INTERVIU. Mark Gitenstein și Alfred Moses, despre Klaus Iohannis și lipsa unui ambasador SUA la București 

De Digi24 | digi24.ro

• 

Excelenţele lor Alfred Moses si Mark Gitenstein au reprezentat interesele SUA la Bucureşti în două perioade importante. În 1997, România îşi exprima dorinţa de a deveni membru NATO, iar ambasadorul Moses era unul dintre susţinătorii aderării noastre. În 2009, eram în momentul culminant al crizei financiare mondiale. Ambasadorul Gitenstein a continuat să încurajeze investiţiile americane aici. Cei doi diplomaţi sunt acum în SUA, dar au stat de vorbă prin Skype cu realizatorul „Pașaportului diplomatic”, Balazs Barabas.

Alfred Moses și Mark Gitenstein FOTO: MediafaxFoto

MARK GITENSTEIN: Este jenant că au trecut doi ani fără ambasador   Ambasadorul Mark Gitenstein nu a plecat de foarte mult timp din România. Acum este la Washington, dar a rămas un bun prieten al țării noastre.
Balazs Barabas: Ce mai faceţi şi cu ce vă ocupaţi acum?
Mark Gitenstein: Mă ocup de mai multe lucruri, m-am întors la firma mea de avocatură cam de un an şi jumătate, încerc să ne extindem activitatea şi pe Europa Centrală şi de Est, să aduc investitori nu doar în România, dar şi în alte state din Balcani. Şi cum probabil ştiţi sau nu, fac parte din Consiliul de Administraţie al Fondului Proprietatea. Am lucrat la proiectul CEPA, aşa-numitul Raport "Tipping Point" despre următoarele priorităţi ale reformei politice şi ale cadrului juridic şi mai ales despre corupţie în România. Am contribuit la înfiinţarea unei noi organizaţii cu fostul ambasador Jim Rosapepe şi Dan Dimăncescu numită Alianţa, cu scopul de a promova o imagine mai bună despre România şi Statele Unite. Şi am mai fost implicat în alte proiecte în regiune, în elaborarea de proiecte în regiune, legate de implementarea statului de drept, lupta împotriva autoritarianismului, mai ales în ce priveşte Rusia, Ucraina, şi în regiune.
Balazs Barabas: Dle ambasador, aţi declarat recent că sunteţi dezamăgit că SUA nu a numit încă un nou ambasador în România. Şi aţi adăugat că România merită un nou ambasador. Este aceasta o chestiune de a merita să ai un ambasador? Este un merit pentru o ţară, mai ales membră NATO, aliată SUA?
Mark Gitenstein: Este un drept. România are dreptul de a fi reprezentată de un ambasador, aprobat de Senatul Statelor Unite şi care se bucură de încrederea şi sprijinul Statelor Unite. Aţi avut însărcinaţi cu afaceri foarte buni acolo, Duane Butcher şi Dean Thompson fac o muncă excelentă, dar cred că este o chestiune a nivelului relaţiilor, de merit. Pentru mine este jenant că au trecut doi ani.
Balazs Barabas: Dacă ne uităm la o scară mai largă în lume, care credeţi că vor fi cele mai mari riscuri de securitate anul viitor?
Mark Gitenstein: Dacă îmi permiteţi, aş vorbi despre regiune, nu sunt un expert la nivel mondial. Aşa cum văd eu, chestiunea centrală este ceea ce spuneam mai devreme, şi anume construirea democraţiilor liberale în regiune care permit formarea valorilor umane pe care le aveţi, aceşti tineri minunaţi care dorim să formeze democraţii şi pieţe libere. Acestea sunt de o importanţă critică şi la fel, să reziste tendinţelor de autoritarism. La un nivel inferior, sunt chestiuni care vă sunt cunoscute, ca resursele de energie. Resursele energetice din România sunt nişte săgeţi uriaşe în tolba dvs, să spun aşa. Mă refer la capacitatea dvs de a vă reliefa în regiune şi să deveniţi un centru energetic. Este un domeniu extrem de important.
Balazs Barabas: Avem un nou preşedinte în România, Klaus Iohannis. Întrebarea mea referitor la aceasta este cum aţi cooperat cu preşedintele României în perioada când aţi fost ambasador în România şi care este mesajul dvs pentru noul preşedinte? Care sunt chestiunile pe care ar trebui să le rezolve în cursul mandatului său pentru a îmbunătăţi condiţiile sociale din România?
Mark Gitenstein: Am avut o relaţie foarte bună cu preşedintele Băsescu şi am o relaţie normală cu preşedintele ales Iohannis. Nu îl cunosc atât de bine, am avut contacte bune de când a fost ales şi cred că va fi un preşedinte excelent al României. Cred că ceea ce este altfel acum decât oricând în istoria României, am scris un editorial în Wall Street Journal în care am analizat acest lucru, cu puţin timp în urmă, nu au avut spaţiu suficient în ziar aşa că o voi spune acum în acest interviu.
Am fost în România pe 16 noiembrie, pentru o şedinţă de board la Fondul. Eram în camera de hotel şi urmăream ce se întâmplă. Nu aveam de gând să cobor la Universitate, dar am dat drumul la televizor, tocmai vorbeam cu soţia mea la telefon şi am văzut un grup de tineri români fluturând trei steaguri: al României, al Marii Britanii şi al Statelor Unite. Mi-am dat seama că ceva se schimba fundamental în România. Şi mi-am amintit de evenimentele despre care am auzit de multe ori, dar nu le-am trăit personal, despre mineriada teribilă din iunie 1990, când în aceeaşi piaţă tinerii erau bătuţi cu brutalitate. Mi s-a spus că mulţi atunci au părăsit scena politică, guvernul, organizaţiile neguvernamentale şi chiar ţara. Iar acum pentru prima dată ei se întorc. Când am coborât, demonstraţia tocmai se termina şi am văzut aceşti tineri minunaţi, energici şi mi-am dat seama... ştiţi, aspiraţiile şi speranţele sunt foarte mari. Şi cred că provocarea pentru preşedintele Johannis este că trebuie să îndeplinească aceste speranţe. Ele nu pot fi spulberate din nou. Şi cred că drumul spre aceasta e ceea ce discutam mai devreme.

Trebuie să aplicăm transparenţa şi meritocraţia. Oamenii aceştia vor să vină acasă. Vor să pună şi ei umărul la construirea unei Românii noi. Şi asta se poate face prin a le da mijloace. Şi le putem da mijloace prin realizarea de pieţe transparente, să îi ajutăm să pornească afaceri, să poată reuşi mai uşor în afaceri, ca toate acestea să se bazeze pe ceea ce ştii să faci şi nu pe cine cunoşti. Aici nu e vorba de legături, să cunoşti baroni politici undeva, ci să ai idei bune. Şi mulţi tineri români au idei excelente şi ar fi bine să le aplice aici decât în Statele Unite.

Şi o ultimă idee: fiul meu lucrează la Microsoft, în Redmond, statul Washington, la centrul companiei. A treia cea mai răspândită limbă acolo, probabil aţi mai auzit asta, e româna. De ce nu lucrează toţi aceşti români la Cluj, la Timişoara, la Bucureşti, să pună în aplicare inovaţii high tech? Acolo ar trebui să fie. Şi cred că acum, după ce Iohannis a fost ales, mulţi se gândesc să se întoarcă. Şi cred că se vor întoarce, dacă aceste speranţe vor fi îndeplinite.
Balazs Barabas: Dle ambasador, ultima mea întrebare se referă la primul dvs răspuns. Aţi spus că la ora actuală, printre alte proiecte ale dvs, încurajaţi investitori să investească în România şi să pornească afaceri aici. Ce le spuneţi, care sunt argumentele pe care le prezentaţi lor ca să-i convingeţi să vină în România?
Mark Gitenstein: În primul rând, cred că ultimele alegeri au fost un semnal extrem de puternic şi a fost interpretat ca atare de mulţi oameni cu care discut. Lucrurile se schimbă în România şi aşa cum am spus, s-a înregistrat progres şi va fi şi mai mult progres. Acesta ar fi primul argument. Apoi, în România trăiesc poate cea mai mulţi oameni străluciţi, tineri, energici, harnici, vorbitori de limbi străine din regiune. Nu poţi da greş venind în România. În al doilea rând, România este conectată la sistemul UE şi face progrese în sistemul UE, fie că vorbim de MCV sau îndeplinirea condiţiile fiscale ale FMI sau UE. Iar în ultimii cinci ani guvernul României a aplicat reforme şi va continua să le aplice. Iar eu am încrederea că reformele pieţei de capital, care sunt critice pentru investitorii străini, transparenţa mai mare, noua conducere ASF şi am fost foarte bucuros să văd că Ioan Rus face parte şi din noul guvern. El este angajat în aprofundarea democraţiei, a transparenţei, a funcţionării companiilor, a reformelor reglementarilor referitoare la companii şi cred că toate acestea sunt semnale bune pentru investitorii străini. Orice investitor străin vrea să ştie că dacă alocă bani unei afaceri sau porneşte o afacere, va putea controla modul în care aceşti bani sunt cheltuiţi şi nu vor dispărea din cauza corupţiei sau a lipsei transparenţei. Iar România se îndreaptă în mod clar în această direcţie. Mai sunt multe de făcut dar dacă veţi merge în această direcţie, România va cunoaşte o adevărată renaştere.
Balazs Barabas: Dle ambasador vă mulţumim pentru timpul acordat.
ALFRED MOSES: Românii vor schimbare
Balazs Barabas: Vă amintiţi limba română?
Alfred Moses: Foarte bine.

Balazs Barabas: Putem să facem interviul în româneşte?

Alfred Moses: Nu, nu putem.
Balazs Barabas: În momentul în care dumneavoastră aţi venit în România, încă se simţeau efectele Războiului Rece şi ale comunismului. Acum relaţiile dintre SUA şi Rusia sunt destul de asemănătoare cu cele din acea vreme. Credeţi că relaţiile se vor îmbunătăţi vreodată?
Alfred Moses: Între SUA şi Rusia?

Balazs Barabas: Da.

Alfred Moses: Eu sper că da. Au fost mai bune când dl Elțîn a fost preşedinte, au fost speranţe de mai bine atunci când dl Putin a devenit preşedinte, dar situaţia s-a agravat de când Rusia a arătat agresivitate în Crimeea şi apoi în estul Ucrainei. Nu există un motiv fundamental pentru care relaţiile dintre SUA şi Rusia nu pot fi bune. Dar dl. Putin şi guvernul trebuie să decidă dacă vor să fie parte a Vestului, din punct de vedere constructiv economic şi politic, sau dacă vor să se întoarcă la timpul comunismului când urmăreau să construiască şi să consolidezeun imperiu. Cred că opţiunea îi aparţine Rusiei, nu cred că există un motiv fundamental pentru care SUA în mod particular şi ţările vestice în mod general, să nu aibă relaţii foarte bune cu Rusia. Avem multe lucruri în comun, sunt aspecte culturale comune societăţilor noastre, ceva conexiuni religioase, avem în SUA un număr foarte mare de oameni care s-au născut sau ai căror părinţi s-au născut în Rusia. Nu este niciun motiv pentru care ţările să nu coopereze pe mai multe niveluri, dar şi în ceea ce priveşte relaţiile bilaterale. Cred că dl. Putin şi Rusia trebuie să decidă care este... în fiecare ţară.
Balazs Barabas: Dar se pare că în momentul de faţă preşedintele Putin nu are prea multe opţiuni, pentru că odată cu scăderea preţului petrolului, economia rusă este lovită puternic şi va fi afectat de asemenea şi nivelul de viaţă din Rusia, care oricum nu este foarte ridicat. Deci nu prea are altă opţiune pentru a evita protestele, în afară de a urma această cale naţionalistă pe care a pornit odată cu Crimeea şi probabil va continua cu Georgia, Abhazia şi alte regiuni din vecinătatea lui.
Alfred Moses: Poate fi aşa şi ar fi păcat dacă ar face asta. Un curs mai logic ar fi să recunoască faptul că Rusia este dependentă de exporturile de petrol şi odată cu scăderea preţului acestuia şi a derivatelor. În schimb, Putin ar trebui să vadă că viitorul Rusiei nu poate depinde de acţiunile naţionaliste şi agresive. Acestea nu vor pune mâncare pe masă şi nici acoperiş deasupra capetelor cetăţenilor ruşi. Mai devreme sau mai târziu, poporul rus, precum popoarele de pretutindeni se vor gândi la buzunarul lor şi dl Putin nu le va putea oferi o economie mai sănătoasă. Se va lovi de probleme politice grave şi mă aştept, dacă va fi raţional şi presupun că este, că va vedea avantajele unei colaborări mai bune cu vestul, pentru a încerca să îmbunătăţească condiţiile economice pentru poporul lui.
Balazs Barabas: Dacă mergem în altă regiune, înspre Orientul Mijlociu, se pare că SUA sunt lovite grav la nivel de imagine, militar şi al politicii externe de acţiunile ISIS. Pare că cetăţenii americani sunt executaţi cu regularitate de ISIS şi SUA lasă impresia că nu are destule soluţii pentru a lupta cu ISIS. Care este părerea dvs în această chestiune? Este vreo oportunitate ca SUA să facă ceva în Orientul Mijlociu împotriva Statului Islamic?

Alfred Moses: Este o întrebare foarte bună. Nu este o chestiune legată de metode, pentru că SUA are metode din belşug. Dar asta nu înseamnă că ele permit ca SUA să prevină executările americanilor şi ale cetăţenilor din alte ţări. Este o relaţie asimetrică. Bombardamentele nu reprezintă un răspuns, trimiterea de trupe la sol de asemenea. SUA s-au extins .....în Orientul Mijlociu de-a lungul ultimilor 20 de ani mai mult decât oricând de-a lungul întregii sale istorii. SUA au purtat un război împotriva lui Saddam Hussein, în 1991, s-au întors în Irak în 2002, în Afghanistan în 2001 şi continuă încă să fie acolo. Sute de mii de soldaţi americani au luptat în Irak şi Afghanistan. Este cea mai mare desfăşurare de forţe pe care SUA a avut-o vreodată în regiune. SUA au o putere militară şi economică copleşitoare. Dar ceea ce americanii de rând, dar şi preşedintele văd este o limită la ceea ce trupele terestre pot face pe un teren ostil, pentru a guverna într-un mod democratic. Deci intervenţia americană are consecinţe limitate pe partea pozitivă. Vrem să fim o forţă constructivă în Orientul Mijlociu, ne dorim să facem angajamente de asistenţă militară şi economică. Dar nu mai credem că intervenţia forţelor terestre americane poate schimba condiţiile politice şi economice din acele ţări. Ca rezultat, avem o implicare mai puţin directă decât am avut de-a lungul ultimilor 20 de ani. Dar aceşti 20 de ani au fost excepţionali. Când am călătorit în Orientul Mijlociu am auzit că SUA nu mai sunt puterea dominantă. Este greşit. SUA sunt încă puterea dominantă, dar chiar şi aşa dominanţa militară nu poate impune schimbări politice şi economice în ţările din Orientul Mijlociu, unde societăţile de bază nu sunt la nivelul necesar pentru a merge mai departe spre o direcţie democratică, constructivă. Care, aş adăuga eu, ar fi spre binele popoarelor lor.

Balazs Barabas: SUA sunt o putere economică mondială şi orice se întâmplă la nivel economic în SUA este mai devreme sau mai târziu în Uniunea Europeană şi deci şi în România. Cum vedeţi economia SUA în 2015?
Alfred Moses: Ca şi în cazul altor economii, 2015 va fi un an bun şi pentru economia SUA.

În ceea ce priveşte România, s-a dezvoltat mai bine decât mulţi dintre vecinii ei. Există o economie stabilă, am văzut că prognozele arată o creştere economică de 1,5-2% anul viitor, cam de 2%, deficitul bugetar va fi sub 2%, este foarte lăudabil. Dar România are probleme serioase legate de sistem. Iar rezultatul principal este "scurgerea" populaţiei. Cele mai bune creiere părăsesc România, scade numărul populaţiei, acum sunt puţin 19 milioane, când eram eu acolo erau 23 de milioane, adică acum 17 ani. Este o scădere uriaşă a populaţiei, şi dacă procesul nu va fi întors, prin creşterea numărului de naşteri şi prin reţinerea în ţară a celor mai străluciţi oameni, să rămână în România şi nu să emigreze în Europa de Vest, economia ţării pe termen lung nu va avea un viitor prea strălucit.

Balazs Barabas: Dle ambasador, care au fost relaţiile dumneavoastră cu preşedintele României când aţi fost aici şi ce credeţi despre noul preşedinte al ţării? Ce provocări are şi ce are de rezolvat pentru binele populaţiei române?

Alfred Moses: Eu am fost norocos pentru că am fost acolo când doi domni foarte buni au fost preşedinţi, Ion Iliescu, care era preşedinte când am ajuns eu, apoi Emil Constantinescu. Erau foarte diferiţi la nivel personal, îmi plac amândoi, am fost apropiat de ei, ne întâlneam în mod regulat, de mai multe ori pe săptămână. Viziunile lor erau diferite. Iliescu era de centru-stânga, Constantinescu era de centru-dreapta, dar cred că ambii au fost preşedinţi eficienţi, care au făcut multe pentru a îndepărta România de trecutul ei trist, spre un viitor mai bun. În ce priveşte viitorul, nu îl cunosc pe preşedintele ales, presupun că este deja preşedinte. Dar e interesant. Dacă ne uităm la alegerile prezidenţiale anterioare, candidatul favorit la toate cele trei alegeri a fost un candidat de centru-stânga. Adrian Năstase, Mircea Geoană, iar recent, Victor Ponta. Toţi trei au pierdut. Prietenul meu Traian Băsescu şi acum Klaus Johannis au câştigat. Toţi au câştigat neaşteptat chiar înainte de alegeri. Iar acest lucru spune ceva. Spune că românii vor schimbare. Vor să se depărteze de trecut spre ceea ce cred că va fi un viitor mai bun. Faptul că dl. Johannis a fost ales ca reprezentant al etniei germane, nu al celei române, nu a ocupat niciodată un post la nivel naţional, el venind din Sibiu, un oraş-model în munţii Carpaţi, oarecum diferit de mare parte a României, toate acestea arată că românii nutresc ceva diferit, că îşi pun încrederea în schimbare, caută cu disperare schimbarea şi spun că ce a fost până acum nu a fost destul. Deci, vom vedea. Cum am spus, nu l-am întâlnit până acum pe preşedintele Iohannis, dar şi eu am cele mai bune gânduri pentru el şi pentru România.

Balazs Barabas: Statele Unite nu au de mult timp ambasador în România. Se pare că proceduri birocratice împiedică acest proces. V-aţi oferi din nou pentru acest post în România?
Alfred Moses: E o întrebare foarte drăguţă, dar am deja 85 de ani, aveam 64 sau 65 când am venit ambasador în România. Iar 85 e o vârstă nu doar bătrână, ci foarte bătrână. Nu există posibilitatea să fiu nominalizat de preşedinte să merg în România ca ambasador. Dacă totuşi mi-ar cere acest lucru, l-aş considera un mare compliment. Să o lăsăm aşa.

Balazs Barabas: Dle ambasador, vă mulţumim mult pentru participarea la emisiunea noastră, şi sperăm să ne întâlnim în curând la Bucureşti.

Alfred Moses: Cu multă plăcere, toate cele bune.
 https://ro.stiri.yahoo.com

Surse. Ce consilieri și-a ales Klaus Iohannis

de Rl online , 20 decembrie 2014

Doi foşti miniştri, doi foşti parlamentari, membri ai PNL, dar şi neafiliaţi politic, precum şi un consilier de stat din actuala Administraţie Prezidenţială se numără printre cei pe care Klaus Iohannis ar urma să-i desemneze pentru a face parte din echipa sa de consilieri de la Palatul Cotroceni, scrie Mediafax.
Preşedintele ales, Klaus Iohannis, și-a definitivat cea mai mare parte a echipei de consilieri prezidențiali pe care îi va avea la Palatul Cotroceni, urmând ca după preluarea funcției de șef al statului să-și completeze echipa cu noi nume, au declarat, pentru Mediafax, surse politice.
Între viitorii consilieri prezidențiali, potrivit informațiilor neoficiale obținute de Mediafax, se numără: George Scutaru, fost lider al deputaților PNL, va deține poziția de consilier prezidențial pentru probleme de securitate națională. Scutaru a fost jurnalist al agenției Mediafax din 1993 până în 1998, când a devenit consilier al președintelui ApR, Teodor Meleșcanu, formațiune politică la care și-a depus și adeziunea. În 2001 Scutaru devine membru al PNL, în urma fuziunii cu ApR, și obține în 2002 funcția de președinte al Biroului Politic Teritorial PNL Buzău. Din 2010 și până anul acesta a condus organizația județeană a PNL Buzău. Scutaru a deținut trei mandate consecutive de deputat și s-a specializat în probleme de securitate, după ce a absolvit Facultatea de Istorie la Universitatea Bucureşti.
Leonard Orban, fost comisar european pentru multilingvism, va coordona în calitatea de consilier prezidențial domeniul afacerilor europene. Orban a fost secretar de stat în cadrul Ministerului Integrării Europene și ulterior a devenit ministru al Afacerilor Europene în Guvernul Boc, începând cu septembrie 2011, menținut în Guvernul Ungureanu și în primul Guvern Ponta. Orban a mai fost consilier prezidențial pentru afaceri europene al președintelui Traian Băsescu între 2010 și 2011.
Andrei Muraru, fost președinte al Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER), va deține poziția de consilier prezidențial pentru relația cu societatea civilă și autoritățile publice. Muraru este istoric și s-a remarcat prin demararea investigațiilor și inițierea procedurilor judiciare împotriva torționarilor regimului comunist. A fost timp de un an, între 2006 și 2007, consilier în cadrul cancelariei premierului Călin Popescu Tăriceanu. S-a aflat pe lista de candidați ai PNL la europarlamentarele din acest an, dar nu a obținut mandatul, iar după congresul PNL a devenit consilier al lui Klaus Iohannis odată cu alegerea acestuia în funcția de președinte al partidului.
Lazăr Comănescu, actual ambasador al României în Germania, ar urma să preia poziția de consilier prezidențial pentru politică externă, fiind necesară declanșarea de către șeful statului a procedurilor de rechemare din calitatea deținută. Comănescu a fost ministru al Afacerilor Externe între aprilie 2008 și decembrie 2008, în Guvernul Tăriceanu. El și-a început cariera de diplomat în urmă cu 42 de ani la Departamentul Organizații Economice Internaționale din Ministerul Afacerilor Externe, activând în Ministerul Afacerilor Externe în aproape toate funcțiile, de la consilier, consilier al ministrului, director de cabinet, director general sau secretar de stat. Comănescu are și titlul de doctor în relații economice internaționale la ASE București.
Dan Mihalache, actual secretar general adjunct al PNL pe probleme de strategie și analiză politică, ar putea prelua poziția de consilier prezidențial, șef al Cancelariei. Mihalache a fost ziarist la începutul anilor ’90 și ulterior s-a implicat în partidul Alianța pentru România. Între 2001 și 2004 a fost consilier al premierul Adrian Năstase, din 2006 observator la Parlamentul European, iar din 2007 europarlamentar. Mihalache a fost ales deputat pe listele PSD în legislatura 2004 – 2008, iar în 2009 a devenit consilier al președintelui PNL Crin Antonescu. Mihalache a fost secretar general adjunct al Guvernului Ponta, părăsind însă această funcție în urma unor declarații controversate în privința Agenției Naționale de Integritate și a parteneriatului cu SUA. El a fost cercetat de inspectorii ANI pentru incompatibilitate, întocmind un raport pe care Mihalache ulterior l-a contestat în instanță și a avut câștig de cauză.
Cosmin Marinescu, conferenţiar universitar la Academia de Studii Economice, ar putea deveni consilier prezidențial pentru mediul de afaceri. El a fost consilier al ministrului Finanțelor, Daniel Chițoiu, și secretar general adjunct al PNL. În urma ruperii de PNL a aripii Tăriceanu, Marinescu a rămas în PNL și s-a ocupat de coordonarea programelor economice promovate de liberali. Este fondatorul cursului de Economie Instituţională din cadrul ASE Bucureşti şi coordonator al Centrului pentru Economie şi Libertate – ECOL.
Tatiana Niculescu Bran, scriitoare şi fost jurnalist la BBC, a fost anunțată de către Klaus Iohannis în calitatea de purtător de cuvânt și consilier prezidențial. Ea a fost între 1995 şi 2004 redactor la Radio BBC World Service, Secţia Română de la Londra, iar între 2004 şi 2008 a condus biroul BBC World Service de la Bucureşti. Niculescu Bran a publicat, în 2006, primul roman non-ficţional din literatura română, ”Spovedanie la Tanacu”, urmat, în 2007, de ”Cartea Judecătorilor”. Cele două romane, în dramatizarea autoarei, au devenit piese de teatru. ”Spovedanie la Tanacu” a avut premiera la New York în 2007, în regia lui Andrei Şerban. Acelaşi volum a inspirat, de asemenea, filmul ”După dealuri” al lui Cristian Mungiu, film dublu premiat la Festivalul de la Cannes 2012.
Delia Dinu, actual consilier de stat al președintelui Traian Băsescu, ar urma să fie păstrată în această poziție și de președintele Klaus Iohannis. Ea coordonează compartimentul pentru protocol al Administrației Prezidențiale și este originară din Sibiu, unde a absolvit Facultatea de Drept. Dinu a fost ofițer în cadrul Serviciului de Protecţie şi Pază din 2000 până în 2012, iar în 2009 a fost decorată de președintele Traian Băsescu cu Ordinul Naţional „Serviciul Credincios” în grad de Cavaler.
Simina Tănăsescu, profesor universitar, doctor în drept constituțional, va deveni consilier prezidențial coordonator al departamentului constituțional-legislativ. Tănăsescu este prodecan al Facultății de Drept a Universității din București, a fost judecător între 1991-1993, profesor la Institutul Naținal al Magistraturii, implicată în numeroase proiecte europene și organizații de profil. În 2009, Tănăsescu a fost numită membru al CSM din partea societății civile pentru un mandat care s-a încheiat în 2011.
Laurențiu Ștefan, care a activat în calitate de consilier politic al ambasadei SUA, ar putea deveni consilier prezidențial pentru analiză politică al președintelui Klaus Iohannis. El este profesor colaborator al Facultății de Științe Politice din cadrul Universității București din 1999 și doctor în științe politice din 2003. Laurențiu Ștefan este fondator şi preşedinte (2000-2005) al Societăţii Române de Ştiinţe Politice. A lucrat în cadrul Agenției MEDIAFAX și a colaborat la Ziarul Financiar, urmând ulterior studii postuniversitare politice la Cambridge -1998 și apoi bursa oferită de Colegiului Noua Europă (1999-2002). Este autor şi coordonator al unor volume, lucrări şi articole despre politica românească, recrutarea elitelor politice, atât la nivel național și local.
 http://www.romanialibera.ro

Macovei: cereri justificate.

Macovei cere revocarea Avocatului Poporului

Categorie: Politic

Creat: Miercuri, 17 dec.2014 

Scris de Alexandru Panait 

După ce CCR a declarat ca neconstituțională OUG privind migrația primarilor,  Europarlamentarul Monica Macovei solicită Parlamentului revocarea din funcție a Avocatului Poporului, Victor Ciorbea.

"Victor Ciorbea, Avocatul Poporului, a refuzat să atace Ordonanța de Urgență (OUG) care a permis migrația primarilor pentru 45 de zile, iar astăzi Curtea Constituțională a decis că această OUG încalcă Constituția.

Victor Ciorbea a demonstrat că este avocatul de casă al PSD și nu Avocat al Poporului. Prin refuzul de a contesta această ordonanță Ciorbea a permis Guvernului Ponta să facă comerț cu primari, cu intenția comercializării voturilor. I-am solicitat lui Victor Ciorbea, chiar în ziua în care a fost emisă de Guvernul Ponta această ordonanță neconstituțională, să o atace la Curtea Constituțională.

Ciorbea a refuzat, iar dacă ar fi acționat cum i-am cerut, astăzi nu mai eram în situația în care timp de 45 de zile s-a aplicat o lege neconstituțională", a declarat Macovei, potrivit unui comunicat de presă.

Ea a spus că aleșii locali care au migrat în aceste 45 de zile ar trebui să-și piardă mandatele.

"Avocatul Poporului trebuie să fie ales prin vot direct de români, așa cum susțin de multă vreme. Până la modificarea Constituției în acest sens solicit Parlamentului să îl revoce pe Victor Ciorbea", a adăugat Monica Macovei.

http://www.curentul.info

Macovei cere MEN verificarea tezelor de masterat și de doctorat ale demnitarilor și anularea celor plagiate

Categorie: Politic

Creat: Marți, 16 dec. 2014 18:07

Scris de Geo Ioanid

Europarlamentarul Monica Macovei solicită Ministerului Educației Naționale și instituțiilor de învățământ superior să verifice lucrările de masterat și de doctorat ale demnitarilor și să le anuleze pe cele plagiate.

"Renunțarea lui Ponta la titlul de doctor 'în plagiat' nu șterge rușinea României de a avea un premier plagiator și nici nu închide subiectul titlurilor de doctor obținute fraudulos. Solicit Ministerului Educației și instituțiilor de învățământ superior să verifice lucrările de masterat și de doctorat ale demnitarilor, începând cu membrii Guvernului și ai Parlamentului, și să le anuleze pe cele plagiate", afirmă Monica Macovei într-un comunicat remis marți AGERPRES.

Premierul Victor Ponta i-a scris marți rectorului Universității București, Mircea Dumitru, pentru a-l anunța că renunță la titlul de doctor în drept acordat în anul 2003. El a precizat în scrisoarea făcută publică pe pagina sa de facebook că, după ce va părăsi viața politică, își dorește să inițieze un nou demers doctoral, respectând toate standardele și cerințele de la acel moment.

http://www.curentul.info

Universitatea din București îi răspunde lui Victor Ponta

Categorie: Politic

Creat: Marți, 16 Decembrie 2014 16:27

Scris de Andrei Paraschiv

Foarte prompt, Rectorul Universității din București i-a trimis o scrisoare de răspuns lui Victor Ponta la solicitarea acestuia de a renunța la titlul de doctor
"Universitatea din Bucuresti
Cabinet Rector
Domnului Victor Ponta

Spre stiinta,
Domnului Sorin Cimpeanu
Ministru al Educatiei si Cercetarii

Stimate Domnule Victor Ponta,
Am primit scrisoarea dumneavoastra prin care ne aduceti la cunostinta ca renuntati la titlul de Doctor in Drept.

Am apreciat sinceritatea tonului din scrisoarea dumneavoastra si buna-credinta cu care, acum, luati in considerare demersul Universitatii din Bucuresti si decizia Comisiei de Etica din 2012.

Suntem intrutotul de acord cu aprecierile dumneavoastra referitoare la domeniul educatiei, ca ‘domeniu fundamental si esential pentru viitorul nostru ca societate europeana’. Universitatea din Bucuresti va face intotdeauna tot ce ii sta in putinta pentru a asigura educatie si cercetare stiintifica de calitate.

Cu privire la renuntarea la titlul de Doctor in Drept, ce v-a fost acordat in 2003, va anuntam ca Universitatea din Bucuresti va intreprinde toate demersurile legale necesare, in acord cu solicitarea dumneavoastra.

Cu stima,
Prof. de. Mircea DUMITRU
Rector al Universitatii din Bucuresti
Membru corespondent al Academiei Romane”

Victor Ponta poate renunța la titlul de doctor doar cu acordul unui subaltern. Ce sume de bani a câștigat de pe urma plagiatului

de Petre Badica , 16 decembrie 2014 

 UPDATE 16.02: Universitatea București a luat act de cererea premierului de a renunța la titlul de Doctor în Drept și ”va întreprinde toate demersurile legale necesare, în acord cu solicitarea”, conform unui comunicat al UB, remis redacției.
”Am apreciat sinceritatea tonului din scrisoarea dumneavoastră și buna-credință cu care, acum, luați în considerare demersul Universității din București și Comisiei de Etică din 2012”, se arată în răspunsul UB.
UPDATE 15:00: Victor Ponta poate renunța la titlul de doctor doar cu acordul unui subaltern. Ce sume de bani a câștigat de pe urma plagiatului.
-----
Premierul Victor Ponta a anunțat că vrea să renunțe la titlul de doctor după ce a negat doi ani de zile că a plagiat teza de doctorat. Problema este că această măsură trebuie asumată de către ministrul Educației. Premierul nu a precizat că va renunța la beneficiile materiale care i-au fost aduse de titlul de doctor.
Premierul Victor Ponta a anunţat că a trimis o scrisoare către rectorul Universității București, Mircea Dumitru, în care îi notifică asupra faptului că renunţă la titlul de doctor în drept acordat în anul 2003 de către Universitatea București. Reamintim că în 2012, revista Nature l-a acuzat pe 18 iunie 2012, pe premier că a plagiat lucrarea sa de doctorat.
Citește și: Verdict oficial - Ponta a plagiat (documente)
115 din 297
Ulterior, Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare - organismul abilitat să se pronunțe în astfel de spețe - a decis că Victor Ponta a plagiat. 
În timp ce Consiliul delibera, ministrul interimar al Educației la acea dată, Liviu Pop, anunța desființarea acestei instituții și casa în mod abuziv verdictul de plagiat. Și Comisia de Etică a Universităţii din Bucureşti (UB) a hotărât că Victor Ponta a plagiat în teza de doctorat 115 pagini din 297. “Nu avem nici un fel de satisfacţie să vă anunţăm că teza de doctorat susţinută în 2003 de Victor Ponta încalcă principiile cercetării universitare", declara pe 20 iulie 2012 Marian Popescu, preşedintele Comisiei de Etică. Premierul a reacționat violent declarând că verdictul de plagiat care i  s-a dat de Universitatea București este o execuție politică. Ulterior, s-a înființat un nou Consiliul cu oameni numiți de către subalternul premierului – în persoana lui Liviu Pop – care a dat un verdit de neplagiat.
După cum se poate vedea, premierul a luptat îndelung pentru a-și păstra onoarea nepătată deși a primit trei decizii de plagiat: revista științifică Nature, Consiliul de Atestare a Titlurilor Universitare și Universitatea București.
Premierul în mâinile conservatorilor
Acum, ar dori să renunțe la această tichie printr-o scrisoare postată pe Facebook și adresată profesorului Mirce Dumitru: „Stimate Domnule Rector al Universității București, Vă scriu pentru a vă notifica renunțarea la titlul de doctor în drept acordat în anul 2003 de către Universitatea București. Este un gest pe care trebuia să îl fac mai demult, încă din momentul apariției acuzațiilor publice cu privire la teza mea de doctorat”. Potrivit legii, nimeni nu poate renunța la titlul de doctor, el trebuie retras de entitatea care i l-a acordat. Acest aspect nu se aplică și demnitarilor, iar Universitatea București – deși este instituția care i-a acordat titlul - nu poate să i-l și retragă. Lucru care ne-a fost confirmat – în iulie 2012 – chiar de către Mircea Dumitru care ne preciza că  Universitatea nu poate să ia nici o măsură împotriva lui Victor Ponta şi nici nu poate propune vreo sancţiune deoarece acesta este demnitar. Ministrul Educaţiei de la acea dată, Ecaterina Andronescu, era singura în măsură  să îl deposedeze pe Ponta de titlul de doctor, să propună alte sancţiuni mai puţin dure sau chiar să decidă că, în opinia ei, nu e vorba de nici un plagiat. De altfel, la 16 septembrie 2002, raportul Comisiei de Etică a Universității București - care confirma plagiatul premierului a fost trimis Ecaterinei Andronescu - singura în măsură să decidă dacă, pe baza probelor, Ponta ar trebui să rămână fără titlu de doctor. Atunci, Andronescu ne spunea că a auzit de raport dar nu l-a citit. Azi, Andronescu ne-a precizat că nu poate vorbi deoarece este ocupată cu bugetul.
Citește și: Soarta premierului depinde de Ecaterina Andronescu
În acest moment, soarta premierului stă în pixul noului ministru al Educației desemnat de premierul Ponta în peroada conservatorului, Sorin Câmpeanu. Acesta nu a răspuns la telefon în cursul zilei.

Cum a intrat în barou
Pe de altă parte, premierul nu spune nimic despre privilegiile de care a beneficiat în urma faptului că a fost doctor în drept. România liberă a scris în exclusivitate de faptul că pe 7 ianuarie 2005, Victor Ponta devenea avocat în Baroul Bucureşti. La acea dată, legea 51 din 7 iunie 1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat spunea clar că: "dreptul de primire în profesie (de avocat n.red.) se obţine pe baza unui examen, organizat conform prevederilor prezentei legi şi statutului profesiei." Însă la articolul 16, aliniatul 2, se stipulează existenţa unor excepţii: "la cerere, poate fi primit în profesia de avocat, cu scutire de examen: a) titularul diplomei de doctor în drept; b) cel care, anterior sau la data primirii în profesia de avocat, a îndeplinit funcţia de judecător, procuror, notar, consilier juridic sau jurisconsult timp de cel puţin 10 ani."
La acea dată, Victor Ponta era doctor în drept de doi ani, astfel încât putea intra în Baroul Bucureşti fără a trece prin caznele unui examen. Mircea Petre Stănculescu, fostul prodecan al baroului din anul 2005, când Ponta a devenit procuror, ne-a precizat că nu a auzit, în cariera sa, de vreun caz de doctor în drept care să fi ales să dea totuşi examen: "titlul de doctor în drept permite intrarea în avocatură fără examen".
Citește și: Victor Ponta - verdictul de plagiat este o acțiune mafiotă
Avocaţii contactaţi de România liberă ne-au confirmat că la acea dată doctorii în drept (e cazul lui Ponta) "puteau intra în Barou fără să dea vreun examen. Era de-a dreptul ilogic să te prezenţi la un examen unde sunt mai mulţi candidaţi pe un singur loc când tu, ca doctor, erai primit pe baza unei simple cereri." Actualul consilier al Baroului Bucureşti, Mihail Ciobanu, ne-a confirmat, la rândul lui, că, în anul 2005, doctorii nu dădeau examen pentru a intra în Barou. Pentru toţi ceilalţi, examenul la Barou este unul foarte dificil, media minimă fiind de 7. Spre exemplu, în anul 2009, au căzut 70% din cei 945 de candidaţi. Baroul București nu a dorit să emită un punct de vedere pe acest subiect.
Premierul a câştigat în 2007 şi 2008 suma de de 1.248.875 de lei din activitatera de avocat la propriul cabinet.
În plus, premierul a fost, timp de patru ani, conferenţiar universitar în cadrul Universităţii Româno-Americane.  În această poziţie nu ar fi putut ajunge fără titlul de doctor. 

http://www.romanialibera.ro
=========================================================================
Traian Băsescu: CCR mă obligă să primesc și jurământul lui Pop și Cîmpeanu, deși au contribuit la un fals. 
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
  
Agramatul Liviu Pop minte în continuare despre rolul său în spălarea plagiatului lui Ponta
Categorie: Politic

Creat: Miercuri, 17 Decembrie 2014 11:54

Scris de Alexandru Panait

Noul guvern Ponta a depus astăzi jurământul la Palatul Cotroceni. Înainte de ceremonie, președintele Băsescu a ținut să menționeze că le acceptă jurământul lui Liviu Pop și lui Sorin Câmpeanu doar pentru că îl obligă CCR.

Într-o intervenție la postul B1 TV, ministrul pentru Dialog Social a declarat că nu vrea să comenteze gestul președintelui Traian Băsescu și a mințit despre momentul 29 iunie 2012 când a desființat Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare prin ordinul său ca ministru interimar al Educaţiei, la două ore după ce începuse ședința în care se analiza cazul Victor Ponta. Prin acest ordin a fost propusă mărirea componenţei Consiliului General de la 21 la 45 de membri, iar aceştia să fie reprezentanţi de la toate universităţile. Comisia CNATDCU formată din academicieni și profesori universitari de renume mondial a continuat ședința chiar dacă se publicase intempestiv în Monitorul Oficial desființarea sa și a dat verdictul de plagiat, recomandând retragerea titlui de doctor lui Victor Ponta.

Iată cu câtă seninătate minte astăzi Liviu Pop despre acel moment:

"Nu putea să mă atace în condițiile în care am condus 45 de zile acest minister. Acest consiliu nu avea niciun rol în verdictul de plagiat. Nu am numit un om în plus sau în minus, au fost membrii nominalizați de dl. Funeriu. Acel verdict (al Universității București, referitor la teza de doctorat a lui Victor Ponta - n.r.) a venit mult mai târziu. Avem o lege a educației, care are niște carențe. Dar nu vreau să comentez, sunt mulți profesori universitari în zona dreptului, a legii educației, care se pricep mult mai bine decât mine. Nu am absolut nimic de ascuns, tot ce-am spus am făcut-o public, am scris public. Nu mă consider victimă, nu m-am considerat niciodată o victimă. E un gest al președintelui României pe care nu-l comentez, vine Crăciunul. Permiteți-mi să nu mai comentez, dacă atâta consideră domnia sa că trebuie să facă, atâta face", a mințit Liviu Pop.


Am spicuit pentru dvs. câteva perle din exprimarea acestui tupeist agramat din ultimii ani:
- Într-un comunicat trimis CURENTUL, senatorul PSD susținea că „este inacceptabil să nu știi cât este pensia și salariul minim” necunoscând cum se face acordul cu subiectul multiplu.
- Despre profesorul Miclea a spus că s-a autopronunțat!
– Încercând să se refere la cercetările despre moartea unui elev după o altercație cu un coleg, în județul Dolj, Pop a afirmat că „incidentul este, în momentul de față, în derulare“.
– La instalarea în funcție i-a mulțumit din suflet fostului ministru Mang „pentru deschiderea pe care a dat-o“ și a adăugat că speră „ca și în continuare, și împreună cu dumneavoastră, să trecem printr-o perioadă foarte grea“, folosind și expresia „prioritate secundară“.
– În CV și în declarațiile de avere scria greșit numele liceului unde preda de 5 ani, „Salygny“, și se lauda că știe să folosească aparatura de „xerocopiere“. Deci dacă e în fața vreunui copiator Toshiba sau HP nu știe să-l folosească.
– Nu putem rata momentul în care s-a repezit el să-l reclame pe Daniel Funeriu la ITM. Exact decerebrat cum i-a spus CTP-ul. A trebuit să iasă madam Câmpeanu-USL, de la muncă, să-și miște capul în începutul ei de Parkinson și să recunoască legalitatea angajării la președinție a lui Funeriu.
– Pe blogul lui a scris de trei ori în aceeași zi (da, are blog!): „ competent e Consiliu de etica“, „spus-o“ se scrie cu cratimă iar CTP și alți ziariști nu „au“ înțeles. Despre folosirea corectă a lui „datorită“ și „din cauza“ știm că nu va putea înțelege niciodată.
– Deși e profesor de matematică, la solicitarea ziariștilor, nu a știut să rezolve un banal sistem de două ecuații de gradul I cu două necunoscute. Un copil isteț de clasa a treia îl făcea imediat cu segmente. Penibil!

http://www.curentul.info

Tun de 500 de milioane de euro cu terenuri retrocedate aparținând POMICOLA FOCȘANI

Categorie: Dezvăluiri

Creat: Luni, 08 Decembrie 2014 13:42

Scris de Andrei Paraschiv

Ziarul Curentul dezvăluia în urmă cu șase ani tunul dat de mai mulți afaceriști locali bine conectați în lumea politică cu 400 de hectare în jurul Focșaniului, ce aparţineau Staţiunii de Cercetare Pomicola Focşani. Terenul se întinde de la ieşirea din Focşani, de-a lungul Drumului Naţional spre Garoafa şi al şoselei care face legătura cu satele Petreşti şi Vânători. 
Povestea lor e pe cât de simplă, pe atât de bine pusă la punct de câteva capete "luminate". În urma unor datorii pe care întreprinderea Pomicola le avea la bugetul statului, în valoare de aproximativ 29 miliarde de lei vechi, Direcţia Finanţelor Publice Vrancea a scos în 2005 la licitaţie plantaţiile deţinute de această societate. Acestea au fost adjudecate de omul de afaceri Vasile Roşca (socrul deputatului UNPR Laurențiu Țigăeru-Roșca, care a plătit pentru toată suprafaţa datoriile către stat. 
Aici intervine omul de afaceri Neculai Ţuţoi (socrul fostului prefect PNL Mircea Dragoș), ce contestă în instanţă rezultatul licitaţiei pe motiv că a oferit un preţ mai bun. Însă acesta oferise un preţ mai bun pentru doar 47 de hectare, adică pentru terenurile Fermei numărul 1. Evident, se organizează o nouă licitaţie şi surpriză, Țuțoi devine câştigător al Fermei numărul 1. Avem însă şi câştigătorii numărul 2 şi 3. Aceştia: Ion Călin, care devine proprietarul plantaţiilor de pe 12 hectare de teren şi Ion Martiş (tatăl arbitrului arestat pentru mită, Marius Martiș), care ia plantaţiile de pe 110 hectare de teren.

Afacerea cu adevărat profitabilă era terenul. Iar la acel moment, terenurile aparţineau statului şi se aflau în administrarea Agenţiei Domeniului Statului. Astfel, Ţuţoi şi ceilalţi au pus la cale un plan de acţiune fiind ajutaţi de mai multe instituţii angrenate în acţiunea de reconstituire a dreptului de proprietate privată. Afaceriştii liberali au început să caute persoane care au dreptul să fie împroprietărite cu suprafeţe mai mari de teren dar care nu au primit nimic şi cărora le sunt cumpărate drepturile litigioase. După ce se încheiau actele notariale de reprezentare, se punea la cale un nou plan. Cei care au cumpărat drepturile litigioase depuneau cereri la Comisia Judeţeană de reconstituirea a dreptului de proprietate al cărei președinte era chiar ginerele lui Țuțoi (adică prefectul) în calitate de reprezentanţi ai moştenitorilor de drept şi cereau reconstituirea dreptului de proprietate în extravilanul municipiului Focşani, deşi cel pe care îl reprezintă nu a avut niciodată teren în Focşani. Cererea era refuzată, iar afaceristul în cauză se adresa instanţei care obliga Comisia Judeţeană şi Comisia Locală din Focşani să treacă la punerea în posesie a persoanei respective, în condiţiile dorite de reprezentant.

Instanţa de judecată indica exact ce terenuri trebuie date!
Un exemplu concret este cel al moştenitoarei Monica Seferovici, care a solicitat restituirea a 42 de hectare de teren, şi pe care ar fi trebuit să le primească în jurul comunei Moviliţa. Doar că aceasta încheie un acord privind drepturile litigioase cu societatea Certimpex SRL, ce-i aparţine lui Ţuţoi. Acesta din urmă depune o cerere la Comisia Judeţeană în care solicită ca cele 42 de hectare să fie restituite în extravilanul municipiului Focşani. Comisia Judeţeană respinge solicitarea. Monica Seferovici depune plângere împotriva Comisiei Judeţene şi a Comisiei Locale Focşani şi solicită anularea parţială a hotărârii Comisiei Judeţene (parţială, pentru că mai făcea referire şi la alte cereri-n.r.). Mai mult, Seferovici mai cere instanţei "reconstituirea în fizic pentru suprafaţa de 42 hectare de teren pe un amplasament din extravilanul municipiului Focşani în T5 pc 20/1 şi 21 T6 pc22 şi 23, T7 pc 24 şi 25 şi T8 pc 26". Acesta, indicat cu date tehnice foarte exacte, este chiar terenul vizat de Ţuţoi şi pe care are "doar"plantaţia.

Instanţa îi dă cele 42 de hectare pe care se află plantaţia lui Ţuţoi
Instanţa şi motivează şi spune că din probele administrate a rezultat că "pe raza municipiului Focşani se află în domeniul privat al statului administrat de către ADS suprafeţe de teren disponibile mai mari de 42 hectare care pot fi restituite în natură". De asemenea, se mai menţionează că în conformitate cu prevederile HG 890/2005 privind aprobarea regulamentului privind procedura de constituire, atribuţiile şi funcţionarea comisiilor locale, dacă nu există teren suficient pentru acţiunea de retrocedare într-o localitate, atunci se vor adresa comisiilor din alte localităţi. 
Povestea continuă şi cu ajutorul ADS care pe 24 iulie a emis un document în care se arată că Monica Seferovici poate fi împroprietărită la Moviliţa. În protocolul încheiat de ADS şi primarul din Moviliţa, Cristian Corneliu privind predarea-preluarea terenurilor cu destinaţie agricolă se arată că s-au predat 40,75 hectare livezi, deşi la Moviliţa nu există nicio livadă. Tot în acest protocol se spune şi despre înţelegerea dintre firma Certimpex (ce-i aparţine lui Ţuţoi) şi Monica Seferovici. "Suprafaţa predată este conformă cu datele fondului funciar înscrise în sentinţa civilă care face parte integrantă din prezentul protocol, pentru care a întocmit acordul între persoana fizică Seferovici Monica şi SC Certimpex SRL Focşani, deţinătorul legal al investiţiei livadă", se mai specifică în protocol. Acesta arată clar legătura dintre Monica Seferovici şi Neculai Ţuţoi, explicând şi cum a fost posibil ca Seferovici să ceară instanţei 42 hectare de teren, exact terenul de pe care Ţuţoi a achiziţionat livada de la Pomicola, prin intermediul licitaţiei organizate de Direcţia de Finanţe Vrancea.

Ţuţoi devine proprietar
Directorul ADS Vrancea, Manole Merchea a confirmat la momentul respectiv că există o înţelegere şi că a fost emis titlul de proprietate pe numele societăţii Certimpex SRL Focşani, în baza cedării drepturilor litigioase de către Monica Seferovici. "Există hotărâri judecătoreşti în baza cărora au fost retrocedate terenuri de la Pomicola Focşani. Deja pentru societatea Certimpex a fost emis titlul de proprietate pentru terenurile de la Pomicola. Sunt hotărâri judecătoreşti şi suntem obligaţi să le punem în aplicare", a precizat Merchea.

Legea, pentru unii mumă, pentru alţii, ciumă
La Comisia Locală de reconstituire a dreptului de proprietate Focşani existau solicitări pentru retrocedarea a 120 de hectare de teren. Însă acestea nu au fost onorate cu terenuri în extravilanul Focşaniului deoarece ADS a motivat că nu mai există terenuri şi au indicat altele din localităţile învecinate. Pentru persoanele care aveau relații politice, ADS punea la dispoziţie terenuri situate în Focşani şi concesionate de societatea Pomicola. Nici una din autorităţile implicate în acest schimb de terenuri şi ulterior de retrocedare nu a oferit un răspuns la întrebarea de ce pentru comisiile locale din Moviliţa, Vulturu şi Vânători au fost date terenuri în extravilanul municipiului Focşani iar pentru cei care ar fi trebuit să primească teren la Focşani s-au dat în alte localităţi. Tot pentru persoanele reprezentate de celebrii politico-afaceriști, ADS Bucureşti a predat 67 hectare de teren tot de la Pomicola Focşani. Asta în condiţiile în care Comisia Locală Focşani solicitase terenuri pentru persoane care au depus cereri la această comisie, dar care nu au fost luate în considerare nici de Comisia Judeţeană, nici de ADS Bucureşti.

Ce presupune achiziţia drepturilor litigioase
Totul este cât se poate de simplu. Vechiul proprietar care de ani buni se chinuie să reintre în posesia terenurilor este contactat de un "bun samaritean" care se oferă să-l ajute să scape de grija drumurilor la tribunal sau pe la diferitele autorităţi, propunându-i să-i cumpere terenul pe care ar trebui să-l primească. Doar că suma propusă este de zeci de ori mai mică decât valoarea reală a proprietăţii, însă, proprietarul de drept este convins văzând banii pe masă. Apoi, "bunul samaritean" intră în posesia terenului, de cele mai multe ori cu complicitatea autorităţilor, după care vinde terenul sau imobilul la preţul real.

Afacere imobiliară de peste 500 de milioane de euro
Preţurile terenurilor din zona DN2, care traversează una din laturile municipiului Focşani, au crescut ameţitor. În 2008, un metru pătrat de teren era vândut cu preţuri cuprinse între 100 şi 150 de euro. Cum cele aproximativ 400 de hectare se aflau între acest drum şi cartierul rezidenţial din zona Crângului Petreşti nu este greu de dedus care a fost miza acestei afaceri coordonate de chiar socrul prefectului judeţului Vrancea, care are şi calitatea de preşedinte al Comisiei Judeţene de reconstituirea a dreptului de proprietate. Dintr-un calcul simplu reiese că valoarea medie a terenului este de 500 de milioane de euro. O afacere extrem de profitabilă, realizată cu eforturi financiare minime.

Ancheta realizată de jurnalista CURENTUL, Andreea Anghel a rămas fără urmări. Politicienii care s-au perindat în diverse funcții administrative după acest tun au închis ochii la fărădelegile făcute de predecesorii lor.
Ne întrebăm dacă actualul șef al ANRP, George Băeșu, va porni un control pe acest subiect sau faptul că este originar din Focșani îl va împiedica să o facă. 
SURSA: http://www.curentul.info

Diaspora răzbunată: Bogdan Stanoevici expulzat din guvern

Categorie: Politic

Creat: Sâmbătă, 13 decembrie 2014 

Scris de Geo Ioanid

După ce a făcut declarații imbecile despre miile de români care au cerut să li se respecte dreptul de a vota după ce au fost umiliţi de statul român în primul tur al alegerilor, Bogdan Stanoevici va pleca din guvern. Acesta spunea despre  românii ce strigau la secțiile de votare din diaspora: „vrem să votăm, nu plecăm!” că erau „agitatori” și că are „informaţii” în acest sens de la Paris şi Viena. Declarațiile au fost făcute într-o emisiune la TVR internaţional. Stanoevici mai spunea că din experienţa sa la Paris, „sunt grupuri de tineri revoltaţi pe orice, care, la orice manifestaţie, indiferent de subiect, ei se vor infiltra ca să intre în conflict”. Ei, acum se poate întoarce la Paris. Comunitatea românilor îl așteaptă cu brațele deschise, desigur.

Stanoevici a declarat la Antena 3 că a avut o discuţie cu premierul, am convenit de comun acord, ca urmare a acestor negocieri. Premierul nu avea nimic să-mi reproşeze, dimpotrivă. Sunt extrem de mândru că am făcut parte din acest guvern".

Deci domn ministru susține că Ponta nu i-a reproșat nimic, dimpotrivă. Adică l-a lăudat și l-a expulzat? Deștept, domn ministru!

http://www.curentul.info

Mai du-te, mă, mai lasă-ne!

de Cristian Campeanu , 11 decembrie 2014 

Deși ar fi trebuit să demisioneze imediat după alegeri, Victor Ponta continuă să se agațe de putere. Ponta nu are nici un „proiect“ nou pentru România pe care să îl conducă, așa cum dovedește și proiectul de buget. Singurul său proiect este să salveze de la închisoare gruparea care îl ține la putere, în frunte cu Liviu Dragnea, Ilie Sârbu și „liberalii“ penali ai lui Tăriceanu. Cu fiecare zi cu care Ponta se menține la putere, România suferă.
Ponta nu mai are (aproape) nimic. Când pierzi alegerile de o manieră atât de categorică, pleci, pentru că ceea ce urmează este o reorientare masivă a opiniei publice în favoarea câștigătorului, care devine principalul purtător de speranță. De aceea, sondajele îl dau pe Iohannis cu cea mai mare încredere, inclusiv la alegătorii PSD, și pe Ponta în cădere liberă. De aceea ar fi trebuit să și demisioneze Ponta a doua zi după ce a pierdut. Credibilitatea internațională a lui Ponta este evident zero în lumea democratică pentru că nici un lider nu va putea înțelege de ce mai ești în funcție după ce ai pierdut în halul ăsta niște alegeri în care oamenii care te-au contestat nu au fost lăsați să voteze. Poți să rămâi credibil în China sau Rusia, unde votul e moft, dar nu în lumea noastră occidentală. Dacă ai un minim bun-simț democratic, atunci te retragi, pe de o parte pentru a dovedi că accepți verdictul publicului cu demnitate, pe de alta pentru că înțelegi să îi lași celui ales șansa să reușească sau să eșueze în mandatul primit fără a-i pune bețe administrative în roate făcând „opoziție loială“ și, în al treilea rând, pentru a nu deveni o piatră de moară pentru propriul partid, căruia ar trebui să-i dai șansa unui nou început.
Acestea sunt reguli democratice elementare și totuși Victor Ponta nu le respectă și se cramponează de putere. De ce? Nu există nici un beneficiu posibil pentru România ca un guvern care poartă numele lui Ponta să continue. Cum ziceam, în Europa și Statele Unite poarta s-a închis pentru acest „loser“ politic. Dar Europa și America sunt ultimul lucru de care să le pese lui Ponta și oamenilor care îl țin în scaun, nu ca pe o hologramă, ci, mai degrabă, ca pe-o mumie. Ceea ce menține acest guvern ilegitim la putere este Frica. Frica de Justiție și de prăbușirea Sistemului de Corupție creat după 1989, cronicizat în ultimii 25 de ani, pe care DNA a început să îl destructureze județ cu județ. Sistemul pe care îl reprezintă Liviu Dragnea, Ilie Sârbu, dar și oamenii care le-au făcut posibile pe Crinuța Dumitrean și Alina Bica.
Să nu ne facem iluzii: modul în care oamenii aceștia au călcat în picioare Constituția în iulie 2012 și în „marțea neagră“ demonstrează că sunt dispuși să meargă foarte departe, dincolo de orice limite democratice, pentru a-și atinge scopul: Impunitatea. Nici un mijloc nu este prea josnic pentru ei. 
Acum, au găsit alt instrument, bugetul. Prea era independentă DNA și făcea ce anchete vroia unde vroia. Cum controlezi asta? Deposedând-o de buget și lăsând-o la mila Ministerului Public. În sfârșit, spre deliciul lui Ponta, procurorul-șef DNA, Laura Kövesi, va trebui să meargă să se căciulească la domnul Tiberiu Nițu – omul pus de Ponta laolaltă cu Bica în „pactul de coabitare“ – pentru fonduri. Pentru anchete. În sfârșit, domnul Nițu va putea decide pentru care anchete sunt bani și pentru care nu. În sfârșit, Ponta și clica se vor fi răzbunat pe DNA. Ar fi echivalentul unei a treia tentative de lovitură de stat prin sugrumarea financiară a Justiției.
Numai că era răzbunarea prostului. Nu doar că prestigiul DNA este în creștere, spre deosebire de cel al lui Ponta, care scade, dar mai există o mică problemă, de care a amintit în trecere președintele Curții Supreme, Livia Stanciu. Potrivit Mecanismului de Cooperare și Verificare care însoțește Tratatul de Aderare al României la Uniunea Europeană, România este obligată să aloce sume consistente pentru Justiție și pentru DNA. Orice încălcare atrage sancțiuni, ceea ce înseamnă tăierea fondurilor. DNA a răspuns cacealmalei Guvernului și, în cele din urmă, Guvernul a dat înapoi, iar ministrul Darius Vâlcov a prevăzut un buget pentru DNA.
Prin urmare, la ce mai e bun acest guvern dacă baronii și „inginerii financiari“ ai lui Tăriceanu nu mai pot fura, iar PSD se prăbușește? La nimic. Vorba rapper-ului 1Q-Sapro, „Mai du-te, mă, mai lasă-ne!“.
http://www.romanialibera.ro

Cei doi demolatori ai noului Guvern Ponta

de Laurentiu Mihu , 11 decembrie 2014 
Legitimitatea guvernării Ponta (deci și a actualului Cabinet, ca și a celui nou, disponibil ochiului public, în mod oficial, de luni) se prăbușește accelerat.

Începând de joi - când s-a consumat tentativa de subminare a luptei anticorupție, prin încălcarea procedurilor de alocare a bugetului DNA pe 2015 - legătura dintre premierul Ponta și interesul național s-a mai rupt o dată, pășind în aula poveștilor cu spiriduși, bune de servit în această perioadă numai credulilor aglomerați la gura sobei.

După exercițiul de forță cu diaspora, a sosit acum rândul DNA, țintele alese de premier și de ciracii săi din Cabinet și de la conducerea Ministerului Public trădând existența, la nivel înalt, a unui plan insalubru de gripare a principalelor motoare care dau semne că pot schimba cu adevărat România: diaspora și instituțiile care luptă eficient cu corupția endemică.
Nu, nu e o coincidență că, în doar patru săptămâni, Guvernul și PSD au încercat să reducă la tăcere tocmai zonele pe care nu și le pot în vreun fel subordona; și care, în schimb, au deșelat mașinăria politico-mafiotă care-și planificase în detaliu razboiul pe termen lung cu țara.
Nu, domnilor, nu e coincidență, ci se acționează programatic și sub urgența disperării!
În lupta cu cetățenii care le plătesc lefurile și tunurile financiare, Ponta și PSD folosesc o gamă largă de instituții - de la Cancelaria primului ministru, la MAE și BEC, de la biroul ministrului delegat pentru Buget sau Ministerul Finanțelor Publice, la scaunul Procurorului General al României.
Dacă și asta înseamnă izvor de legitimitate, atunci Adrian Năstase o fi icoană, iar Dan Voiculescu un adolescent supradotat.
Ca atare, unica semnificație a gestului însuși, de a prezenta Parlamentului un nou Guvern, "restructurat", trimite la sfidare, subminare și culcare.
Gradul de interes al românilor din diaspora față de ceea ce se întâmplă cu țara de baștină a cunoscut o explozie - dovadă ceea ce s-a întâmplat la prezidențiale.
Mai mult, influența lor asupra conaționalilor rămași acasă este, după 16 noiembrie 2014, un fapt de natura evidenței.
Practic, umilințele la care au fost supuși în tururile unu și doi, ca și conduita lor exemplară au trezit la realitate un număr impresionant de oameni, aici, în țară.
Episodul nu are precedent.
Pe de altă parte, sondajele arată că încrederea populației în DNA crește de la lună la lună, ceva de neimaginat cu câțiva ani în urmă pentru un parchet.
Măcar de-am ține cont de cifre: DNA-ul atrage la buget sume comparabile cu contribuția, prin taxe, impozite și slujbe create, a corporațiilor. Cu 25 de milioane de euro pe an (din 2015, că nu s-a depășit 20 de milioane în 2014) și cu doar 90 de procurori, Direcția Națională Anticorupție aduce de peste 10 ori mai mult în conturile statului.
O fi puțin?
Dar dincolo de asta, amintiți-vă cât de jos era respectul nostru pentru instituțiile din sistemul de justiție acum doar câțiva ani!
În fine, SRI a ajuns astăzi o instituție care cunoaște o tendință similară, iar asta se datorează în primul rând implicării serviciului de informații în lupta cu marea corupție, sprijinul oferit procurorilor, de către ofițerii săi, fiind esential.
E drept, pentru ochiul opiniei publice, este și cel mai vizibil aspect al activității curente a SRI.
Dar, iarăși, câți dintre noi și-ar fi imaginat, acum câțiva ani, că e posibil acest salt uriaș?
Or, dacă nici experiența proaspătă a prezidențialelor și nici tendințele măsurate de sondaje nu sunt suficiente pentru a taxa drept ilegitimă o guvernare ale cărei acțiuni trimit la pubela istoriei diaspora și lupta anticorupție, atunci ce mai înseamnă oare legitim? Sau opusul lui.
Ce consistență mai poate avea ideea de democrație atunci când puterea politică face pogo cu aspirațiile unei mase atât de largi de cetățeni?
Situația creată de Victor Ponta și PSD a devenit una extremă.
Are, însă, și o componentă profund pedagogică.
Se poate chiar spune că tocmai practicile nedemocratice ale clicii conduse de plagiator ne-au dat și cea mai eficientă lecție de democrație.
Dură, dar eficientă.
Obstrucționarea dreptului fundamental la vot (în cazul diasporei), respectiv tentativa guvernamentală de obstrucționare a luptei anticorupție (în cazul finanțării DNA pe 2015) ne-au demonstrat, dincolo de tratate, că opinia publică rămâne ultimul gardian în fața dictaturii și mafiei de stat.
În cazul nostru, iată, și cel mai eficient.
E drept, dacă vorbim de alegerile în diaspora, lumea a reacționat masiv și la turul I, și între tururi, dar nu s-au obținut imediat schimbările dorite. În ciuda oprobiului public, șeful MAE și premierul au fost de neclintit.
Însă revolta oamenilor a produs în cele din urmă Schimbarea, la urne.
În zilele care au urmat ultimei runde a scrutinului, tot revolta asta a făcut să dispară de pe agenda Parlamentului proiectul de lege privind amnistia și grațierea, dedicat celor mai influenți dintre corupți.
Un an a domnit, intangibil, prin buzunarele aleșilor, dar într-o singură zi totul s-a dus.
Mai recent, reacția opiniei publice (prin media și rețelele sociale), coroborată cu atitudinea tranșantă a reprezentanților DNA au scuturat dur Guvernul și Ministerul Public, creând la timp premisele unei victorii a principiilor asupra “principilor” statului corupt.
În ambele situații, dacă s-ar fi dormit ca de obicei, praful s-ar fi ales!
E limpede, așadar, că greul de a avea o viață mai bună, în ultimă instanță tot de umerii opiniei publice depinde.
Să-i mulțumim pentru această lecție dură premierului Ponta, un doctorand eminent - când e lăsat să copieze, un cetățean indezirabil - când e să guverneze.
Să-i cerem, apoi, demisia, căci ne-am însușit suficient lecțiile involuntare de democrație pe care liderul de carton ni le-a dat.
Sunt suficiente.
Ce e prea mult, strică, iar stricăciunile de care a dovedit că poate fi în stare acest Guvern și la care visează zilnic, până spre 6 dimineața, baronii partidului care-l susțin nu au corespondent decât într-o imaginație foarte bolnavă; cea mai bolnava.
Sau într-o realitate paralelă celei la care aspirăm, dar înnebunitor de "funcțională" în alte zone: de la răsăritul României încolo - din Rusia lui Putin, trecând prin Asia Centrală a „luminaților” post-sovietici, și până colo sus, în China.
Cui îi vine greu să digere durul adevăr, să arunce o privire rapidă la vecini. 
Un raport proaspăt ca o trufanda dezvăluie faptul că, în 2014, corupţia a atins în Bulgaria cel mai ridicat nivel din ultimii 15 ani.
Să nu fie, oare, nici o legătură între ezitările Sofiei din ultima perioadă, în a alege fără echivoc între UE-NATO, pe de o parte, și Rusia, pe de alta? Între democrația liberală și oligarhia putinistă?
Mirare-ar fi!  
http://www.romanialibera.ro

Cine a fost „PrinţulNegru al Ţării Româneşti“? Un inel misterios şi un banal pomelnic bisericesc aduc noi dovezi

Cercetătorii români spun că voievodul îngropat în mormântul 10 la 
Biserica Curtea de Argeş, căruia ei i-au spus „Prinţul Negru al Ţării Româneşti“, ar putea fi Alexandru, fiul lui Basarab I. Însă nu vor putea absolut siguri de aceasta decât după ce vor vedea rezultatele testului ADN pe linie paternă.

Inscripţia de pe inelul descoperit în mormântul misteriosului voievod şi pomelnicul bisericii de la Câmpulung aduc noi argumente pentru cercetătorii care se încăpăţânează să afle cine e bărbatul îngropat în mormântul 10 de la Biserica Curtea de Argeş.
Dacă până acum cercetătorii români susţineau că voievodul îngropat la Curtea de Argeş ar putea fi unul dintre fiii lui Basarab I, noile dovezi arată, din ce în ce mai mult, spre Alexandru Voievod, fiul lui Basarab Întemeietorul.

„Pe baza verificarii ultimelor date din pomelnicul Bisericii de la Câmpulung unde sunt trecuţi cei înmormântaţi acolo – „Io Basarab Voievod, Io Nicolae Voievod, Io Alexandru Voievod...“ , dar şi a inscripţiei de pe inelul găsit în mormântul 10, AL MA/AL VA/ AL WA. Voievodul înmormântat acolo ar putea fi Alexander Vayuoda/Wayuoda, adică Alexandru Voievod“, spune cercetătorul clujean, Alexandru Simon. Acest lucru l-a prezentat, zilele trecute, la Universitatea „Al. I Cuza“ din Iaşi, în cadrul unei prezentări.

Pomelnicul Bisericii din Câmpulung, unde este îngropat Basarab I, mai sus FOTO: Proiectul GENESIS
Ce se ştie până acum
Bărbatul îngropat ar fi avut circa 40 de ani, nu mai mult de 1,70 metri înălţime, ochi, păr şi ten de culoare închise. Dinspre mamă ar fi avut origini germanice sau nord-indiene şi nu cumane, cum susţin unii istorici români.  Ar fi murit între 1340-1350.
„Defunctul a decedat cu puţin timp înainte de ridicarea Bisericii Argeş II (n.r. cum numesc istoricii biserica de astăzi), ridicată cel devreme pe la 1350. El a fost înmormântat în Biserica Argeş I care datează din anii 1230-1260 (n.r. Biserica I este biserica peste care a fost construită actualul lăcaş) şi e vorba, cel mai probabil, de unul dintre fiii nenumiţi ai lui Basarab I, amintiţi într-un document din 1335. Nu au apărut elemente care să îl lege în plan genetic pe defunct de comunităţi sau indivizi de origine cumană“, afirmă cercetătorul clujean, Alexandru Simon, co-autor al studiului despre „Prinţul Negru al Ţării Româneşti“.
Prin urmare, în mormântul 10 nu sunt îngropaţi niciunul dintre nepoţii lui Basarab I - Vladislav I/Vlaicu Vodă (1364-c. 1376) şi  Radu I (c. 1376-c. 1383) - cum credeau până acum istoricii. La aceste concluzii s-a ajuns în urma cercetărilor făcute în 2012.
Însă, rămân câteva întrebări la care nu s-au găsit, încă, răspunsuri: de ce mormântul defunctului de la Argeş a fost ascuns, cum reiese din numeroasele straturi de pietriş de deasupra mormântului? Era probabil unul din fiii lui Basarab I de care nu trebuia să se mai ştie? De ce nu trebuia să se ştie?
MA sau VA/WA?
Simon susţine că a consultat specialişti din ţară şi străinătate în privinţa interpretării noilor elemente care nu fuseseră luate în calcul înainte, chiar dacă deja la 1923 se observase - pe baza citirii celei de a doua părţi a inscripţii ca MA - că inelul (socotit de logodnă) aparţinuse unui Alexandru (AL) căsătorit cu o Maria (MA).
„Am îndreptat atenţia specialiştilor spre aceste aspecte. Nu le-am spus ce cred. Am atras doar atenţia că nu mi se pare MA în a doua parte a inscripţiei. Nu am vrut să-i influenţez. M-am bucurat când WA, respectiv VA, a venit ca răspuns. Era important ca totul să se desfăşoare cât mai firesc, cât timp lucrurile erau atât de delicate. (...) Pe poza alb-negru (n.r. foto dreapta, sursa: Proiectul GENESIS) a inelului se vede clar că ultima parte este WA (folosindu-se colţul de jos al stelei) sau VA (fără acesta)“, explică cercetătorul clujean de la Academia Română.
În prima versiune a pomelnicului de la Câmpulung, aşa cum a fost ea transcrisă la 1711 şi publicată chiar la 1923 împreună cu raportul asupra săpăturilor de la Curtea de Argeş, figurează Basarab Voievod, cu soţia sa, Margareta (de rit latin), Nicolae Voievod (adică Nicolae-Alexandru, el şi Basarab I fiind şi înmormântaţi la Câmpulung, unde lespedea de mormânt a lui Nicolae-Alexandru era vizibilă din totdeauna şi pentru călugării care s-au ocupat de pomelnic) şi Alexandru Voievod, cu soţia sa Maria (probabil tot catolică). În a doua versiune păstrată a pomelnicului, toţi defuncţi înainte de Radu I (c. 1376-c. 1383), de la Basarab I la Vladislav I, nu mai figurează.
Figura de pe inelul misterios
Voievodul din mormântul 10 este de rit catolic, o arată hainele, o cingătoare şi un inel despre care, iniţial, s-a crezut că este unul de logodnă. Inelul domnitorului are o inscripţie identică (IESUS AUTEM TRANSIENS PER MEDI , n. r. în traducere - „Isus mergea, trecând prin mijlocul lor“), la care pe inelul de la Argeş se adaugă inscripţia Al VA/ AL WA“ şi asemănări stilistice cu cel al Prinţului Negru al Angliei, Eduard de Woodstock, contemporan cu defunctul din Mormântul 10 de la Curtea de Argeş. „O atenţie specială va merita figura - şi provenienţa ei - de pe inelul de la Curtea de Argeş“, adaugă Alexandru Simon (foto dreapta, sursa foto: Florina Pop).
În stânga e inelul descoperit în mormântul 10 de la Curtea de Argeş. Are în faţă o siluetă care pare feminină. Inelul seamnă foarte mult cu cel purtat de Prinţul Negru al Angliei (inelul din dreapta)  FOTO: Proiectul GENESIS
Despre proiect
Proiectul în care s-au făcut aceste analize se numeşte Genesis. Este unic în România şi scopul său e să facă lumină în genealogia domnitorilor Ţării Româneşti. Genesis a adus împreună cercetători, istorici şi specialişti de la Academie Română, de la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca şi Universitatea „Al.I Cuza“ din Iaşi. Contractorul este Institutul de Biologie Bucureşti, iar parteneri - Institutul de Biologie Bucureşti, Universitatea "Babeş-Bolyai", Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" Iaşi. Directorul proiectului este academicianul Octavian Popescu.
Primul pas din proiect s-a făcut în 2012, când s-a redeschis mormântul 10, unde se bănuia că e îngropat Vladislav I/Vlaicu Vodă, care a fost nepotul lui Basarab I şi unchiul lui Mircea cel Batrân.
Analizele pe linie maternă arată că cel îngropat nu e de origine cumană, ci germană sau nord-indiană. Urmează să se facă testul AND pe linie paternă, care, spun cercetătorii, va fi gata prin primăvara lui 2015.
 Sursa. ziarul ADEVĂRUL

Altfel

Categorie: Bref

Creat: Luni, 08 Decembrie 2014 19:16

Scris de Tia Şerbănescu

Cum era de așteptat, între guvern și FMI au avut loc negocieri intense pe tema deficitului bugetar pe 2015 unde guvernul care își dorea 2,1% a scăzut pretențiile la 1,4% iar FMI voia 0,9%. Fiind deficitari, se vor înțelege până la urmă. Totul e să nu rupă acordul căci un nou eșec al premierului Ponta ar fi prea mult chiar și pentru PSD. Ponta nu pare să realizeze în ce situație se află așa că a recurs la victimizare: „FMI se descarcă pe guvern ca pe elevul din ultma bancă”. Păi, acolo stă. Ponta nu pare să fi fost premiant niciodată. Colegii săi îl consideră însă pregătit să câștige la Congresul din martie unde, după opinia lui Ioan Rus „n-o să aibă concurență”. A avut grijă s-o distrugă. Proaspăt demisonat din PSD (dar rămas în grupul parlamentar al acestuia), Ghiță s-a declarat încrezător că „Ponta va reforma partidul și-i va da o direcție nouă” - deși el personal își face un nou partid de stânga întrucât are „altă viteză” decât PSD. Vitezomanii lui Ghiță ar fi tinerii de prin cluburi. Ei ar alcătui avangarda, motocicliștii care deschid coloana oficială lui Ponta. 
Și dl. Vasile Dîncu crede în transformarea lui Ponta într-un reformator al PSD care va veni cu „un nou proiect și o nouă echipă” - chiar dacă „el nu ține la putere și asta e un defect”. Aiurea! Are și Dîncu naivitățile sale de sociolog. Puterea e singura iubire a lui Ponta. De dragul ei e în stare să se prefacă în reformator, anticorupt, antibaroni și chiar antiPonta. Adică să recurgă la alt set de minciuni. Să mintă „altfel” căci acesta e cuvântul zilei, preluat papagalicește de la „altfel de politică” a lui Iohannis. Văzând ce succes a avut cuvântul, politicienii s-au adaptat rapid. Vreți altfel? Ce mare lucru? Schimbăm etichetele și vă dăm „altfel” pe săturate: „un partid altfel”, „iarna asta facem urările altfel”. Vom avea brazi altfel, porci altfel, cârnați altfel, corupție altfel, baroni altfel. 
Marian Bîgiu, PCJ Buzău, altfel spus, baronul de Buzău, a fost săltat de DNA înainte să apuce să treacă la altfel de corupție: a fost prins într-un banal flagrant de luare de mită. Culmea e că Bîgiu fusese la vrăjitoare să-și afle viitorul iar acestea i-au dat 59% șanse să ajungă la DNA. Greșit! Dacă era atent la DNA, știind ce-a făcut, Bîgiu își putea acorda singur 99% șanse la zdup, unde a și ajuns. 
Oare ce-i face pe indivizii ăștia, care au averi uriașe și văd că DNA e cu ochii pe ei, să nu se oprească din furat nici când intră mascații pe strada lor? Or fi altfel de creaturi? 
Vadim a demonstrat că nu e musai să fii Bîgiu ca să strici aerul așa că a eliminat o poezea unde insultă românii din diaspora („căpșunarii”) care ”ne-au dat un handicapat”, pe „Căpșună Vodă”. Mai bine căpșună decât căpușă.
 http://www.curentul.info/