............................................................................................................................................................................................................................................................................................. PENSIILE SPECIALE ȘI FONDURILE ALOCATE PARTIDELOR POLITICE DIN BUGETUL STATULUI REPREZINTĂ FURT DIN AVUȚIA NAȚIONALĂ

joi, 28 mai 2020

Citește CV-ul neromanțat al lui Victor Ponta. L-ai angaja ca președinte?




de Daniel Befu

 CURICULLUM VITAE:
Prenume: Victor Viorel, Nume: Ponta, Data nașterii: 20 septembrie 1972, București, România, Funcția curentă: Premierul României, Funcția pentru care aplică cu acest CV: Președintele României
Educația
2000 -“Master de trei luni” la Universitatea din Catania. După ce jurnaliștii au descoperit că masterul a fost unul de-o primăvară, din martie până-n iunie, premierul și-a scos mențiunea din CV.
1999-2003 – Doctor în drept penal, cu lucrarea ”Curtea Penală Internaţională”, teză ”citată” de prestigioasa revistă internațională Nature. Conducător de doctorat i-a fost prof. univ dr. av. Adrian Năstase. E o teză extrem de citită și, mai ales, citată în spațiul public.
2004 – Master de trei luni la Universitarea Oxford (a doua cea mai bună universitate din întreaga lume). Ulterior, după ce jurnaliștii au primit de la conducerea prestigioasei universități răspunsul că Victor Ponta nu se află pe nici o listă de absolvenți de Oxford, premierul a eliminat mențiunea din CV-ul afișat pe site-ul www.cdep.ro.
Activitate profesională (la stat)
1998 – 2001, Procuror – Secţia de Anticorupţie, Urmărire Penală şi Criminalistică, specializat în domeniul infracţiunilor economico – financiare, Parchetul de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie. A instrumentat Dosarul Megapower și Dosarul de înșelăciune al lui Elan Schwarzenberg, prin care acesta își păcălise partenerii de afaceri britanici cu aprox. 1 milion de USD (bani ceruți de Elan ca să cumpere pe nimic numeroase spații comerciale de la FPS. În sumă era inclusă și șpaga pentru cumpărarea elanului oficialilor români). Evz și Hotnews au publicat după mijlocul anilor 2000 o transcriere a unei înregistrări în care Elan Schwarzenberg povestea în privat cum i-a instrumentat Ponta cazul, care, conform respectivelor articole, primise ordin să-l albească pe Elan. Procurorul Ponta i-a dat NUP. Precizăm și că Elan Schwarzenberg și-a avut sediul firmei Neocity în aceași clădire unde au funcționat numeroase firme ale grupării Cocoș-Bittner și că Ponta a devenit avocatul lui Cocoș.
2002-2004 – Șef al corpului de control al prim-ministrului Adrian Năstase În mandatul său ca veghetor al semnării unor contracte în avantajul statului român, Guvernul a privatizat Petrom cu tot cu rezervele strategice de gaz și asumându-și povara decontaminării siturilor companiei preluate de OMV (firma lui Ponta SIECO SRL și firma cumnatului lui Ponta, Grossmann Engineering au avut contracte cu Petrom).
În mandatul lui Ponta la șefia Corpului de Control s-a semnat contractul (redactat de mama lui Dan Șova, prietenul lui Ponta) cu Bechtel, care a făcut ca Ardealul să nu aibă nici în 2014 o conexiune cu Europa Occidentală printr-o cale rutieră de mare viteză.  Cu Ponta la Corpul de Control, Adrian Năstase, a semnat cu Dinu Patriciu, celebra amânare de la plată a datoriilor enorme ale Rompetrol. În aceiași perioadă, fără ca șeful Corpului de Control să sesizeze ceva, DIP semna cu Bogdan Buzăianu (finul lui DIP) și cu alți băieți deștepți, contractele pe 10 ani care au îngenuncheat Hidroelectrica prin externalizarea profitului în conturile unor indivizi privați.
2004-2008: Deputat în Parlamentul României Ca deputat, folosindu-se de prevederile unei legi parșive, făcută de deputați pentru a-și umple buzunarele din banii României, s-a folosit de buletinul de Gorj (deși Ponta e 100% born and raised în București), pentru a primi bani de chirie de la Parlament, în contextul în , la acel moment, deținea pe aceeași stradă cu Parlamentul, pe Calea 13 septembrie, un apartament de 90 mp. Nașul său, generalul UNPR Gabi Oprea, a făcut la fel ca Ponta, deși avea mai multe vile și apartamente în București, însă spre deosebire de finul său, după izbucnirea scandalului, el și-a donat unei fundații pentru necăjiți din Voluntari, banii încasați în mod imoral de la stat. Ponta a donat în acel an o sumă consistentă către PSD.
Activitate privată, în paralel cu cea publică
2004-2006: avocat al familiei Cocoș. Numele avocatului Victor Ponta apare în Monitorul Oficial doar în 11 situații din 2001 încoace. Dintre acestea, 9 sunt în firmele familiei lui Dorin Cocoș.
2006- avocatul lui Ovidiu Tender. Deși ca parlamentar nu avea voie să-l apere, ca urmare a arestării sale în Dosarul RAFO, deputatul Victor Ponta și-a scos roba de la naftalină și s-a dus în sala de judecată, ca să ceară eliberarea lui Tender (cel care a preluat numeroase companii strategice de la statul român).
2007-2008- senior partener la Casa de Avocatură Șova și Asociații. Dan Șova nu i-a fost doar subaltern, ca ministru pentru o mică perioadă al Marilor Proiecte, ci i-a fost și superior lui Ponta, în Casa Șova. Era perioada când casa lui Șova încasa milioane de la Turceni și Rovinari, fieful electoral al lui Ponta (deputat de Gorj).
Omul de afaceri
1994-2002: Victor Ponta a fost asociat și administrator în firma de instalații de încălzire și aer condiționat “SIECO SRL”, o companie care în perioada cât Ponta a fost prezent și ulterior ieșirii din ea a beneficiat de contracte cu RAAPPS, Bancorex, Petrom etc.  
2004-2005: Victor Ponta a fost asociat în “SC FOTBAL CLUB NAȚIONAL 2000 SA”, alături de Vlad Soare (aghiotant al lui SOV), de Khalil Abi Chahine (unul dintre receptorii șpăgii din Dosarul Microsoft și fin al lui NIRO), de Bartolomeu Finiș (soțul lui Carmen Finiș, cea a cărei firmă, Domino Impex 94  a pus mâna pe o halcă din Herăstrău), de Gino Iorgulescu (cercetat de DNA pentru un scandal de corupție alături de Mitică Dragomir, cu un teren în Cotroceni) și Mircea Ursache (vicepreședinte al ASF și fost oficial al Bancorex).
Genealogia afacerilor familiei Ponta
2006-2012: Soțul Alexandrei Ponta (sora lui Victor Ponta) a intrat în acționariatul firmei de construcții “Grossmann Engineering Group”, firmă care a fost răsfățată de statul român cu contracte în valoare de zeci de milioane de euro. Cel mai bănos contract al cumnatului lui Ponta a fost câștigat în timpul protestelor de stradă din ianuarie 2012, când românii își strigau sărăcia. Ponta era cu săracii în timpul protestelor (iar în conturile cumnatului curgeau bani de la Guvernul Boc, care tăiase pensiile și salariile).
2012: Firma de publicitate “Herțanu Projects SRL” a cumnatului și mamei lui Ponta și manageriată de sora lui Ponta (Alexandra Herțanu), s-a ocupat de publicitatea șantierelor pe care lucra cumnatul lui Ponta (pe bani europeni și ai statului român). De asemenea, a prestat servicii pentru Rompetrol atât sub Dinu Patriciu cât și sub kazahi. În ianuarie 2014, în ciuda recomandărilor Președinției și CC, premierul uneia din cele mai sărace țări ale Europei, România, făcea gestul generos de ștergere a datoriilor Rompetrol, firma cu care familia sa derulase afaceri. Datorii de jumătate de miliard de dolari.
2007-2012: Firma de contabilitate “Exfin 2000 SRL”, controlată de mama și sora lui Ponta, a ținut contabilitatea unei pleiade de firme abonate la contracte cu statul, la fonduri europene și la concesiuni de zăcăminte. Firme apropiate de Octavian Morariu, dar și de personaje cu background infracțional sau firme care apoi au apelat la serviciile rețelelor de euthanasiatori de SRL-uri, ca Daniel Nicolae Cercel sau Laurențiu Barbu Claudiu și gruparea Reinvent/Reinvest. Barbu Laurențiu este cel care a gestionat datoriile PSD  către Tipaert Group din 2009, pe care le-a transferat către offshore-ul cipriot Ocean Zone Energy.
Pasiuni
Raliul, sponsorizat de Robert Negoiță, de Dorinel Umbrărescu (care în timpul Guvernării Ponta a primit singur sau în tandem, contracte de jumătate miliard de RON), de la Casa Șova și Asociații (care a încasat sume uriașe de la Rovinari, Turceni și ALPAB) și de la Jack Daniels (chiriașii turnului de birouri al lui Nicolae Dumitru, cel care i-a vândut Dacianei Sârbu și lui Ilie Sârbu două apartamente de lux, NIRO e acum arestat în Dosarul Microsoft).
Situația locativă: proprietar
Victor Ponta și Daciana Sârbu dețin 7 locuințe, dintre care 3 vile și patru apartamente, în Gorj, Cornu și București. În jurul lor roiesc scandalurile, una din superbele vile de la Cornu fiind inițial declarată de Daciana Sârbu drept anexă, însă fotografiile aeriene luate  din avion în 2010 cu “anexa” au arătat că e de fapt o “cabană elvețiană”. Ponta și-a luat în 2012 ultimul dintre apartamente de la o firmă deținută până cu doar câteva luni înaintea tranzacției de către un offshore anonim din Panama. De altfel întreg cartierul de lux unde locuiește Ponta a fost construit de un grup de firme, printre care s-au aflat Running Total Group și Meneledil Associated, două offshore-uri din BVI, care au încasat o parte din șpăgile Microsoft.
Afini
Socrul din a doua căsătorie, Ilie Sârbu, iubitor de pădure, alături de Viorel Hrebenciuc.
Nașul băiatului din prima căsătorie a lui Victor Ponta e generalul UNPR și vicepremierul Gabriel Oprea.
Nașul la a doua căsătorie este George Maior, șeful SRI.
Medicul de familie al lui Victor Ponta este Doru Bădescu, medicul a numeroși penali celebri. Ponta i-a găsit și lui un serviciu bun la stat: șefia CNAS.
Soțul verișoarei lui Victor Ponta, Rodica, este Robert Cazanciuc, ministrul Justiției.
Referințe
Ion Iliescu: E un cârlan
Mircea Cosma: „Victor, o galaxie română în devenire, Răsare in universul zidit pe rastigniri,
Pe temelie veche, de piatra si jertfire, el reinalta o tara a vechilor romani! Victor Ponta presedinte!”
Viorel Hrebenciuc: știe engleză
Realizări:
După 12 ani în funcții publice, ultimii doi și jumătate în calitate de premier, Victor Ponta se poate lăuda cu urmărtoarele realizări…
…… vă rugăm pe d-voastră să completați.
Întrebare de final: recitinând CV-ul de mai sus, d-voastră l-ați angaja pe Victor Ponta în funcția de șef al statului
”Eu îmi doresc doar ca fiul meu să trăiască într-o țară normală”
răspuns al lui Victor Ponta (prin SMS) la o întrebare legată de școala privată la care învață fiul său (și unde plătea o taxă de 6.000 de euro/an)
Și eu îmi doresc să trăiesc într-o țară normală.
Poți citi CV-ul în extenso pe investigatiicenzurate.ro.
https://www.romaniacurata.ro/citeste-cv-ul-neromantat-al-lui-victor-ponta-l-ai-angaja-ca-presedinte/?fbclid=IwAR3L73NlorBfZHvf07HdXxxqQEv2C-yBIefzgDa1JBRHoCY8MZpcuTqLiIE

marți, 26 mai 2020

Dublul succes: operația reușită, pacientul mort!


 Ilie Șerbănescu

ILIE ȘERBĂNESCUActualizat: 21.05.2020 - 01:45
 Dintre țările lumii, care au situații complet discrepante din punct de vedere demografic (vezi România Liberă, 13 mai 2020), epidemia de coronavirus, din motive naturale sau de laborator, dar neștiute încă – de aceea și circulând atâtea ipoteze și supoziții! – a atacat în plin țările cu factor demografic deficitar (în principal lumea dezvoltată). Cazul Chinei, cea mai populată țară a lumii, este unul aparte, nu atât prin faptul că a pășit și ea de foarte curând în rândurile celor cu creșteri demografice în scădere, ci îndeosebi prin multele necunoscute și stranietăți: printre altele, deși considerată, cel puțin inițial, focar al pandemiei, cele mai multe zone ale marii Chine nici n-au fost  măcar afectate! În timp, desigur, semnele de întrebare vor avea răspunsuri, dar cine știe când definitive!
Dintre țările lumii, care au situații complet discrepante din punct de vedere demografic (vezi România Liberă, 13 mai 2020), epidemia de coronavirus, din motive naturale sau de laborator, dar neștiute încă – de aceea și circulând atâtea ipoteze și supoziții! – a atacat în plin țările cu factor demografic deficitar (în principal lumea dezvoltată). Cazul Chinei, cea mai populată țară a lumii, este unul aparte, nu atât prin faptul că a pășit și ea de foarte curând în rândurile celor cu creșteri demografice în scădere, ci îndeosebi prin multele necunoscute și stranietăți: printre altele, deși considerată, cel puțin inițial, focar al pandemiei, cele mai multe zone ale marii Chine nici n-au fost  măcar afectate! În timp, desigur, semnele de întrebare vor avea răspunsuri, dar cine știe când definitive!
Lumea cu factor demografic deficitar a replicat epidemiei cu o strategie unică. S-ar putea spune că a fost un fel de „ordin pe unitate”, câteva țări, cum a fost cazul Marii Britanii și Olandei care au încercat inițial o altă abordare (respectiv așteptarea imunizării în masă), primind probabil „indicații” să intre în rând! Numai mica Suedie a fost lăsată de-o parte ca un cobai special! Fără un factor demografic deficitar, strategia de răspuns ar fi fost probabil alta. S-ar fi lăsat ca epidemia să-și facă praștia, adoptându-se măsuri de blocare a răspândirii, dar nu de oprire a economiei, de izolare socială cu discriminări pe criterii de vârstă, și, probabil, mortalitatea ar fi atins pe cei mai în vârstă,  care oricum însă ar fi urmat să moară de ceva (c-așa-i viața!). Cu un factor demografic profund deficitar s-a adoptat însă o altă strategie, încercându-se să se obțină tot ce se poate tocmai de la factorul demografic, chiar cu prețul unor repercusiuni grave în economie, adică în dauna factorului economic căruia părea să i se acorde până în momentul cu pricina prioritatea absolută. În lipsa unui antidot (medicament sau vaccin), strategia a fost, medical vorbind, una de Ev Mediu:  izolarea în casă a oamenilor, distanțarea socială. La o primă privire, obiectivul vizat, părea să fie împiedicarea oricărei deteriorări și mai severe a factorului demografic deficitar (mai pe șleau spus, încercarea de a avea cât mai puține pierderi de vieți omenești care ar adânci deficitul factorului demografic). Două aspecte au generat însă semne de întrebare: 1) de la început s-a comunicat în spațiul public ideea concluzivă că bătrânii sunt cei mai vulnerabili; 2) în această bază, s-au stabilit restricții speciale pentru persoanele peste 65 de ani, chipurile pentru protecția lor, transformându-le într-un fel în cei mai mari infractori ai contemporaneității!
Într-un mod absurd (și evident discriminatoriu)! Probabil de rușine, unele țări n-au făcut respectiva discriminare! Majoritatea însă da! Spre rușinea lor! Încet, încet vălul inițial s-a mai ridicat. Deși s-a admis pe parcursul pandemiei că, doar în cazul anumitor țări, persoanele de peste 65 de ani sunt cele mai afectate și că în general coronavirusul nu prea alege în funcție de vârstă, precum și că mai degrabă ravagiile le face în rândurile celor suferind și de alte maladii, insistența strategiei asupra respectivelor persoane în vârstă a dat rău de tot de gândit! ,,Lucrurile s-au clarificat din momentul în care s-a „oficializat” ca să spunem așa curba pandemiei: un vârf al infectărilor va fi atins cândva, după care avea să urmeze o pantă descendentă  semnificativă! ”
 
N-am înțeles această subită cădere: este din cauză că virusul și-a consumat gloanțele sau că infecționiștii și-au terminat misiunea, iar politicienii decidenți banii?! Oricum, curba pandemiei, care urmărește numărul infectaților, nu este câtuși de puțin și cea a decedaților din cauza coronavirusului. Aceștia din urmă sunt evident de mai multe categorii.
Unii mor din cauza coronavirusului în sine. Alții mor din cauza multiplelor boli de care sufereau și pe care coronavirusul doar le-a „incitat” să se manifeste.
 
De altfel, unele țări, de pildă Germania, au arătat că fac o deosebire netă între decedații de coronavirus și cei de „co-morbidități” în condițiile coronavirusului! Oricum însă există decedați în timpul pandemiei și decedați imediat sau la un timp după aceea! Câți dintre aceștia din urmă sunt din cauza coronavirusului și câți din cauza strategiei adoptate împotriva coronavirusului?! Păi să ținem cont că, de exemplu, în România există peste 3 milioane de bolnavi cronici (cardiaci, diabetici, neoplazici etc.) al căror tratament a fost complet disturbat de măsurile medicale din timpul epidemiei de coronavirus, cu efecte care se vor evidenția însă pe bandă rulantă abia după epidemie. Nu mai vorbim de efectele demolatoare psihic și fizic ale țintuirii în casă a oamenilor. Evident, cei mai loviți de toate acestea sunt bătrânii căci sunt majoritari printre bolnavii cronici. Mulți dintre aceștia se țin din puțin și chiar și numai o scoatere  din habitudinile lor îi trimite la subsol. Astfel încât insistența asupra bătrânilor în strategia împotriva coronavirusului capătă o altă semnificație: cât mai elegant formulată, este vorba de o echilibrare cât de cât a factorului demografic deficitar prin scăderea consistentă a ponderii păturilor celor mai în vârstă ale populației.
Factorul demografic deficitar, evident nu se va fi rezolvat
Se vor pierde din rândurile bătrânilor mai mulți decât s-ar fi pierdut din cauza pandemiei în sine și abia după un an, nu mai vorbim de doi, se va putea vedea bilanțul demografic global al strategiei. Factorul demografic deficitar evident nu se va fi rezolvat, căci nu va crește natalitatea, dar populația prea îmbătrânită va scădea în total. Și  populația în general va apărea astfel mai tânără și mai cu perspective! Pentru țările cu factor demografic deficitar, epidemia de coronavirus oferea o ocazie și această ocazie s-a considerat probabil că nu trebuie pierdută! O serie de probleme vor ajunge a fi detensionate: se va reduce presiunea pensiilor, populația activă tânără, atât de adesea asmuțită împotriva bătrânilor în anii din urmă, n-ar mai trebui să muncească tot atât cât până acum pentru a se plăti pensiile, deficitele bugetare s-ar oploși, cerință cu atât mai sever resimțită cu cât blocarea economiei de către coronavirus va fi solicitat resurse enorme!
Încă în urmă cu doi ani, Christine Lagarde, fost ministru de finanțe al Franței și fost director general al FMI, iar actualmente președinte al Băncii Centrale Europene (BCE, emitentul euro) spunea clar că „bătrânii trăiesc prea mult, ceea ce reprezintă un risc pentru economia globală, trebuind să se făcă ceva”. Epidemia coronavirusului era un prilej de a se face ceva!
În esență, țările care dețin puterea în prezent pe arena mondială în baza atuurilor pe care le au în plan tehnologic și financiar, dar care au toate un factor demografic deficitar, s-au dovedit atât de „marcate” de acest factor încât i-au dat netă prioritate în stabilirea strategiei de înfruntare a coronavirusului chiar în dauna economiei. Și, evident, dacă în bilanțul de peste un an sau doi se include economicul, inclusiv aspectul letal pe termen lung al blocării economiei, lucrurile vor arăta foarte rău pentru unii. Căci unele țări poate vor recupera economic, dar foarte multe nu! Operațiunea pentru echilibrarea factorului demografic deficitar, a arătat în fapt că falnicul economic a fost învins la el acasă de imperturbabilul demografic și că, prin consecință, se va continua încet încet deplasarea puterii pe plan mondial înspre matricea demografică a lumii. Marii perdanți ai operațiunii sunt cei cu factor demografic deficitar dar și fără niciun atu economic în mână, alde România. Pentru aceștia se potrivește de minune vorba 
„operația reușită, pacientul mort”!

sâmbătă, 23 mai 2020

Aceasta este tehnologia sistemului bancar colonialist: te îndatorez spre a te jecmăni!



Cu lacrimi de crocodil, băncile străine din România – care domină supercopleșitor sistemul bancar – s-au plâns că taxa pe active ar aduce pur și simplu criza în România! Prin ce?

Prin descurajarea investițiilor străine în România și prin încetinirea creditării economice. Astea sunt idioțenii de-a binelea! Băncile străine din România n-au nicio legătură cu finanțarea economiei existente în România, nici a celei românești, nici chiar a celei străine din România.
În prea iubita și prea mărita UE, mereu dată de exemplu, lumea creditului bancar reprezintă 200% din PIB, ca expresie a finanțării economiei de către bănci. În România, nu se ating 50%! Băncile străine din România practică de ani de zile dezangajarea – numită demagogic „dezintermediere“ –, nu aducerea de bani și investiții! Stocul de credite scade de la an la an în raport cu stocul de depozite, ajungând la 75%, ceea ce înseamnă că nici măcar slaba economisire din România (cea pe care o poate permite o economie subdezvoltată) nu este reciclată în economie, spre folosul economiei, iar argumentul că băncile străine au venit în România pentru a aduce investiții și finanțare, deoarece România n-are bani, este o biată balivernă doar pentru a pune mâna pe sistemul bancar, pentru a ține în chingi ţara. Este o pură nerușinare, o obrăznicie să pretinzi că o nenorocită de taxă descurajează finanțarea economiei din România, prin reducerea investițiilor și creditării, când pur și simplu nu finanțezi economia, nu creditezi economia și de ani de zile practici sistematic dezangajarea față de România!
Nimeni nu poate spune că o nouă criză nu va veni în România. Ba s-ar putea ca aceasta chiar să bată la ușă. Dar nu va veni adusă de taxa pe active bancare! Va fi adusă chiar de băncile străine, ca să iasă din constrângerile crizei cât mai abitir pe seama periferiei România, după cutuma dintotdeauna a ieșirii din criză a bogaților pe seama săracilor!
Sau transferul crizei în România este atât de aproape, încât băncile străine vor să folosească prilejul taxei pe active spre a o face responsabilă de criza ce va veni?!
Mărirea ROBOR – adică a dobânzii cu care băncile se împrumută între ele pe piață – este canalul cel mai convenabil și eficient al aducerii crizei în România. Mărirea ROBOR-ului – care se obține prin înțelegeri bancare de tip cartel (azi te împrumut eu pe tine, mâine îmi dai banii înapoi împrumutându-mă eu de la tine!) – suplimentează dobânda la credite și deci descurajează finanțarea și stimulează dezangajarea. Cine-i de vină? Taxa?! Aceasta, s-ar putea spune, vine doar mănușă băncilor străine în prag de criză, căci au astfel băncile străine pe cine să arunce vina! De altminteri, ROBOR-ul nu poate explica nici 20% din dobânda abominabilă cu care băncile străine acordă credite în România. De aceea demersurile senatorului Zamfir, secondate de cele ale avocatului Piperea, de incriminare a manipulărilor de pe piața ROBOR și a altor manevre bancare sunt mai mult decât lăudabile, dar să fim conștienți că sunt colaterale, neatacând fondul problemei. Grosul dobânzii incalificabile provine de la penalitatea de „risc de țară“.
Mărirea ROBOR poate abate atenția de la incriminarea acestei penalități inadmisibile de „risc de țară“. Dacă creditarea s-ar face din afara României – din Franța sau din Bulgaria, chiar din Bangladesh –, penalitatea de „risc de țară“, chiar oricât de mare și indiferent dacă este justificată sau nu, este admisibilă. Dacă însă creditarea se face de pe plan intern de către bănci înscrise juridic intern, penalitatea de „risc de țară“ este o anomalie. Dacă debitorul nu-i convine creditorului, nimeni nu-l obligă pe acesta din urmă să-i intre în casa debitorului spre a-l împrumuta. Dar se pare că asta este tehnologia sistemului bancar colonialist: te îndatorez spre a te jecmăni!
Bizar – dar ca orice aspect bizar, foarte interesant – este faptul că băncile străine din România aplică penalitatea de „risc de țară“ tuturor privaților români, fie firme sau persoane, dar nu și statului român. Te-ai aștepta să fie invers, având în vedere că, potrivit preceptelor colonialiste arhivânturate, privatul este bun, iar statul este rău, oricum cel mai prost administrator. Dar, în ipocrizia lor dolofană, preceptele colonialiste una spun (pentru proști) și alta fac! În zilele actuale, băncile din România creditează firmele românești (dacă o fac) cu 8-9%, persoanele fizice române cu 9-10%, iar statul cu 3-5%. În funcție de dobânda de referință, cifrele au putut fi diferite, dar ecarturile au fost aceleași!
Pe privații români băncile străine îi jefuiesc prin abuzul de monopol avut la dispoziție și lipsa de opțiune a acestora: dobânzi derizorii la depozite, comisioane halucinante la operațiunile pe care aceștia sunt obligați să le facă prin bănci, credite cu dobânzi prohibitive, încărcate cu penalitatea de a fi român. Mai ales că pe privații români nu-i împrumută nimeni din străinătate. În cazul statului, care are alte mijloace de luptă și mai are și posibilitatea să se adreseze pentru împrumuturi piețelor externe, adică acelorași bănci, dar în regimul de creditare de la ele de acasă, subsidiarele băncilor străine din România adoptă tactica inversă: dă-i credite cu dobânzi rezonabile, spre a-l putea jecmăni tocmai prin îndatorare!
Vreți să vedeți ce spun statisticile? Sunt foarte limpezi. Aproape jumătate din finanțarea datoriei publice (adică a statului) este asigurată de băncile străine din România, iar 22% din ansamblul creditelor acordate de acestea sunt achiziții de către respectivele bănci ale titlurilor emise de statul român, cu alte cuvinte, o expunere mare, dar fără risc. Ce poate fi mai murdar decât un credit colonialist?! Nimic altceva, dacă asta poate constitui o consolare!
Este lesne de identificat replica băncilor străine la îndrăzneala, finalizată sau nu, a introducerii unei taxe de altfel complet colaterale ca importanță împotriva lor. Evident, măsurile de retorsiune se vor îndrepta către cei cu care băncile străine din România au o legătură, respectiv cu bieții oameni, mai împiciorogați sau mai de rând, și poate mai ales cu statul român. Răzbunarea va fi aprigă. Dobânzile la depozite vor fi coborâte, devenind ridicole în raport cu rata inflației, comisioanele pe indiferent ce operațiuni vor fi crescute, iar dobânzile la orice credite vor fi majorate.


O declarație mai veche a președintelui Consiliului Fiscal, agentură a capitalului străin de monitorizare a acțiunilor guvernamentale, dl Ionuț Dumitru, altfel economist-șef al unei bănci străine, sugerează despre ce va fi vorba. Pornind de la premisa că băncile străine sunt deja supraexpuse pe datoria publică a statului român, domnia sa a spus că „o pondere de 60% a datoriei publice în PIB (criteriu al UE) nu ar fi indicat să fie un reper pentru România, căci n-ar avea cine să finanțeze o asemenea datorie publică“. Deci, băncile străine nu sunt, de fapt, dispuse să finanțeze încă și mai mult statul român, considerându-l deja bine îndatorat spre a fi jecmănit! Ca atare, dobânzile cu care se va putea împrumuta statul român pe propria piață vor fi din ce în ce mai mari.
Pe cale de consecință, rămâne o întrebare dacă taxarea activelor bancare se va solda cu efecte benefice. Această taxare este perfect justificată, dar, în final, în urma replicii băncilor, s-ar putea ca efectele să se dovedească adverse. Ideea inițială a măsurii era ca băncile să cedeze ceva din profiturile cu totul nejustificate pe care le obțin. Cu puterea și cu pârghiile pe care le au în colonia România, băncile străine, cu sprijinul neprecupețit al BNR, nu vor ceda nimic, ci vor încerca să se folosească de prilej pentru a lua ceva încă și mai mult.
În atenția inițiatorilor taxei, nu poți spera să modifici efectele când nu ataci cauzele, mai curând spus, nepunând nici măcar în discuție rânduielile care permit bătaia de joc!
Autor: Ilie Șerbănescu

Trump spune că vaccinul împotriva coronavirusului va fi voluntar: „Nu toată lumea va dori să fie vaccinată”

Noul vaccin va fi destinat celor „care vor să-l primească”, a declarat vineri președintele Trump.
 
 WASHINGTON, DC, 19 mai 2020 - Președintele Trump a declarat că un viitor vaccin contra coronavirusului va fi voluntar.
Vineri, președintele a introdus „Operațiunea Warp Speed”, o inițiativă ambițioasă în stilul Manhattan Project, pentru urmărirea rapidă a dezvoltării și distribuției unui vaccin contra coronavirusului până în ianuarie 2021, utilizând experți și resurse în știință, medicină, armată și sector privat.
Experții au avertizat că planul ridică serioase întrebări de etică și siguranță nu numai pentru cetățenii pro-viață, ci pentru toată lumea.
Cu toate acestea, președintele Trump a redus îngrijorarea cu privire la un vaccin obligatoriu vineri, spunând că noul vaccin ar fi pentru cei „care vor să-l primească”, adăugând, „Nu toată lumea va dori să-l obțină”.
După ce el a introdus anterior ideea de a mobiliza militarii pentru a ajuta la implementarea noului vaccin, unii au fost îngrijorați că medicamentul va fi administrat cu forța. Un site web a întrebat: „ce  vei  face când vor veni la   ușa ta și îți vor spune că este obligatoriu?”
Anxietatea cu privire la o posibilă militarizare în sectorul sanitar, în care să fie utilizată armata, pe lângă speculațiile ample pe care legislația a introdus-o în Congres la începutul acestei luni, cunoscută sub numele de  TRACE Act  - „COVID-19 Actul privind testarea, atingerea și contactul tuturor” - ar reprezenta atacuri masive ale agenților guvernamentali împotriva drepturilor constituționale ale americanilor.
Meme-urile  au apărut rapid pe rețelele de socializare, susținând că oficialii guvernamentali ar putea intra în case pentru a testa cu forță persoanele fizice - inclusiv copiii - cei găsiți pozitiv urmând a fi plasați în centre de carantină. 
Măsurile dure puse în aplicare de mulți guvernatori și primari, care speră să împiedice răspândirea coronavirusului prin instituirea interdicțiilor și folosirea poliției pentru arestarea cetățenilor care nu respectă regulile impuse și se implică în activități zilnice normale, au alarmat populația și văd în asta o încălcare a drepturilor lor legale.
Înțelegerea cu privire la posibila reducere a libertăților cetățenești de bază, impuse de pandemie este justificată. În unele orașe, locuitorii sunt încurajați să sesizeze autoritățile locale dacă constată că unii dintre vecini nu respectă interdicțiile impuse. Cetățeni din întreaga țară au fost martorii când surferi și joggerilor singuri mame care își duceau copiii la locurile de joacă , creștini care ascultau slujbele din mașină, protestatari pașnici pentru avort pro-viață au fost interogați, amendați sau arestați de poliție pentru fapte absolut normale în care au respectat distanțarea socială și purtau măști.
Indiferent de asigurările președintelui, publicul rămâne îngrijorat. În doar o săptămână, aproape 440.000 de persoane au semnat o petiție LifeSiteNews  adresată liderilor mondiali în care se opun unei vaccinări obligatorii de coronavirus
Și deși niciunul dintre experții cu care LifeSiteNews a vorbit în ultimele zile nu și-au exprimat îngrijorarea cu privire la vaccinările forțate pentru cetățenii americani, există încă motive de îngrijorare în unele țări, cum ar fi Canada.
Când primul ministru canadian, Justin Trudeau, a fost întrebat de reporteri pe 28 aprilie dacă vaccinarea anti coronavirus va fi obligatorie, el a spus: „În ceea ce privește protocoalele de vaccinare care vor fi în vigoare, avem încă suficient timp pentru a reflecta asupra acestui lucru, înțelegeți bine ”.


joi, 21 mai 2020

Îți stă mintea!!!

28.02.2019 22:54 

Trei deputați PSD propun: pensie specială mai mare decât salariul actual pentru șoferii parlamentarilor 

eugen-nicolicea
Pensiile speciale ale funcţionarilor parlamentari ar putea creşte! În cazul secretarului general al Camerei Deputaţilor, suma poate depăşi 16.000 lei. Este cel mai bine plătit funcţionar din Casa Poporului. În plus, unii șoferi ai parlamentarilor ar putea ajunge la pensie cu un venit mai mare decât cel din salariu. Ar putea câștiga și 200 de lei în plus, la pensia de serviciu. Florin Iordache, Şerban Nicolae şi Eugen Nicolicea sunt cei trei social democraţi care au propus majorarea. Proiectul lor a trecut deja de Senat, fără dezbatere, pentru că a fost adoptat tacit. De unde vor veni banii însă? O necunoscută inclusiv pentru Guvernul României, care nu susţine proiectul.
În an electoral, funcţionarii din Parlament primesc o veste bună. Vor avea o bătrâneţe mai uşoară, le promite PSD. Ei deja primesc pensie specială, doar că aceasta nu creşte în funcţie de majorările aplicate, an de an, la salariul de bază. Corecţia a fost făcută printr-un proiect de lege adoptat de Senat: „pensia de serviciu se actualizează cu majorarea salariului de bază de care beneficiază funcţionarul public parlamentar, aflat în activitate.”
Eugen Nicolicea, iniţiatorul legii: „Am solicitat acest lucru pentru că erau dezavantajaţi raportat la alţi funcţionari.”
Proiectul e acum la Camera Deputaţilor, for decizional. Se vor pronunţa asupra lui aleşii din Comisia pentru Buget-Finanţe, Drepturile Omului, Administraţie Publică şi Juridică. Apoi Comisia pentru Muncă va vota un raport, ca recomandare pentru plen.
Nicuşor Halici, preşedintele comisiei juridice din Camera Deputaţilor: „Cred că e o discuţie care trebuie dezbătută, vedem care sunt fundamentele, nu ştiu. (Reporter: Nu va îngreuna bugetul?) Păi oricum îl îngreunează şi astăzi.”
Cel mai bine plătit funcționar din Parlament este Secretarul General. Va primi o pensie specială de 16.000 lei. În timp ce un șofer angajat la Camera Deputaților va avea o pensie specială de peste 3.700 lei, în condițiile în care astăzi câștigă puțin peste 3.400 lei.
Deputat USR: „Toată lumea care lucrează în Parlamentul României va avea o pensie specială”
Claudiu Năsui, deputat USR: „Au creat un sistem paralel, doar pentru unele categorii, s-a ajuns la nişte pensii cu adevărat nesimţite. Vorbim inclusiv de doamnele liftiere sau de femeia de serviciu, toată lumea care lucrează în Parlamentul României va avea o pensie specială. Să nu vă închipuiţi că cei care au pensii speciale contribuie mai mult, contribuie la fel ca fiecare dintre noi, cu acelaşi 25% CAS.”
Opoziţia critică majorările promise de social-democraţi. Îi acuză de populism în an cu două rânduri de alegeri: europarlamentare şi prezidenţiale.
Raluca Turcan, lider de grup al deputaílor PNL: „Ar face ca pensiile să fie mai mari decât salariile celor care muncesc pe aceeaşi funcţie. O prostie! Are un scop pur electoral.”

Nici Guvernul României nu susține proiectul. Executivul atenționează că nu este prevăzuta sursa veniturilor, dar şi că măsura propusă este discriminatorie în raport cu alţi funcţionari.

https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/politica/proiect-propus-de-trei-deputati-psd-soferii-parlamentarilor-vor-avea-pensie-speciala-mai-mare-decat-salariul-actual-1090691?fbclid=IwAR2Eh_20HtieBHn08ncqBi_f-RmRSot13NXJu-6iPzLcj8NHcnxPigR8J34