România Mare – Judeţele din care erau alcătuite regiunile tradiționale ale României între 1925 și 1940
11 iunie 1919 -
Consiliul Suprem al Conferinței de la Paris comunica delegației
României hotărârile referitoare la hotarele României cu Ungaria și cu
Iugoslavia. Se recunoaște unirea României cu Transilvania, Crișana,
Maramureș și cu o parte a Banatului.România Mare (România interbelică, România Întregită) – termenul „România Mare” („România Întregită”) a intrat în uz după Tratatul de la Versailles,
din 1920, nu ca un concept iredentist sau expansionist, ci ca o stare
de fapt, obiectivă, în comparație cu dimensiunile geo-politice
anterioare.
România dintre cele două războaie mondiale a avut extinderea
teritorială maximă din istoria sa, 295.641 km2 (în timp ce în prezent
extinderea teritorială a României este de 238.391 km p).
România Mare a
existat în această formă până în 1940. Ca urmare a Pactului
Ribbentrop-Molotov din 1939 – ultimatumul sovietic de „retrocedare imediată a Basarabiei și a Bucovinei de nord”
(26 iunie 1940) și Dictatul de la Viena (30 august 1940) – România a
pierdut o treime din țară fără să fi tras un foc de armă. Termenul, ROMÂNIA MARE nu a
fost niciodată denumirea oficială a statului român, nefiind înscris în
constituție.
https://www.facebook.com/photo/?fbid=1933659497023221&set=gm.521140079748167
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu