinistă. Din nou, a suta oară. Mai bate câmpii și cum că aș fi membru ISIS. Am predat filosofie politică, nu voi zăbovi: l-aș fi pus să repete anul. Pentru delir ideologic. Suntem însă în alt joc și el e (încă) în politica mare. Îl anunț public — ca avocat intrat pe bune în profesie — că pentru toate calomniile îl voi invita de azi înainte să probeze în instanță astfel de afirmații. Poate își ia un avocat neintrat pe ușa din dos în barou, că argumentele formulate de unul singur nu conving oameni raționali, care au silogismul acasă și care cunosc rigorile legii. Pe cei mulți, scârbiți de cum sunteți reprezentați, de aici și de aiurea de prin exilul global, vă invit la reflecție: nu cumva merităm mai mult decât un rebut intelectual de acest tip?! Hai să dăm delete, putem, e o chestie utilitaristă (pt VV Ponta, asta e o chestie legată de număr, vă explic gratis)", a precizat ministrul Justiției pe Facebook.

Joi, Victor Ponta a scris, pe Facebook, că propune construirea unui „Memorial al Crimelor Securității și Stalinismului (plus Băsismului) în România", în care să existe încăperi care să poarte numele de „Monica Macovei" și „Raluca Prună".

„Felicitări Gabrielei Firea și tuturor consilierilor generali care au decis ca Marele Radu Beligan să aibă un loc ce îi poartă numele în București! Atitudinile și abordările fasciste și securiste care sunt atât de prezente în viața publică din România anului 2016 (și în baza cărora toți pigmeii îl "înfierau" cu mânie proletară pe Maestrul Beligan) nu au avut succes de această dată! PS — când o să facem un Memorial al Crimelor Securității și Stalinismului (plus Băsismului) în România putem avea acolo și încăperi cu numele "Monica Macovei" și "Raluca Prună"! Merită tovarășele să nu le uităm ca să nu repetăm ororile acestora!", a scris fostul premier.

http://www.romanialibera.ro/

De prin teze adunate …

  1. O știu pe Nichita, nu știam că o cheamă și Stănescu... Probabil între două cafteli mai scrie și poezii.

  2. Eminescu a fost poet doar cât a trăit. În rest nu știu ce meserie avea.
  3. Dacă Arghezi scria o poezie, Ion Barbu scria alta diferită, ca să nu-i confunde lumea.
  4. Poeții nici ei nu stiau ce scriu, de aceea suntem întrebați mereu ”Ce a vrut sa zică autorul ?”
  5. Poezia patriotică este cea în care ne arătăm dragostea de țară și ura față de dușmani. De aceea maneaua este 
poezie patriotică.
  6. Ștefan Augustin Doi Nași a scris ”Mistrețul cu dinți de argint” în care la sfârșit el moare , dar porcu scapă.
  7. Baltagul e un fel de topor cu care babele își căutau soții prin padure .
  8. Tudor Arghezi și-a luat numele de la râul Argeș, deci este un poet acvatic. În schimb, Ion Dunăreanu este 
poet Fluvial.
  9. În Luceafărul poetul arată cât de proastă e femeia care refuză un super gagiu nemuritor și rece pentru un ospătar 
muritor și cald.
  10. După titlu, poezia ”Zdreanță” pare să fie despre o femeie usoara, dar stiu precis ca este un câine care punea botul
 la ouă. 

Avertisment sumbru: Prea multe privilegii. E doar o chestiune de timp până când vom deveni următoarea Grecie

După ce şi-au acordat singuri pensii speciale, parlamentarii au decis să le acorde privilegii similare şi colegilor din teritoriu. Astfel de decizii lipsite de responsabilitate ar putea, în opinia directorului general adjunct al Institutului pentru Politici Publice (IPP), să transforme România în următoarea Grecie.

Cu asemenea lipsă de responsabilitate fiscală şi de largheţe în care acordăm tot felul de bonusuri, prime, subvenţii, măriri, oricui în domeniul privat sau public, este doar o problemă de timp până când vom deveni următoarea Grecie, a declarat, la RFI, Adrian Moraru, director general adjunct al IPP, în contextul în care Parlamentul a adoptat, aproape în unanimitate, legea pensiilor speciale pentru aleşii locali.

„Din 2.700 de comune din România, 2.000 de comune nu au nici măcar 10% venituri proprii. 90% din bugetul lor este dat de la guvern, pentru că pe teritoriul localităţii lor nu are loc niciun fel de activitate economică şi nu sunt colectate nici impozitele pe locuinţe şi pe terenuri. Este ridicol să spunem că acei oameni merită, după două mandate de primar, pensii de 3.000 – 4.000 de lei, când la ei, într-o comună cu cinci sute de suflete nu au făcut aproape nimic.

Primarii s-au ales, consilierii locali, consilierii judeţeni şi preşedinţii de consilii judeţene sunt deja în funcţie, iar acum, după campanie, trebuie să performeze pentru structurile centrale ale partidelor şi să strângă voturi pentru alegerile parlamentare din toamnă.

Vorbim despre nişte sume inimaginabile. Noi, la IPP, am făcut un calcul. În România sunt aproape 50.000 de aleşi locali. Tot conform unor estimări de ale noastre, rata de reînnoire a aleşilor locali este la aproximativ 45%, de la o alegere la alta. La cele şase rânduri de alegeri pe care le-am avut de-a lungul timpului, acest lucru înseamnă un număr cuprins între 150.000 şi 200.000 de oameni care pot să invoce această lege şi să solicite aceste pensii”, a declarat Adrian Moraru.

Directorul adjunct al IPP avertizează că în spatele acestei legi nu există o estimare clară a costurilor curente şi nici a celor viitoare, costuri care vor creşte de la an la an. Sursa este foarte vag definită, din bugetele locale. Potrivit inițiativei, aleșii locali care nu au fost condamnați definitiv cu executare vor primi pensii speciale după un mandat întreg, sume ce se vor adăuga pensiei clasice de stat. Legea ar urma să intre în vigoare la 1 ianuarie 2017.

„După fiecare patru ani, ne vom trezi cu alţi pretendenţi care vor dori să beneficieze de astfel de pensii. Riscăm ca în zece – douăzeci de ani să avem aproape jumătate de milion de oameni, dacă nu mai bine, care să poată să beneficieze de o asemenea lege. (...)

Cred că este doar o problemă de timp, pe care nu îl putem încă estima, până când vom fi următoarea Grecie. Cu asemenea lipsă de responsabilitate fiscală şi de largheţe în care acordăm tot felul de bonusuri, prime, subvenţii, măriri, oricui în domeniul privat sau în domeniul public, în domeniul angajaţilor de la stat sau în cel al demnitarilor, este doar o problemă de timp până când vom deveni următoarea Grecie”, a atras atenţia Adrian Moraru.

Sigura şansă rămâne, în opinia directorului adjunct IPP, preşedintele Klaus Iohannis, dar şi Curtea Constituţională, care poate să invoce, din nou, sursa acestor venituri.

Citiți și:Parlamentul României – un mediu de parazitism
Un avertisment lucid şi extrem al unui cunoscut academician: Integrarea în UE este pentru România, de fapt, o evidentă dezintegrare
România a fost vândută la hectar. Oficial: 40% din terenurile agricole sunt în posesia străinilor

yogaesoteric
31 iulie 2016 

Mihai Eminescu: «Politica străină împreună cu străinii ce ne guvernează tind la substituirea elementului român prin niște scursori»

Se spune că Mihai Eminescu ar fi plecat dintre noi la 15 iunie 1889. Au trecut 127 de ani de atunci, iar marele poet național e mai prezent și mai aproape de noi decât mulți dintre cei cu care suntem contemporani.

„Ȋntâmplarea m-a făcut ca din copilărie încă să cunosc poporul român din apele Nistrului începând în cruciș și până în Tisa și Dunăre și am observat că modul de a fi, caracterul poporului este altul, absolut altul decât acela al populațiilor din orașe, din care se recrutează guvernele, gazetarii, deputații ș.a.m.d.” (Mihai Eminescu, Scrieri politice, vol. II, pag. 443)

„Ȋn sferele noastre așa-zis culte s-a lățit obiceiul de a nu gândi nimic din proprie inițiativă.” (vol. I, pag. 516)

„Nu cultura îl face pe om cinstit, și se află în cel din urmă țăran de munte mai multă noblețe de inimă, mai mult caracter, mai mult simț de dreptate decât în Flevii și Caradalele lustruite și aristocratizate.” (vol. II, pag. 270)

„Nu în cultura excesivă a minției consistă misiunea școlilor – excepție făcând cele înalte – ci în creșterea caracterului.” (vol. II, pag. 228)

„Când vorbim de poporul român, știm foarte bine de cine vorbim. Nu de amestecături, nu de oameni veniți de ieri, de alaltăieri în una din provinciile Daciei lui Traian, ci de acel element etnic ieșit în încrucișarea Romanilor cu Dacii, de rasă română. Aceasta a fost în trecutul țărilor noastre rasa plastică, rasa formatoare de stat, cea orânduitoare, cea istorică, aceasta trebuie să-i rămână de acum înainte. Cum că deosebirea între adâncimea rasei istorice și superficialitatea celei superpuse e mare o știe oricine. Ȋn inima unui popă din Ardeal e mai mult sentiment național românesc decât într-o sută de mii de Caradale și craniul unui singur român încape de cinci ori pe atâția creieri pe cât s-ar constata cu cumpăna în titvele mutrelor de paiață ale patrioților.” (vol.II, pag. 312)

„Poate e singura chestiune, în care am scris cu atâta patimă de care e capabilă inima noastră, cu toată durerea și cu toată mila, pe care ne-o inspiră tocmai țăranul, acest unic și adevărat popor românesc. El, căruia nu-i dăm nimic, în schimb păstrează prin limbă și datini unitatea noastră națională; el e păstrătorul caracterului nostru în lumea aceasta franțuzită și nemțită, el e singurul care de zece veacuri n-a disperat de soarta noastră în orient. Așa chilos și greoi cum este, e o parte din rezistența în el, pe care nimeni n-o poate sfărâma, nimeni îndupleca... pretutindeni același, pretutindeni întruchiparea tinereții eterne, pretutindeni simțindu-se și fiind superior celor ce-l înconjoară.” (vol. II, pag. 422-423)

„Prin urmare elementul istoric din România ar trebui să predomine în aceste momente în care istoria întreagă a României e primejduită, și crează-se că cel din urmă răzeș din vremea lui Ștefan Vodă sau a măriților Basarabi are mai mult simț istoric și mai multă iubire de Țară decât veniturile, care decid astăzi asupra țării românești.” (vol. I, pag. 170)

„Greutatea ce apasă pe țăranul nostru în momentul de față din cauza costisitoarei organizațiuni liberale îl face accesibil la cea mai neumană exploatare din partea capitalului. Terenul e pregătit pentru exproprierea nației românești din chiar țara, din chiar pământul strămoșesc.” (vol. I, pag. 503)

„Și care e scopul cu care se nimicește moralmente și fizic poporul nostru, căci statistica ne dă dreptate: se nimicește. Dacă în fruntea guvernului ar fi o comisie străină, am ști scopul: substituirea. Există străini care nu fac niciun mister din aceasta: alt popor pe aceeași expresie geografică e parola multora dintre ei... Politica străină împreună cu străinii ce ne guvernează tind la substituirea elementului român prin scursori din toate unghiurile lumii.” (vol.II, pag. 510)

„Libertate, egalitate, fraternitate! Ce e mai frumos în lume decât ca tot ce se scurge în România, ca într-o mlaștină, să fie liber ca noi, egal ca noi? Și pe când această plebe se înmulțește pe zi ce merge, neamul nobil și drept care cutremura odinioară pământul la un semn al lui Mircea Basarab, sărăcește, scade mereu.” (vol.II, pag. 164)

„Depinde de oameni de a spera totul de la schimbările politice, demoralizându-i sistematic, făcându-i lingușitori și calomniatori, încât liberalismul în România în loc de a avea rezultat oțelirea caracterelor, a avut din contră pe acela de a bizantiniza și a veșteji oameni ce erau încă neatinși de acel rău.” (vol. I, pag. 549)

„Politică proprie nu numai că nu s-a făcut vreodată, dar cei mai mulți oameni par a avea o înăscută incapacitate de a înțelege importanța cuvântului. Nu este și n-a fost nicicând politică frământarea bizantină de a parveni, intrigile personale de harem și seraiu și goana după aur a o mână de străini deghizați constituiți în societăți de exploatare... Oare politică să fie a se servi de oameni corupți a căror viață privată și publică e un adevărat scandal și a face din ei sâmburul partidului său?” (vol. II, pag. 509)

„Față c-o asemenea priveliște, în care virtuțile se consideră de unii ca o nerozie, se taxează de alții ca o crimă, în care inteligența și știința sunt privite ca lucruri de prisos, sunt expuse invidiei nulităților și batjocurii caracterelor ușoare, în care cumințenie se numește arta de a parveni sau de a trăi fără compensație din munca altora, spiritul cel mai onest ajunge în momentul fatal de cumpănă în care înclină a crede că în asemenea vreme și-n așa generație însușirile rele ale oamenilor sunt titlu de recomandație.” (vol. II, pag. 178)

„Nu acel om politic va fi însemnat, care va învăța și combina sisteme nouă, ci acel care va rezuma și va pune în serviciul unei mari idei organice înclinările, trebuințele și aspirațiunile preexistente ale poporului său.” (vol. II, pag. 438)

Citiți și:
Marele patriot Mihai Eminescu, un martir ucis la o comandă ce a fost dată de francmasoni.
Ambasadorul Braziliei i-a mulțumit postum lui Eminescu pentru… creșterea economică spectaculoasă a țării sale!!! 

yogaesoteric
30 iulie 2016 

Preşedintele Cehiei cere organizarea unui referendum privind apartenenţa ţării la UE şi NATO

Pentru convocarea unui referendum în Cehia ar fi nevoie de adoptarea unui amendament constituţional, care să fie aprobat de cele două camere ale Parlamentului de la Praga.

În Parlamentul ceh, mica formaţiune de opoziţie Usvit, de extremă dreapta, a încercat în luna mai să obţină aprobarea pentru organizarea unui referendum privind ieşirea din UE, însă a eşuat să obţină suficient sprijin pentru acest plan.

Uniunea Europeană este nepopulară şi în rândul comuniştilor, al treilea cel mai important partid din parlament, cât şi în rândul unor membri ai Partidului Civic Democrat.

„Nu sunt de acord cu cei care sunt pentru părăsirea Uniunii Europene”, a spus președintele ceh Zeman cu ocazia unei întâlniri cu cetăţenii în oraşul Velke Mezirici, citat de un post de radio din Cehia. „Dar voi face tot ce ce se poate pentru ca ei să aibă un referendum şi să se poată exprima. În mod similar şi în ceea ce privește ieşirea țării din NATO”, a adăugat preşedintele Zeman.

Potrivit unui sondaj al Institutului CVVM, organizat în Cehia în luna aprilie, nivelul satisfacţiei în privinţa apartenenţei la UE a scăzut la 25%, comparativ cu 32% cât era apreciat în anul precedent.

Modul în care UE a gestionat criza refugiaţilor a provocat ostilitatea multor cetăţeni din statele estice ale blocului comunitar, iar unele ţări din această zonă au refuzat aplicarea cotelor obligatorii de imigranţi, care au fost introduse de Comisia Europeană.

Citiți și: 
Este semnificativ: Elveţia îşi retrage oficial cererea de aderare la Uniunea Europeană
Polonia, Ungaria şi Slovacia resping cu vehemență propunerea Comisiei Europene de a «amenda» ţările care nu primesc refugiaţi musulmani 

yogaesoteric
30 iulie 2016