Interviu dr. Virgiliu Gheorghe: Halloween promovează un comportament violent, specific vrăjitoarelor și monștrilor pe care îi invocă

Efectele asupra copiilor se vor vedea în timp

Zilele trecute, un grup de 28 ONG-uri reunite sub titulatura de Coaliția pentru Familie și Constituție au acuzat Ministerul Educației Naționale de nerespectarea Legii Educației Naționale, pentru că permite și promovează sărbătorirea Haloween-ului în școlile românești.

În acest context, jurnalistul Mihai Șomănescu, de la activenews.ro l-a contactat pe domnul Virgiliu Gheorghe, cunoscut biofizician și specialist în cercetări psihosociale și comunicare, pentru a explica însemnătatea și simbolistica Halloween-ului.

Reporter: Domnule Virgiliu Gheorghe, cum apreciaţi introducerea acestei sărbători pe agenda activităţilor instituţiilor de învăţământ din România?

Dr. Virgiliu Gheorghe: În primul rând, cred că ar trebui să ne punem problema scopului, a sensului sau a beneficiului pe care îl va avea pentru educaţia copiilor români, pentru societate în ansamblul ei, promovarea manifestărilor Halloween. Aceasta pentru că pe parcursul istoriei, orice sărbătoare a jucat un anumit rol în cultura, în religia, în definirea identităţii şi viaţa popoarelor.

De pildă, sărbătorile creştine contribuie la întărirea, la consolidarea relaţiei omului cu Dumnezeu, cu sfinţii şi evident cu întreaga învăţătură a Bisericii Creştine care are ca centru iubirea aproapelui, milostenia, fapta cea bună în general. Deci sărbătorile creştine trimit la modelul Dumnezeului - Om Hristos şi a tuturor care i-au urmat modelul de dragoste şi jertfă pentru ceilalţi.

Mai existau sărbătorile legate de ciclul natural al anotimpurilor agricole sau pastorale care erau oarecum neutre din punct de vedere moral, deşi imprimate de tot felul de superstiţii şi concepţii magice; avem, desigur, şi sărbătorile care celebrau evenimente istorice importante ale poporului respectiv care consolidau relaţia omului cu trecutul poporului său şi, nu în ultimul rând, sărbătorile păgâne dedicate la tot felul de zei. Acestea din urmă, având ca scop atragerea simpatiei și a ajutorului zeului respectiv, erau marcate de tot felul de ritualuri prin care erau evocate actele fundamentale ale zeului, ca şi comportamentul moral sau social pe care acesta îl reprezenta în mod exemplar. Deci ca şi în creştinism, sărbătoarea închinării la aceşti zei readucea în conştiinţa oamenilor poruncile zeului respectiv, care uneori nu erau deloc morale şi inofensive. De pildă, la sărbătorirea lui Dionisos se îmbătau şi se dedau orgiilor. Iar la alţi zei cum ar fi Baal, se aduceau jertfe copii cât mai mici, prunci.

Deci mie mi se pare că atunci când se introduce sau se promovează o sărbătoare – eveniment central în viaţa unui popor – este esenţial de investigat care este schimbarea pe care aceasta o va aduce în mentalităţi, în raporturile sociale şi chiar în Weltanschauung-ul [concepția despre lume, n.n.] acelui popor.

R.: Dar Halloween-ul este perceput ca un prilej de relaxare, de distracţie. Copiii se deghizează, se vizitează, primesc bombonele…

Dr. V. G.: Aşa este promovat mediatic, dar cea mai mare parte a mass-media, s-a demonstrat din păcate în ultimii ani, nu are criterii etice, ci doar mercantile. Câştigul dictează morala. Iar Halloween-ul este un eveniment care anual creşte audienţa, deci câştigurile. Waldemar Sezer, profesor de informatică la Universitatea Sao Paulo din Brazilia, observa că legile acestui mediu conduc la paradoxul că evenimentele cele mai grozave, moartea cea mai tragică sunt cele care cresc cel mai mult audienţa. Deci dacă media se întreţine prin horror şi divertisment, este de înţeles în această logică de ce promovează Halloween-ul în măsura în care o fac. Problema cea mai mare este aceea că instituţiile educaţionale nu înţeleg faptul că oricare sărbătoare vine cu o panoplie de elemente simbolice care generează anumite comportamente şi mentalităţi.

Deși pare o joacă, ca orice manifestare rituală, mimesisul are ca efect actualizarea și consolidarea unei relații psihologice între individ și realitatea mitologizată. Cercetările din domeniul fenomenologiei religiilor au demonstrat că pe parcursul participării, implicării în scenariul mitului respectiv, individului chiar i se imprimă acele stării mentale sau sufletești care caracterizează persoanele mitologizate. E ca și cum s-ar produce un transfer de energie psihomentală între personajul mitologizat și subiect. Aceasta explică faptul că participarea la sărbătoarea Halloween induce o stare psihologică în care excitația și fascinația sunt asociate cu un sentiment de spaimă mai mult sau mai puțin intens în funcție de gradul implicării. În acest context, individul în mod firesc urmează actele proprii personajelor în pielea cărora a intrat.

Așadar, dincolo de bombonele, este evident pentru oricine că imageria răului pe care o promovează Halloween-ul nu poate conduce decât la sporirea comportamentului violent, a infracţionalităţii şi a criminalităţii, adică faptele proprii duhurilor necurate pe care Halloween-ul le invocă.

R.: Dar Halloween-ul a fost introdus ca sărbătoare chiar în Biserica Catolică, pentru a alunga spiritele rele, şi lucrul acesta îl cred foarte mulţi din cei care acceptă această sărbătoare. Cum vă explicaţi acest lucru?

Dr. V. G.: În primul rând, este vorba de o sărbătoare celtică închinată prinţului morţii şi prietenilor lui, deci avem de-a face cu o sărbătoare păgână pe care probabil la un anumit moment Biserica Catolică a încercat să o îmblânzească suprapunând-o cu Sărbătoarea Tuturor Sfinţilor. Ea oricum nu avea valenţele de astăzi în trecut, şi chiar dacă în Biserica Catolică ea ar fi fost dezvoltată într-un sens compatibil cu cel din zilele noastre, acesta nu este un argument. Când, adeseori, în mass-media se critică Biserica, se aduc în discuţie inchiziţia şi cruciadele sângeroase din unele locuri din lume, uitându-se că acest lucru a avut loc numai în catolicism, nu şi în Ortodoxie, şi numai într-o anumită perioadă de timp. Însă, paradoxal, când se doreşte promovarea unei sărbători cu evident caracter păgân ni se impune ca argument principal că este creştină, deci bună pentru că a fost recunoscută la un moment dat şi în Biserica Catolică.

Dacă Halloween-ul a fost în trecut ceea ce este astăzi nu ştim, însă oricum discuţia este lipsită de sens atâta timp cât Biserica Catolică, de ani de zile ca şi anul acesta se delimitează de manifestările acestei sărbători, atenţionând asupra caracterului magic şi malefic în ultimă instanţă al acestora. La fel a făcut în ultima vreme și Biserica Ortodoxă.

R.: Şi privind alungarea spiritelor rele?

Dr. V. G.: Este de bun simţ faptul că duhurile rele nu pot fi izgonite de alte duhuri rele sau de oameni care îndeosebi le invocă. Vrăjitorii nu se închină lui Dumnezeu, iar duhurile morţilor, ce pot face ele împotriva demonilor? Lumea lui Halloween este mai curând o lume infernală, deci prietenoasă duhurilor rele, locul în care acestea petrec şi se odihnesc.

Este vorba de o confuzie totală de ordin axiologic care ţine mai curând de ideologia relativizării adevărului. Ceea ce insinuează sărbătoarea în chip simbolic este faptul că duhurile rele ar putea conferi o putere asupra vieţii şi morţii, puterea de a stăpâni, de a produce durere altora, în mod evident o imagerie luciferică în care Lucifer este celebrat în mod disimulat. Faptul că Halloween constituie una dintre cele trei sărbători ale „Bisericii” lui Satan, spune totul. Mie mi se pare că avem de-a face cu o gravă problemă etică atunci când impunem în mentalul colectiv o sărbătoare, aceeaşi sărbătoare în care sataniştii aduc o închinare specială lui Satan, tocmai pentru că ei o recunosc ca fiind propria lor sărbătoare.

R.: Unele costume sunt cu totul nevinovate, iar copiii nu ştiu nimic de coincidenţa despre care vorbiţi. În aceste condiții, cum i-ar putea vătăma sărbătoarea?

Dr. V. G.: Coincidenţă ar fi în cazul în care costumele ar reprezenta pe îngeri şi pe sfinţi, iar sataniştii şi-ar asuma această sărbătoare, însă în momentul în care acestea închipuie pe vrăjitori şi demoni, duhurile fantomatice ale morţilor sau cine ştie ce monstru, nu mai poate fi vorba de coincidenţă. Acest repertoriu vestimentar sau fantasmatic ţine evident de lumea lui Satan. Vătămarea poate că nu este evidentă la vârstele în care totul nu este decât, să spunem, o nevinovată joacă, dar perspectivele incubării acestei imagerii pe care copilul şi-o asumă nu sunt deloc inofensive.

Există o mulţime de studii desfăşurate în Statele Unite în care se arată că de Halloween cresc spargerile cu minim 25%, sporesc consumul de alcool şi droguri şi crește rata criminalităţii. Într-un studiu realizat în Boston s-a constatat că, pe parcursul a patru ani, în noaptea de Halloween criminalitatea este mai mare cu 50% decât în toate celelalte momente ale anului.

De asemenea, privind perspectiva inofensivă pe care o au tinerii, relevant este studiul în care se arată că la întrebarea ce aţi vrea să faceţi în noaptea de Halloween, cei intervievați au ales, într-un procent de 80%, răspunsul „să omor un om”. Spiritul acestei sărbători este într-adevăr viu şi dictează nu înmulţirea binelui, a păcii şi a dragostei între oameni, de care lumea de astăzi se pare că are nevoie tot mai mult, ci un spirit malefic al lucrării răului dus până la uciderea aproapelui.

Toate aceste fapte cred că ar fi de ajuns ca să ne punem problema în ce măsură societatea românească, şcoala românească care se confruntă tot mai mult cu problema violenţei are nevoie de introducerea sărbătorii şi manifestărilor de Halloween.

R.: Care apreciaţi că va fi viitorul „sărbătorii” Halloween în societatea românească?

Dr. V. G.: Depinde foarte mult de noi, de fiecare dintre noi, pe fondul uriaşei confuzii axiologice în care s-a ajuns. Mai cu seamă părinţii care sunt interesaţi de educaţia şi viitorul copiilor lor ar trebui să conştientizeze şi să reacţioneze. Mijloacele mediatice nu ştiu în ce măsură vor ajuta la stoparea fenomenului, pentru că divertismentul şi violenţa aduc bani şi, de asemenea, sărbătoarea aceasta procură câştiguri imense industriei de consum care este interesată direct să o promoveze.

Şcoala românească însă nu ştiu ce alegere va face. Ori va opta pentru o măsură raţională care ia în considerare argumentele şi cercetările pe care le-am citat anterior, refuzând să se mai implice în organizarea manifestărilor Halloween, ori va înclina să-și asume acest fenomen din ignoranţă sau sub presiunile seculare. În cel de-al doilea caz, nu ştiu cum va putea rezista în faţa opoziţiei a tot mai mulţi părinţi, a legii fundamentale a ţării şi a legislaţiei proprii Ministerului Educaţiei, care nu permit o educaţie contrară principiilor etice. Vreau să cred însă că va birui raţiunea.

Dr. Virgiliu Gheorghe este bioetician, secretar ştiinţific al Institutului pentru Cercetări Psihosociale şi Bioetică.

Citiți și:
Halloween-ul şi pervertirea unor străvechi mistere
Halloween-ul – sursă de imense profituri prin propagarea maleficului

yogaesoteric
2 noiembrie 2015

O nouă ipoteză incendiară. Criza refugiaţilor este o invazie musulmană organizată?

„Dintr-o dată, ca din senin, sute de mii de musulmani din Africa de Nord şi Orientul Mijlociu iau cu asalt Europa”, scrie Ionuţ Ţene pe napoca.news.ro.
 
Se trece ca prin brânză prin graniţele maritime ale Greciei, prin graniţa Macedoniei şi prin gardul lui Viktor Orban, la frontiera cu Serbia. Nimeni şi nimic nu poate opri valul acesta uriaş de imigranţi musulmani porniţi într-un exod ca în vremea marilor migraţii, când s-a luat cu asalt Imperiul Roman.

De exemplu, turiştii români, ca să treacă din Grecia prin Macedonia, aproape toţi dau şpagă la vameşi să nu fie controlaţi ca pe vremea comunismului şi să se poată întoarce acasă. Ei pun banii în talonul autoturismului la control. Dar sute de mii de imigranţi din Orientul Mijlociu trec de vamă sau graniţă pe la „vama cucului”, fără să-i întrebe nimeni de sănătate. Se aruncă de formă câteva grenade lacrimogene, ca să nu se spună că nu fac nimic grănicerii.

E ciudată această masă uriaşă de imigranţi pornită din senin spre Europa. Vinovatul moral ar fi politica externă americană din vremea Primăverii arabe, care a înarmat gherilele islamiste, pentru a introduce „democracy” în ţările conduse de dictatori laici. Valul de imigranţi care asaltează Europa ar fi rodul politicii externe a SUA, care a destabilizat Africa de Nord şi Orientul Mijlociu cu Primăvara arabă şi a adus, indirect, la putere Statul Islamic şi gherilele jihadiste.

Toate aceste acţiuni americane au ca scop slăbirea puterii şi unităţii Uniunii Europene, aşa cum a fost afacerea Euromaidan din Ucraina, care a aruncat ţara în război, sărăcie şi subdezvoltare. Deja serviciile secrete europene nu mai pot să tacă şi să ţină ascunsă cauza acestui val de refugiaţi musulmani care vor schimba structura etnică şi religioasă a Uniunii Europene, accelerând musulmanizarea bătrânului continent.

La televizor se văd reportaje cu refugiaţi musulmani scandând „Germany, Germany”, lucru care arată că ştiu bine ce fac şi ce urmăresc. Între refugiaţi aşa-zişi paşnici, se presupune că s-ar ascunde luptători ai Statului Islamic care vor încerca să arunce Europa în aer. La vama Negru Vodă, dintre România şi Bulgaria, deja refugiaţii sirieni au ameninţat poliţiştii români de frontieră că vor arunca ţara în aer şi-i vor ucide pe români. Poliţia, în loc să-i aresteze, s-a făcut că nu-i vede.

Deja Serviciile Secrete austriece nu mai pot să tacă şi acuză public SUA şi fundaţiile finanţate de Soros că organizează şi plătesc acest exod musulman în Europa, ca să lovească în UE. Ziarul austriacInfoDirekt, apropiat armatei, a publicat recent un articol, pe baza unui raport al serviciilor de informaţii ale armatei (Österreichisches Abwehramt), conform căruia organizaţii neguvemamentale din SUA ar finanţa traficul de imigranţi către Europa, în special pe cel în care sunt aduşi imigranţi de pe coastele libiene spre Italia meridională.

Conform articolului publicat de ziarul austriac, serviciile secrete de la Viena estimează că, pentru fiecare persoană care ajunge în Europa ca refugiat, costul este mai mare de 3.000 de euro sau dolari, aşa cum se spunea până acum în unele publicaţii. „Cei care aduc refugiaţi în Europa cer sume exorbitante, care pornesc de la 7.000 de euro şi ajung până la 14.000 de euro, în funcţie de zonele de unde se pleacă şi de diversele organizaţii de traficanţi. Dar imigranţii care vor să fugă din ţările lor sunt mult prea săraci, pentru a da aceşti bani.”, se spune în raport.

Spionajul austriac ar avea informaţii că „organizaţii din SUA au creat un model de cofinanţare şi contribuie substanţial la costurile cerute de traficanţi”. Ar fi vorba de „aceleaşi organizaţii care, în 2013, au aruncat Ucraina în haos”, aluzie la acele ONG-uri americane, aşa-numite „umanitare” şi „pentru drepturile omului”. ONG-uri despre care, se ştie foarte bine, au fost create de Departamentul de Stat al SUA sau direct de speculatorul şi finanţatorul „revoluţiilor portocalii” din fostele state sovietice, magnatul american de origine evreiască George Soros, părintele cunoscutei Human Rights Watch. Aceşti refugiaţi musulmani nu sunt chiar aşa săraci precum par... Unii dintre ei au zeci de mii de dolari la ei să plătească călăuzele.

Românii nu pot trece în Schengen, deşi sunt cetăţeni europeni, dar islamiştii au culoar liber peste frontiere. Curios? De asemenea, nu înţeleg de ce aceşti refugiaţi musulmani nu emigrează în ţări arabe bogate ca Arabia Saudită, Dubai, Kuweit sau Emiratele Arabe Unite în care se pot integra mult mai uşor şi au aceeaşi religie. Nu! Ei doresc doar în Europa, ca să le plătească statul ajutoare sociale pentru a sta acasă şi a face mulţi copii? E aici şi o supapă etnico-religioasă la criza seculară din Orientul Mijlociu şi deturnarea atenţiei spre Europa. Aşa se pot explica şi finanţările unor ONG-uri americane pentru refugiaţii musulmani.

În acest context consider că actualul val masiv de imigranţi din Africa de Nord şi Orientul Mijlociu nu ar fi consecinţa unei crize umanitare, ci un exod bine organizat şi finanţat pentru o invazie musulmană a Uniunii Europene, care va duce la schimbarea structurii etnice, religioase şi politice a bătrânului continent, chiar mai înainte de anul 2050, când scriitorul francez Houellebecq a profeţit „transformarea în Califat Islamic a Europei”, se arată în articolul semnat de Ionuţ Ţene.

Citiţi şi: 
Cronica unei morți anunțate – Declinul civilizației europeneRealitățile șocante ale conspirației: Europa este astfel cucerită de imigranții musulmani și în cele din urmă devine Eurabiayogaesoteric
30 octombrie 2015

A înnebunit lumea: Universitatea din New York interzice în mod categoric apelativele «Domn» și «Doamnă»!

Conducerea Universității municipale din New York le-a cerut tuturor profesorilor și angajaților să nu se mai adreseze cu „Domnule” și „Doamnă”, deoarece sunt ofensatoare și discriminatoare.

Louise Lennihan, rector interimar al City University of New York, a adus la cunoștința personalului noua politică, explicând că „Domn” și „Doamnă” nu sunt „gender inclusive”.

Este din nou vorba de teoria genului, care face ravagii în Occident, și care presupune că nu are nicio importanță sexul anatomic cu care se naște omul, ci mediul, educația și propria alegere a acestuia. Astfel, un copil de sex masculin poate, prin educația și mediul în care crește, să descopere că este atras de a deveni fetiță. El nu trebuie constrâns în vreun fel nici măcar de părinți, ba chiar trebuie să i se ofere toată libertatea de a alege ce vrea să fie: băiat, fetiță, transsexual, bisexual etc.

Orice constrângere tinde să devină ilegală și se pedepsește de către noua legislație. Or, „gender inclusive” sau „neutru din punct de vedere al genului”, este o politică prin care nimeni nu trebuie să se simtă încadrat cu forța într-un sex sau gen.

Într-o circulară citată de Wall Street Journal, Louise Lennihan, informează asupra noilor politici:
„Începând cu primăvara lui 2015, politica (universității – n.r.) este de a elimina din salut și modul de adresare către studenți, candidați și terțe părți a oricăror referiri la genul acestora. În consecință, «Domnule» sau «Doamnă» trebuie omise din formulele de adresare.”

În schimb, personalul universității trebuie să se adreseze studenților cu numele mic, în așa fel încât să se creeze un „mediu mai tolerant și mai neutru”.

Conducerea universității susține că noua politică față de studenți este făcută în spiriul și litera Titlului IX al Educational Amendments Act din 1972, care completează Legea Educației din 1965 și care prevede interzicerea discriminării pe baze sexuale a accesului la procesul educațional.

de Radu Pădure
Sursa: evz.ro

Citiţi şi:
Spulberarea miturilor genetice cu privire la homosexualitate (I)Spălarea creierului la copii în şcoli publice, în ce priveşte homosexualitateaBizara impunere în forţă a homosexualilor 

 yogaesoteric

29 octombrie 2015

Quant e-Sportlimousine – bolidul care folosește drept combustibil apa sărată de mare!

de Ada Bujor

Compania germană Nanoflowcell a creat modelul electric de autoturism Quant e-Sportlimousine, care poate accelera de la 0 până la 100 km/h în 2,8 secunde și care are o autonomie de 600 km. Mașina cu o formă futuristă - când are portierele deschise este asemănătoare aripilor unui pescăruș - folosește drept combustibil … apă sărată de mare! Este primul model de acest gen și a primit aprobare, de curând, pentru a fi testat în Europa. Pe străzile din Germania este deja legal să conduci o astfel de mașină.

Free-energy - tehnologia unui viitor din ce în ce mai apropiat

Prototipul Quant e-Limousine a fost lansat la începutul anului trecut, în martie 2014, în cadrul târgului de automobile Geneva Motor Show, unde a întâmpinat multe critici din partea scepticilor. După ce a fost însă aprobat pentru drumurile publice, interesul față de această mașină electrică ce merge cu apă de mare a crescut din nou.

Companiei Nanoflowcell i s-a alăturat Bosch Engineering pentru a înainta cercetările în domeniu.

„Este o mare provocare să transformăm un prototip inițial într-un vehicul viabil producției de serie, care să poată fi utilizat peste tot în lume” a afirmat reprezentatul Nanoflowcell Nunzio La Vecchia. „Suntem convinși că vom putea reuși aceasta, deoarece avem alături un partener recunoscut și experimentat. Suntem foarte bucuroși că am reușit să dezvoltăm o astfel de tehnologie vizionară, în ciuda faptului că suntem o companie mică, și că putem acum să o punem în practică. Acesta este însă doar începutul călătoriei noastre de descoperire”.

Compania speră să aducă pe piață cel puțin patru noi prototipuri în viitorul apropiat.

Quant e-Limousine este viabil pentru producția de serie?

Conceptul mașinii este, în definitiv, foarte atractiv. Are patru motoare – câte unul pentru fiecare roată – puse în mișcare de electricitate generată în urma unui proces de filtrare a unui lichid ionic sau a apei sărate de mare. Electroliții sunt depozitați în două rezervoare adiacente de câte 200 de litri, separate de o membrană. Fluidele din fiecare rezervor diferă puțin, iar reacția dintre ele atunci când trec prin această membrană produce electricitate, ce este acumulată în super condensatoare și transmisă apoi celor patru motoare electrice ale mașinii.

Cei de la Nanoflowcell susțin că vehiculul poate funcționa 400 - 600 de kilometri cu o singură alimentare şi poate ajunge în 2,8 secunde de la 0 la 100 de kilometri pe oră, față de modelul electric Tesla S, produs de Tesla Motors, căruia îi sunt necesare 4,2 secunde pentru a face același lucru.  Quant e-Limousine poate atinge un maxim de viteză de 380 km/h (cu aproape 160 de km/h mai rapidă decât Tesla S); în plus, produce 920 de cai putere (față de 416 pentru Tesla S).

General Electric (GE) lucrează de mai mulți ani la dezvoltarea unei tehnologii bazate pe pilă de combustie și a anunțat în august 2013 că a reușit să dea în funcțiune o mașină care folosește o pilă pe bază de apă și care are o autonomie de aproximativ 385 de kilometri, deși nu există dovezi concrete care să ateste dacă au fost făcute progrese în acest sens. Pilele de combustie au capacitatea de a oferi mașinilor de trei ori mai mult combustibil, la un sfert din prețul bateriilor litiu-ion (acest model pe care mizează atât de mult Tesla Motors), conform GE. Se consideră că pilele de combustie sunt mai sigure, cu o greutate mai scăzută și sunt mai ușor de încărcat decât cele litiu-ion.

Păcat că producătorii Quant e-Sportlimousine și-au folosit această baterie extraordinară pe bază de apă într-o mașină sport care, dacă va ajunge vreodată pe piața de desfacere, ar putea să coste 1,7 milioane de dolari, fapt care face din mașina electrică de lux Tesla S un chilipir la doar 70.000 – 95.000 de dolari.

Producătorii consacrați în domeniu nu se lasă mai prejos

Alte companii de menționat în domeniul industriei auto care au testat astfel de tehnologii alternative sunt General Motors, Daimler-Benz, Mercedes, Mitsubishi, Toyota. GM anunța încă din 2007 că dorește să se lanseze în producția de serie, reuşind să pună la punct două automobile cu motoare electrice pe bază de hidrogen: Chevrolet Sequel și Chevrolet Equinox Fuel Cell.

Mai nou, în februarie 2015, aflăm că și Audi dorește să se implice în acest segment de piață prin intermediul mașinilor pe hidrogen. În acest scop, compania Audi, parte a grupului Volkswagen, a cumpărat patente de la Ballard Power Systems din Canada, pentru a începe dezvoltarea tehnologiilor de propulsie bazate pe pile de combustie.

Mașinile nepoluante în România

Piața auto din România a făcut cunoștință în anul 2011 cu primele mașini total nepoluante. Prima care a fost disponibilă pe piața autohtonă este Citroen C-Zero. Automobilul a fost construit în colaborare cu Mitsubishi pe platforma primei mașini electrice de serie din lume, Mitsubishi iMiev, la fel ca şi Peugeot iOn. Printre cele care i-au urmat curând se află  Renault Fluence ZE, Renault Kangoo ZE.

„Toate-s vechi și noi îs toate”

Şi totuşi, tehnologii alternative la motoarele clasice, ce folosesc combustibili fosili, au fost descoperite de multă vreme.
În 1996 puteau fi admirate pe drumurile californiene mașini electrice silenţioase, care nu produceau gaze de eșapament și funcționau fără benzină. Însă la zece ani de la lansarea lor, în mod subit, acestea au fost pur şi simplu luate de la proprietari de cei care le-au pus în vânzare şi ulterior au fost distruse. Retragerea acestor maşini nu s-a datorat nicidecum unor probleme tehnice care să fi survenit între timp. Dimpotrivă, utilizatorii erau foarte mulţumiţi şi insistau să le păstreze, unii dintre ei fiind dispuşi chiar să achite un preț mai mare decât cel stabilit inițial pentru mașină. Presiunea enormă exercitată de marile companii petroliere, care îşi vedeau ameninţate câştigurile fabuloase, au forţat producătorii auto să renunţe la comercializarea maşinilor electrice şi chiar la testarea altor tehnologii alternative.

  

Documentarul „Who Killed the Electric car?” („Cine a ucis mașina electrică?”) grupează 65 de interviuri cu persoane implicate în acest caz tulburător petrecut în Statele Unite. Faptele concrete prezentate în cadrul filmului oferă o perspectivă amplă asupra jocurilor de culise care au loc în cadrul industriei auto.

Pentru o documentare și mai aprofundată a istoriei motoarelor alternative vă invităm să lecturați cartea profesorului yoga Gregorian Bivolaru „Primii pași practici către... Motorul cu apă”. Dincolo de tabloul ademenitor al „descoperirilor revoluționare” pe care ni-l conturează companiile din domeniul auto interesate mai degrabă de propriile vânzări decât de a oferi alternative accesibile la nivel global, istoria ne arată că „roata” a fost inventată deja, adică tehnologii altenative în domeniul motoarelor au fost descoperite de multă vreme. Cu toate acestea, pe străzi vedem în continuare maşini care merg cu motorină sau benzină şi nu maşini nepoluante, care să aibă combustibili extrem de ieftini, cum ar fi … apa. În carte este alocat un capitol întreg referitor la „Bizara «îngropare» a invențiilor de acest gen și sfârșitul suspect al câtorva cercetători geniali”. 

Citiți și:
Primii paşi practici către... Motorul cu apă O provocare tehnico-științifică: motorul cu apă

yogaesoteric
26 mai 2015

Dezvăluirile recente ale unui jurnalist polonez de investigaţii despre imigranţi – detalii zguduitoare

interviu realizat de Jakub Jałowiczor
traducere de Anca Cernea

Witold Gadowski e un cunoscut jurnalist polonez de investigație și reporter de război. A vizitat Siria și Turcia în vara acestui an ca să se documenteze referitor la Statul Islamic și valul de migranți care s-a pornit spre Europa. Într-un interviu acordat publicației poloneze fronda.pl, acesta a declarat că toate granițele Statului Islamic sunt controlate de trupe de frontieră conduse de emirul Al-Turki, iar pedeapsa pentru încercarea de a fugi este răstignirea. Ceea ce presupune că din teritoriu se pleacă doar cu aprobarea Statului Islamic. „Concluziile le trage fiecare”, spune Witold Gadowski.

Specialist în probleme de securitate și reforma poliției, expert în problematica activității serviciilor secrete, Witold Gadowski este autorul unor lucrări despre activitățile serviciilor secrete ruse FSB, GRU și SVR pe teritoriul polonez. A realizat mai multe filme documentare despre terorism, crima organizată, corupție și vechile structuri comuniste. Predă reportajul jurnalistic la Universitatea Pontificală Ioan Paul al II-lea, Facultatea de Jurnalism și Comunicare Socială. (Mai multe despre activitatea lui Gadowski, la finalul interviului.)

Jakub Jałowiczor, fronda.pl: Arătați în filmul „Insha Allah. Sângele martirilor” situația dramatică a yazizilor și a creștinilor în Irak și în Siria – violuri, omoruri, răpiri de către Statul Islamic (SI). Afluxul de imigranți ar putea face ca astfel de lucruri să înceapă să se petreacă și în Europa? Sau pericolul este totuși îndepărtat?

Witold Gadowski: Trebuie să încep cu începutul. În primul rând, văd o mare nedreptate în ceea ce se petrece în Europa, pentru că adevăratele victime ale războiului se află în prezent în taberele din Kurdistanul irakian, în sudul Turciei și Libanului. Sunt acolo de mai mult de un an. Sunt șiiți, yazizi și creștini. Îi menționez în mod deliberat în această ordine, deoarece în ordinea aceasta sunt persecutați. Șiiții sunt pur și simplu uciși imediat. Femeile yazide sunt violate, copii yazizi sunt vânduți în târgurile de sclavi, iar bărbații sunt uciși. Creștinii fie trec la islamism și apoi sunt la mila sau ne-mila oamenilor Statului Islamic, fie sunt uciși sau împovărați cu o taxă numită Jizya, al cărei cuantum este determinat arbitrar. Acestea sunt grupurile cele mai persecutate de pe teritoriul Siriei și Irakului. Vorbim despre provinciile irakiene Diyala, Anbar, o parte din Ninive precum și Salah ad Din. În Siria, este vorba practic de 2/3 din teritoriu.

Aceste victime ale războiului se află de mai mult de un an în tabere, pentru că au trebuit să fugă din orașele lor. Un exemplu în acest sens este depopularea orașului Karakos din Valea Ninivei, din care 60 de mii de creștini au fost nevoiți să fugă într-o singură zi din calea Statului Islamic. Toți au ajuns în Kurdistanul irakian. Vă puteți imagina fuga bruscă a unui oraș de 60 de mii de locuitori. Am vorbit cu episcopul Nicodim, care a fost patriarh al Mosulului și a trebuit și el să fugă. El a relatat că religia este tratată acolo ca în zilele revoluției bolșevice. Hoardele năvălesc în biserici, le jefuiesc, le profanează, le devastează. În timp ce vorbea, episcopul plângea.

Acestea sunt adevăratele victime ale războiului.
Dar cei care acum năvălesc în Europa sunt mai ales bărbați tineri, veniți nu-se-știe-de-unde. Acești oameni încalcă orice reguli, intră în Europa pe căi infracționale și sunt imediat prezentați drept refugiați. Ni se spune că Europa le datorează asistență umanitară. De ce Europa nu-i ajută pe aceia care sunt victimele reale ale războiului? Acei oameni sunt de un an în tabere de refugiați și fac demersuri, fără succes, încercând să obțină viză pentru țările europene. Europa nu le dă viză. Aici este o profundă nedreptate.

Acești infractori care invadează Europa iau locul victimelor reale ale războiului. Printre ei sunt foarte puțini creștini, foarte puțini yazizi și foarte puțini kurzi, care suferă într-adevăr din cauza Statului Islamic. Cei mai mulți dintre ei sunt șmecheri care și-au putut permite să pună 10.000 de dolari pentru a fi transportați pe bătrânul continent de către mafie. 90 % dintre ei sunt aduși aici pe cale infracțională de mafia turcească, albaneză și rusă.

fronda.pl: Europa spune că finanțează taberele de refugiați din Orientul Mijlociu. Acesta nu este un ajutor real?

W. G.: E foarte puțin. În prezent ajutorul vine din Franța, în parte din Germania, un mic sprijin din Marea Britanie, ceva a ajuns și din Polonia. Asta e tot. Ajutorul este iluzoriu. Imaginați-vă cum e să stai tot anul în cort, când vara temperatura este de 50°, iar iarna scade la 0° și uneori e și zăpadă. Familii întregi suferă, pur și simplu. Și pe acești oameni nimeni nu îi ajută. În schimb, dintr-o dată, toată lumea s-a grăbit să-i ajute pe infractorii care au năvălit în Europa și încearcă să se stabilească aici prin metoda faptului împlinit. Nu au documente, nu știm cine sunt, nu știm ce intenții au. Cei mai mulți sunt musulmani care nu se vor integra în societate, în locurile în care se vor instala. Este pur și simplu un pericol, pentru că va exista o problemă islamică în fiecare dintre țările în care ajung acești refugiați. Și ce înseamnă problema islamică, vedem în Europa de Vest. Mai ales la Paris, Bruxelles și mai recent în orașele germane.

fronda.pl: Marsilia este un exemplu clasic.

W. G.: Marsilia este pur și simplu arabă.

fronda.pl: Statul Islamic a prezis deja de acum câteva luni că va inunda Europa cu imigranți și că între aceștia vor ascunde teroriștii. Asistăm la realizarea acestui scenariu?

W. G.: Știu foarte puțin despre Statul Islamic, ca toată lumea, dar încerc să fac rost de toate informațiile disponibile. Am ceva surse de informare. Din informațiile mele rezultă că toate granițele Statului Islamic sunt controlate minuțios de așa-numitele trupe de frontieră conduse de emirul Al-Turki. De ce? Deoarece majoritatea veniturilor SI provin din contrabandă și trafic transfrontalier. Prin urmare, SI trebuie să controleze granițele ca să aibă bani pentru existență și dezvoltare. Este un organism normal de stat. Bugetul Statului Islamic se ridică în prezent la peste 800 milioane de dolari pe an. Statul Islamic vinde ilegal mai mult de 60.000 de barili de petrol pe zi.

fronda.pl: O mare parte ajunge în Europa.

W. G.: Toată cantitatea este cumpărată ilegal de companii iraniene și turcești. Mai târziu ajunge în Europa și în alte țări. De exemplu, în Israel, ca petrol turcesc. Sau în alte țări – nu și în Israel – ca petrol iranian. Dealerii cumpără acest combustibil la jumătate de preț, adică la aproximativ 25 de dolari barilul, de la SI. De aceea SI își păzește granițele. Pe acolo niciun șoarece nu se strecoară. Pedeapsa pentru încercarea de a fugi este, atenție: răstignirea. Acesta reprezintă într-adevăr un factor de descurajare. Nimeni nu are încredere în nimeni. Pe tot cuprinsul Statului Islamic acționează serviciile secrete AMNI care funcționează perfect, utilizează provocarea și toate metodele clasice. Dacă din Siria pleacă brusc câteva mii de oameni, asta se poate întâmpla numai cu aprobarea Statului Islamic. Concluziile le poate trage fiecare.

fronda.pl: Cum au fost organizate toate acestea? Statului Islamic i s-au alăturat mai mulți ofițeri și lucrători ai diferitelor servicii din Irakul lui Saddam Hussein. Ei sunt cei care constituie aparatul de represiune și aparatul de stat al califatului?

W. G.: Statul Islamic este o creatură foarte interesantă. Rămâne în conflict cu Al-Qaeda, cu aripa armată a acesteia din Siria, adică Frontul Jabbat al-Nusra. Acest stat nu ar fi existat dacă nu s-ar fi produs o coincidență a mai multor factori și putem să ne întrebăm dacă ea s-a produs întâmplător.

În primul rând, din închisorile iraniene, și mai ales din cele siriene, au fost eliberați mii de oameni care ispășeau pedepse pentru terorism și jafuri. Deodată, în decurs de câteva luni, acești oameni au fost eliberați. Desigur, imediat au îngroșat rândurile Statului Islamic. Acesta este o observație.

A doua este că, după ce, în 2003, americanii l-au învins pe Saddam Hussein, administratorul american din Irak, Paul Bremmer și prim ministrul Al-Maliki i-au dat afară din armată pe toți ofițerii superiori. Aceşti ofițeri superiori au ajuns în armata Statului Islamic. S-au transformat din socialiști, sprijinitori ai partidului BAAS, în islamiști. Și-au lăsat bărbi și alcătuiesc acum statul major militar al SI.

Statul Islamic este condus de oameni din Irak, nu din Siria. În plus, guvernul șiit al lui Al-Maliki a început persecuția suniților. Aceasta a făcut ca triburile sunite vrând-nevrând să înceapă să se alăture Statului Islamic și să se supună califului auto-proclamat de Al-Baghdadi. Și încă un lucru. Al-Maliki a dizolvat miliția sunită care lupta împotriva extremiștilor. Erau peste 100.000 de oameni. 85.000 dintre aceștia au rămas pe afară într-o singură zi. Ce s-a petrecut cu ei? Majoritatea au ajuns la SI. Instruiți, înarmați și experimentați. Acești oameni sunt acum cadrele SI. Desigur, acestora li se adaugă și alți noi-veniți, cum ar fi un mare grup de ceceni foarte apreciați acolo.

fronda.pl: Sunt, de asemenea, și europeni.

W. G.: Da, dar în primul rând ajung acolo indivizi din Arabia Saudită, Qatar, Yemen, Emiratele Arabe Unite. Sunt foarte mulți astfel de indivizi. Din Qatar și Arabia Saudită curg și bani de la sponsori informali, ascunși. Toate aceste lucruri explică de ce Statul Islamic este în creștere.

El își are propria structură: este condus de Al-Baghdadi, care are în subordine doi prim-miniștri – unul în Siria și unul în Irak – ce se folosesc doar de pseudonime de război, nu de nume. SI nu utilizează comunicații telefonice sau prin satelit. Are în acest scop un excelent departament de curierat care a fost extins într-atât, încât orice informație este transmisă prin ștafete din gură, în câteva ore, în întreaga țară.

fronda.pl: Așa ceva nu se poate intercepta prin mijloace electronice.

W. G.: Absolut. Statul Islamic a tras concluzii din înfrângerea talibanilor în Afganistan și nicăieri nu alcătuiește formațiuni militare de mari dimensiuni. Trupele sunt plasate printre civili, ceea ce face imposibile atacurile din aer și face războiul imposibil de câștigat prin bombardamente aeriene. Conflictul cu Statul Islamic poate fi câștigat doar pe teren și nimănui nu-i trece prin cap să facă asta, cu excepția kurzilor și șiiților.

Dar nici șiiții din sudul Irakului, dintre care mai mult de 120.000 fac parte din miliții, și cu atât mai puțin kurzii, nu sunt înarmați de către Statele Unite și țările aliate. Peshmerga („cei care înfruntă moartea”) kurzi, care au oprit ofensiva Statului Islamic în nordul Irakului, folosesc arme din epoca sovietică precum și armele capturate de la SI. În schimb, Statul Islamic are cele mai noi echipamente americane. Pentru că SI a capturat în luna iunie a anului trecut, la Mosul, dotarea a trei divizii, inclusiv unități blindate și de artilerie. Aceste divizii pur și simplu au fugit din oraș și au lăsat pe loc tot parcul de mașini și armamentul. SI este bine condus, bine înarmat și își creează în permanență noi variante strategice de acțiune. Este foarte dificil de învins prin abordarea clasică „bombardăm și ceva o ieși”.

fronda.pl: Multe țări din Occident abordează problema în acest fel. Acum și Franța se va angaja mai mult în raiduri.

W. G.: Raidurile sunt complet ineficiente. În plus, ele sunt executate în principal asupra rafinăriilor, pentru a afecta filonul financiar al SI. Dar imediat după raiduri, apar specialiști din China, Iran și Rusia care pentru sume uriașe de bani reconstruiesc rapid instalațiile distruse. În plus, Statul Islamic are instalații portabile în miniatură de rafinare a petrolului. Cu randament redus, pentru că una poate procesa cca. 1000 de barili pe zi, dar ele costă doar câteva zeci de mii de euro și pot înlocui rafinăriile clasice. Capacitatea de exploatare din terenurile capturate este evaluată la 120.000 de barili pe zi. Producția reală este de aprox. 60.000 de barili. Asta înseamnă un venit de peste 3 milioane de dolari pe zi, numai din petrol.

În plus, Statul Islamic practică intens traficul cu obiecte de artă, obiecte arheologice. Nu este adevărat că monumentele culturale antice sunt distruse. Ele sunt vândute și aduc venituri mari. În proporție de 90%, aceasta se face prin mafia rusă.

De pe urma Statului Islamic și a valului de refugiați câștigă mafiile rusești, turcești și albaneze.

Din portul Vlora din Albania pornește un exod mare de bărci gonflabile de mare viteză operate de mafia albaneză. Care este sursa acestui val de refugiați? După părerea mea, au fost apăsate câteva butoane. Unul la Ar-Rakkah, reprezentând capitala Statului Islamic: dăm drumul unui val necontrolat de refugiați în Europa, iar printre ei, infiltrăm agenți AMNI. În cadrul AMNI, vă amintesc, există un departament de asasinate și sinucideri. Un departament separat se ocupă de aceste lucruri și menține comunicarea cu toată rețeaua de lupi singuratici răsfirați prin lume și gata de a fi șahizi, adică atentatori sinucigași. Acest lucru este foarte periculos și dificil, practic imposibil de detectat. S-a mai apăsat un buton la Ankara, care a dat drumul unui mare val de refugiați.

fronda.pl: Își curăță terenul de kurzi.

W. G.: Își curăță terenul de kurzi, dar kurzii nu vor să fugă. În schimb, aproape 2 milioane de refugiați din Siria se află în sudul Turciei. Acestora li se dă drumul în Europa.

După părerea mea, a mai fost apăsat un buton și la Moscova, care vrea să se implice în Orientul Mijlociu mai mult decât până acum. Și vrea, prin acest val de refugiați, să țină Europa în șah – chiar și Statele Unite, într-o măsură mai mică. Prin urmare, există interes în cel puțin trei locuri și cred că și Teheranul este implicat.

Din biografia lui Witold Gadowski:

• În anii ’80, membru NZS (Solidaritatea Studențească) și fondator al clubului politic subteranOkop (Tranșeea); membru fondator al Comitetului Civic Solidaritatea din Malopolska.
• În anii ’90 a fost corespondent de război în Balcani; a organizat convoaie de ajutor pentru victimele războiului din Kosovo.
• 2000-2002 – director al Departamentului de Informații al Universității Nicolaus Copernicus și purtătorul de cuvânt al primarului Cracoviei Andrzej Gołas. 
• 2007-2009 – directorul filialei Cracovia a Televiziunii Poloneze, mai – octombrie 2010, șefulProgramului 1 al Televiziunii Poloneze. 
• A publicat, printre altele, în Rzeczpospolita, Wprost, Dziennik Polskil și în ziare poloneze din exil.
• Jurnalist și reporter de investigație la Gazeta Polska, din 2012 colaborează la revista Wsieci.
• A realizat seria de reportaje Negustorii Morții, despre terorismul contemporan.
• Co-autor al unor interviuri cu Ilich Ramirez Sanchez („Carlos Șacalul”) și soția acestuia, Hans Joachim Klein, Astrid Proll, fondatoare a Rote Armee Fraktion (RAF), Peter Juergen Boock, unul dintre liderii celei de-a doua generații RAF și cu fiica lui Ulrike Meinhof.
• Co-realizator a două reportaje privind conexiunile poloneze ale lui Abu Nidal. 
• În 2004, laureat al premiului Grand Press, categoria jurnalism de investigație pentru filmele de televiziune Mafia combustibilului 1 și 2.
• În 2006, nominalizat pentru premiul Andrzej Wojciechowski. 
• În 2006, laureat al premiului Watergate al Asociației Jurnaliștilor Polonezi, categoria jurnalism de investigație, pentru reportajul Meciul pentru PZU (despre sforăriile legate de privatizarea companiei de stat de asigurări din perioada comunismului).
• În 2008, laureat al premiului Watergate pentru reportajul Mafia rusă, guvernul polonez și gazul.
• În 2009, laureat al premiului Grand Prix la cea de-a III-a Gală a Reportajelor TV de Investigație și de Intervenție Camera Ascunsă din Łodz, 
• Laureat al Galei Bazar, Poznan, laureat al Premiului Jurnaliștilor din Malopolska pentru jurnalism de investigație.
• Autor al volumului Negustorii Morții. Conexiunile poloneze cu terorismul mondial, apărut în 2010.
• A regizat primul documentar din Polonia despre piața internațională a traficului de organe umane.
• În 2013, laureat al premiului internațional acordat de Organizația Internațională pentru Migrație, la Festivalul Internațional de Film de la Chișinău. 
• Laureat al Grand Prix pentru regia celui mai bun film polonez la Festivalul Internațional de Film Human Doc.

Citiţi şi: 
Efectele dezastruoase la nivel global ale deciziilor politice impuse de clica criminală de la vârful francmasoneriei devin tot mai vizibile (I) Cum au pus umărul americanii la nașterea monstruosului Stat Islamic 
Cronica unei morți anunțate – Declinul civilizației europene

yogaesoteric
26 octombrie 2015

Traian Băsescu, ales preşedinte al Mișcării Populare: Am îngenunchiat sistemul, dar nu l-am înfrânt definitiv

de Ana-Maria Anițoiu, Avram Eliza , 24 octombrie 2015.

 UPDATE: Traian Băsescu a devenit preşedinte al  Mişcării Populare, după ce congresul a votat, sâmbătă, în unanimitate moţiunea «România mea», potrivit Mediafax. 

UPDATE: Traian Băsescu, candidat la şefia PMP, a izbucnit în lacrimi, sâmbătă, în timpul discursului pe care l-a ţinut în cadrul congresului, când a menţionat semnarea tratatului de aderare la Uniunea Europeană. Fostului președinte al României a numit moţiunea "România mea" şi a anunţat că prioritatea zero în momentul de faţă este crearea de locuri de muncă. 

"Am avut multe ezitări pentru a conduce o formaţiune politică. În cele din urmă, am luat decizia să o fac, deşi, trebuie să recunosc, nu mai am nimic de experimentat în politică. Am fost subesretar de stat, secretar de stat, ministru, primar general al Capitalei, preşedinte al României. Categoric, nu sunt un om care să se lase îngropat de modestie şi trebuie să vă spun că niciodată n-am să accept idea pe care unii vor să o sădească în populaţie, că în cei zece ani de mandat a preşedinţiei mele nu s-a întâmplat nimic. S-au întâmplat foarte multe. Poporul român, care atunci când este bine condus, este în stare să facă multe minuni, este un popor extrem de inteligent şi determinat. Eu, a văzut de la altitudinea de la care poţi să vezi în mod egal şi poporul tău şi instituţiile statului... Instituţiile sunt departe de a fi la înălţimea poporului român. Acest lucru este un deficit al celor zece ani ai mandatului meu. Instituţiile sunt încă mult sub aspiraţiile, determinarea şi capacitatea poporului român de a fi un popor european.

Este adevărat că nu este uşor şi eu, ca om care a criticat tot timpul clasa politică românească, o spun cu toată sinceritatea la un moment în care vrem să continuăm modernizarea statului român. Eu cred că aşa cum sunt ele, partidele existente și-au atins cele două obiective fundamentale de politică externă şi cel de politică internă. Avem instituţiile specific unei democraţii, dar nu funcţiionează încă aşa cum ar trebui. Intrarea în NATO şi în UE au fost atinse cu aceste partide ale tranziţiei, iar eu sunt mândru că am avut şansa continuităţii bătăliei clasei politice pentru intrarea în UE. 

Eu am avut şansa să semnez tratatul. A fost, probabil, cel mai important moment din viaţa mea, ca om politic. Şitam că acea semnătură înseamnă o garanţie de prosperitate pe termen lung pentru poporul meu şi o garanţie că vremurile comunismului nu se vor mai întoarce niciodată. Nu îmi atribui numai mie acest merit din 2007. România a fost o ţară în care nu am avut nici un partid adversar intrării în NATO şi UE. 

Dar a venit momentul schimbării şi în clasa politică.

Poate fi un paradox, în acelaşi timp poate fi şi o explicaţie. Explicaţia este că e păcat să plec cu experienţa acumulată în cele mai înalte funcţii, fără să mă împărtăşesc, să mă dau unora care vin după mine. Am îngenunchiat sistemul, dar nu l-am înfrânt definitiv. 

A venit timpul să redevenim foarte mândri că suntem români. Ne-am obişnuit să ne autoflagelăm, să avem complexe, în condiţiile în care românii nu sunt cu nimic mai prejos decât nemţii, francezii, belgienii, olandezii. Acest lucru trebuie să îl spunem tututor. Trebuie să nu ne mai fie ruşine să vorbim despre patriotism.

Eu cred că numele moţiunii, <<România mea>>, este un nume care ne era necesar astăzi şi un nume care ne poate caracteriza – nu suntem naţionalişti sau extremişti, ci suntem patrioţi. 

Moţiunea acoperă elementele fundamentale pentru poporul român şi dă soluţii teoretice, pe care Guvernul trebuie să le dezvolte.

Prioritatea zero în momentul de faţă este crearea de locuri de muncă, dezvoltarea infrastructurii de transporturi, modernizarea economiei româneşti.

O altă prioritate: educaţia. Din 1990 şi până acum cred că au fost 20 de legi. Cea mai bună a fost cea din timpul ministrului Funeriu. Dar nimeni nu a avut forţa să atingă problemele sensibile ale educaţiei. Primul lucru care trebuie făcut este reforma curiculară. Copiii trebuie să înveţe despre lucruri care le folosesc în viaţă şi care le dau o şansă.

O altă prioritare în educaţie este reabilitarea învăţământului universitar, compromis de valul de „doctorate ", a declarat Traian Băsescu.

Cei peste 5000 de delegați prezenți sâmbătă la Sala Palatului au votat înființarea formațiunii politice Mișcarea Populară și au validat Statutul acesteia.

-------

UPDATE 10.20: În urma negocierilor de vineri, Traian Băsescu va candida la funcția de președinte al partidului, în timp ce actualul lider, Eugen Tomac, îşi va anunţa candidatura pentru funcţia de preşedinte executiv al formaţiunii, au declarat surse din partid pentru Mediafax. 

-----

Membrii Partidului Mișcarea Populară se reunesc, sâmbătă, într-un congres, în care partidul ar urma să-și schimbe denumirea în ”Mișcarea Populară”, iar fostul șef de stat, Traian Băsescu, să-și anunțe candidatura la șefia formațiunii, transmiteMediafax. 

La reuniunea programată să aibă loc de la ora 12.00, la Sala Palatului, sunt aşteptaţi aproximativ 5.000 de membri ai partidului, după cum anunţa recent liderul PMP Eugen Tomac.

Cu o zi înainte de congres, liderii PMP s-au reunit la sediul partidului pentru a definitiva structura conducerii formaţiunii politice. La sediul PMP a mers vineri şi Traian Băsescu, el plecând după aproximativ o oră fără a face declaraţii.

Deşi actualul preşedinte al PMP, Eugen Tomac, declara, miercuri, că va lua o decizie privind reînnoirea candidaturii sale pentru şefia PMP, după şedinţa de vineri de la sediul partidului acesta a spus că "încă se poartă discuţii". Surse din PMP spun că o astfel de decizie depinde de anunţul pe care ar urma să îl facă Traian Băsescu, cu privire la depunerea candidaturii sale pentru şefia PMP.

Atât purtătorul de cuvânt al PMP, Bogdan Gamaleţ, cât şi actualul preşedinte al formaţiunii, Eugen Tomac, au spus că încă se poartă discuţii privind candidaturil la şefia partidului, refuzând să precizeze dacă este vorba despre un candidat unic sau despre mai multe intenţii declarate de preluare a conducerii formaţiunii.

În urma discuţiilor prelungite dintre liderii PMP, care au avut loc vineri, actuala conducere a partidului a căzut de acord doar asupra listei vicepreşedinţilor care vor fi desemnaţi la Congresul de sâmbătă.

Astfel, formațiunea ar urma să desemneze zece vicepreşedinţi, între care deputaţii Petru Movilă, Ştefan Burlacu, Clement Negruţ, Adrian Gurzău, precum şi Mihaela Stoica, înscrisă joi în partid. Preşedinţii de filiale care vor candida pentru funcţia de vicepreşedinte PMP sunt Claudiu Palaz - Constanţa, Cătălin Cristache - Galaţi, Cătălina Bojanu - Prahova, Roxana Iliescu - Timiş.

În situaţia în care actualul preşedinte PMP, deputatul Eugen Tomac, va decide să nu candideze pentru un nou mandat, în favoarea unui alt candidat la şefia partidului, care ar putea fi Traian Băsescu, Tomac s-ar putea alătura noii structuri de conducere a formaţiunii, în calitate de vicepreşedinte.

În cadrul lucrărilor Congresului vor avea loc alegeri pentru preşedinţia partidului, pentru membrii Consiliului Executiv Naţional, precum şi pentru membrii Comisiei de Cenzori şi ai Comisiei de Arbitraj şi Integritate.

Fostul preşedinte Traian Băsescu s-a înscris în PMP în 9 octombrie, afirmând că cel mai important motiv pentru revenirea sa în viaţa politică este apărarea mandatelor sale prezidenţiale.

El a mai spus că motivul major al revenirii sale în politică este că, nemaiputând lăsa moştenire un PDL, va lăsa o Mişcare Populară.

La o zi după înscrierea în partid, Traian Băsescu a participat şi la reuniunea Colegiului Naţional al formaţiunii, unde a propus ca formaţiunea politică să se numească doar "Mişcarea Populară".

"Congresul din 24 octombrie, foarte important, trebuie să fie un Congres de relansare a partidului, pe de-o parte, şi care să aibă şi semnificaţia lui în schimbarea denumirii, care mie nu îmi place că este PMP, (...), vă consult, cred că Mişcarea Populară este suficient, lăsând electoratului posibilitatea să opteze. Nu ar trebui să avem un singur curent de dreapta", a declarat atunci fostul preşedinte Traian Băsescu.

Băsescu a mai spus că România nu trebuie guvernată în funcţie de doctrine, ci de priorităţi, lucru care se întâmplă în majoritatea statelor europene.

"Trebuie să acceptăm că în interiorul Mişcării Populare pot fi curente şi mai la stânga şi mai la dreapta, decât, spre exemplu, opţiunea de dreapta pe care eu o afişez fără reţinere", a subliniat Traian Băsescu.

 http://www.romanialibera.ro/

”Oprea, demisia”: Protest anunțat pentru duminică în București

de Avram Eliza , 24 octombrie 2015

Românii s-au mobilizat pe Facebook pentru a organiza un protest, duminică, în Piața Universității, după moartea polițistului Bogdan Gigină, care făcea parte din coloana oficială a ministrului de Interne Gabriel Oprea. Oamenii cer demisia vicepremierului. 

Citește și: Peste 500 de motocicliști, marș al tăcerii, după moartea polițistului Bogdan Gigină

Până la ora transmiterii acestei știri, peste 900 de persoane au anunțat deja că vor participa. 

”Considerăm total inacceptabil abuzul de putere de care se face vinovat Gabriel Oprea, ministru de interne şi vice-premier în Guvernul României. Suntem indignaţi văzând tentativele de muşamalizare a tragediei de către reprezentanţi ai guvernului, ministerului şi unei părţi a mass-mediei.  Deplângem moartea la datorie a unui tânăr poliţist, o moarte pentru care Gabriel Oprea se află în culpă morală şi instituţională. Dorim o anchetă liberă de influenţă politică şi realizată în deplină transparenţă. Dar înainte de acest lucru cerem demisia lui Gabriel Oprea din toate funcţiile executive pe care le ocupă”, scriu protestatarii, pe pagina de Facebook.

Protestul începe la fântâna din Piața Universității, la ora 14.00. 

Citește și: Dosarul polițistului mort în coloana oficială a lui Gabriel Oprea. Ministrul și Ponta tac. Tot mai multe voci îi cer demisia lui Oprea

 http://www.romanialibera.ro/