La
jumătatea lunii octombrie 2015, două avioane F16 americane au atacat
Alep, un oraş din Siria cu 2,5 milioane de locuitori, unul din cele mai
vechi aşezăminte de pe Pământ. Preşedintele Putin a denumit atacul
„ciudat” şi a ridicat semne de întrebare asupra motivelor Statelor
Unite. După atac, motivaţia din spatele actului aparent bizar a devenit
clară: America încearcă să distrugă regimul Assad folosind arme
biologice.
Agenția națională de știri din Siria, SANA, a relatat astfel evenimentul: „Încălcând
flagrant legile internaționale, avioane de război ale alianței conduse
de Statele Unite ale Americii au violat spațiul aerian sirian și au
bombardat infrastructura civilă din Mareʼa, Tal Shaʼer şi al-Bab, în
zona rurală a provinciei Alep. Avioanele au atacat și centrala electrică
care deserveşte oraşul Alep, determinând o masivă pană de curent în
localitate.
Această agresiune
survine la numai opt zile după ce două avioane F16 aparţinând alianţei
au atacat alte două centrale din zona al-Radwaniye, la est de oraşul
Alep, întrerupând curentul electric din zona respectivă.”
Rezerva
naturală de apă a Siriei, fluviul Eufrat, este infestat cu holeră, dar
şi cu alte zeci de boli ce se răspândesc prin intermediul apei, care
sunt rezistente la antibiotice și în cazul cărora e puțin probabil ca
chiar și cel mai bun tratament paleativ să garanteze un rezultat
favorabil.
În 2013, Alep a suferit un atac
similar, cu gaz sarin, de care a fost învinovățit la vremea respectivă
guvernul de la Damasc. Statele Unite nu au oferit nicio explicație
atunci când s-a descoperit că gazul sarin fusese de fapt produs de un
centru american de cercetare din Tbilisi, Georgia. Documentarul realizat
de Russia Today pe acest subiect – martori fiind membrii unei echipe de filmare de la Press TV,
condusă de Serena Shinn – a fost interzis în SUA şi introdus pe furiş
în Siria. (Serena Shinn a fost ucisă în Turcia la câteva zile după ce a
afirmat că teroriștii ISIS intră și ies din această țară după bunul
plac, în mașini ale unor organizații umanitare americane.)
Atacul
din toamna anului 2015 coincide atât cu criza refugiaţilor din Europa
cât şi cu operaţiunile pe scară largă de „curăţare” a provinciei Alep de
„teroriştii moderaţi” susţinuţi de coaliţia condusă de SUA. Cel mai
probabil aceste motive au condus Pentagonul la decizia de a ataca
sistemele de purificare a apei din Alep, cu scopul de a provoca o
epidemie de holeră într-unul dintre cele mai mari oraşe ale Orientului
Mijlociu, ce ar fi condus la exodul a zeci de mii de refugiaţi în
mijlocul unei operaţiuni militare masive împotriva grupărilor teroriste
cu care Pentagonul are relaţii de ceva timp.
Totuși,
până acum planul Americii a eşuat. Dacă ar fi avut succes, până la
100.000 de refugiaţi ar fi fugit în provincia Hatay, din Turcia,
infectând acolo până la un milion de persoane într-o zonă înțesată cu
refugiaţi.
Holera este o boală puternic
infecţioasă. O duzină de pacienţi cu holeră pot supraaglomera orice
clinică sau chiar un spital regional. O duzină de bolnavi de holeră pot,
în câteva zile şi în condiţii potrivite – război, refugiaţi – să
recreeze situații care nu au mai fost întâlnite din Evul Mediu.
Referirile
la atacul american au fost complet inexistente în toate relatările
asupra situației din regiune, inclusiv în postările pe Twitter şi
Facebook. Toate știrile legate de bombardamentul american au fost
șterse, cu excepţia celor publicate de Veterans Today,TASS şi Russia Today.
Chiar şi declaraţiile preşedintelui Putin, care a menţionat acest atac
american cu trei ocazii, sunt interzise în toată presa vestică şi au
fost eliminate de pe internet.
În cazul acestui
atac, planul Pentagonului a fost în mod specific un act de război
biologic, și nu este pentru prima dată când o astfel de tactică militară
a fost aplicată în Siria. Armata Siriană Liberă, care are în fiecare
unitate consilieri pentru operaţiuni speciale israelieni şi americani, a
atacat rezervele de apă de pe întreg teritoriul Siriei, în special pe
cele din Damasc.
Prin distrugerea unităților de
purificare a apei, către populație va ajunge o apă infestată cu holeră
și mulți alți agenți toxici și infecțioși, provocându-se o cumplită
epidemie. Prezența bacilului holeric în apele
fluviului Eufrat este certă. Nu mai demult de toamna anului trecut, în Irak a fost înregistrată o epidemie de holeră cu aproape cinci mii de bolnavi, în localitățile de pe cursul fluviului Eufrat.
fluviului Eufrat este certă. Nu mai demult de toamna anului trecut, în Irak a fost înregistrată o epidemie de holeră cu aproape cinci mii de bolnavi, în localitățile de pe cursul fluviului Eufrat.
Holera
Este o boală gastrointestinală acută şi potenţial severă determinată de bacteria numită Vibrio cholerae.
Acest germen a fost investigat în trecut ca posibilă armă
bacteriologică. Holera nu se răspândeşte uşor de la un om la altul,
astfel că rezervoarele mari de apă ar trebui să fie în mod puternic
contaminate cu această bacterie pentru a fi folosite ca arme biologice.
Holera
se transmite, în principal, fie prin ingestia de apă poluată de
dejecţiile umane infectate, fie prin ingestia de alimente sau băuturi
contaminate, sau chiar prin ingerarea de crustacee infectate.
Microorganismul poate supravieţui până la 24h în canalele de scurgere şi
până la șase săptămâni în anumite tipuri de apă impură ce conţine
materii organice. Poate suporta îngheţul pentru 3 sau 4 zile, dar este
foarte rapid omorât de căldura uscată, vapori, fierbere, expunere pe
timp scurt la dezinfectanţi obişnuiţi şi clor.
Vibrionul holeric, introdus în organismul uman, produce o enterotoxină care alterează peretele intestinului subţire fără să-l distrugă. Toxina holerică determină mucoasa intestinală să secrete cantităţi mari de fluid, proces care va produce o diaree apoasă, de culoare maro-gri. Boala propriu-zisă se manifestă prin diaree gravă şi vărsături excesive, care conduc la o deshidratare rapidă a bolnavului. Dar se ştie că boala evoluează frecvent atipic.
Vibrionul holeric, introdus în organismul uman, produce o enterotoxină care alterează peretele intestinului subţire fără să-l distrugă. Toxina holerică determină mucoasa intestinală să secrete cantităţi mari de fluid, proces care va produce o diaree apoasă, de culoare maro-gri. Boala propriu-zisă se manifestă prin diaree gravă şi vărsături excesive, care conduc la o deshidratare rapidă a bolnavului. Dar se ştie că boala evoluează frecvent atipic.
Holera determină o
mortalitate ridicată, până la 85%, la izbucnirea bolii într-un grup
populaţional; ulterior acest indice de letalitate scade între 20 și 70%
la cazurile netratate
Prevenirea apariţiei unei
astfel de epidemii se bazează pe măsuri sanitare privind circuitul
apelor folosite şi latrinele, precum şi pe reguli de igienă simple:
curăţenia perfectă a alimentelor şi mâinilor, apă de băut din surse
sigure, în sticle capsulate, sau fiartă.
Citiţi şi:
Dezvăluiri pentru o mai bună înţelegere a situaţiei din Siria
Războiul din Siria a fost planificat cu doi ani înainte de «Primăvara Arabă»
yogaesoteric
21 ianuarie 2016
21 ianuarie 2016
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu